Uzucapiune. Sentința nr. 7345/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7345/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 7345/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI
SECTIA A II-A CIVILĂ
Sentința Civilă Nr.7345/2015
Ședința publică de la 13 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. L.
GREFIER: E. G.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamanta D. N. și pe pârâta U. A. Teritoriala Municipiul București prin Primar, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta, prin avocat S. Clotilda, împuternicire avocațială la dosar, lipsind pârâtul. Răspunde martorul Devtelcea A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Reclamanta, prin avocat, depune copie certificat deces privind pe martorul Rezacu A. încuviințat și solicită înlocuirea acestuia cu martorul C. I., prezentă în sala de ședință.
Instanța, față de decesul martorului Rezacu A. încuviințat reclamantei, încuviințează înlocuirea acestuia cu martorul C. I..
Instanța procedează la audierea martorilor Devtelcea A. și C. I., sub prestare de jurământ religios, depozițiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constata cauza in stare de judecata si acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea acțiunii, să se constate că a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului, prin uzucapiune și asupra construcției edificate pe acesta, prin accesiune, fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin acțiunea formulată la data de 18.09.2014 și înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 5 sub nr._, reclamanta D. N. a chemat în judecată pe pârâta U. A. Teritoriala Municipiul București prin Primar, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că a dobândit, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, dreptul de proprietate asupra imobilului compus din teren în suprafață de 210 mp. și una casă de locuit, dobândită prin accesiune, situate în București, ., sector 5.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a dobândit, în luna august 1970, împreună cu soțul D. I., în prezent decedat, dreptul de proprietate asupra terenului de la adresa mai sus menționată, de la G. M., decedată în anul 2000, prin chitanță de mână, iar prin accesiune, dreptul de proprietate asupra construcției –casă de locuit- pe care au edificat-o ulterior, în anul 1977, compusă din o cameră, 1 bucătărie, 1 baie și 1 anexă.
Menționează reclamanta că din anul 1970 a exercitat asupra imobilului o posesie liniștită, continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, achitând taxele și impozitele.
In drept, au fost invocate dispozițiile art.1890 C.civ.
În dovedire, au fost depuse la dosar, în copii xerox, CI reclamantă, certificat deces D. I., act de vânzare-cumpărare sub semnătură privată din 08.09.1970, certificat căsătorie, certificat de atestare fiscală, istoric de rol fiscal, carte de imobil, chitanțe plată impozit, contract de furnizare energie electrica, adrese Primăria Municipiului București-Comisie de fond funciar, extras de carte funciară, certificat eliberat de Primărie din care rezultă că imobilul nu face parte din domeniul public, documentație tehnică cadastrală.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce privește uzucapiunea, arătând că, în speță, nu există identitatea între persoana chemată în judecată în calitate de pârât și persoana obligată prin raportul juridic născut între părți. Consideră că nu are calitate procesuală pasivă nici dacă ar fi vorba de un bun fără stăpân, provenind dintr-o succesiune vacantă, care sunt ale Statului, care participă în astfel de raporturi prin Ministerul Finanțelor. Invocă pârâtul excepția lipsei calității procesuale pasive și în ceea ce privește accesiunea, arătând că nu este proprietarul terenului și nici al materialelor de construcție folosite pentru edificarea acesteia. Pe fondul cauzei, a apreciat că acțiunea este neîntemeiată.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta a solicitat respingerea considerentelor expuse de pârât, arătând că acesta nu a depus probe din care să reiasă că terenul în litigiu face parte din domeniul public, iar asupra bunului uzucapat a exercitat o posesie utilă, continuă, publică, netulburată, mai mult de 30 de ani.
Prin încheierea de ședință din data de 12.05.2015, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, ca neîntemeiată, reținând dispozițiile art.6 din Lg.213/1998 privind domeniul privat al statului, precum și cele ale art. 21 din legea 215/2001 în conformitate cu care unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. De asemenea, același text de lege prevede că în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de Primar sau de Președintele Consiliului Județean. O altă prevedere aplicabilă în cauză este cea cuprinsă în art.26 din Legea 18/1991 rep. în conformitate cu care terenurile situate în intravilanul localității, care au aparținut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fără moștenitori, trec în proprietatea comunei, orașului sau a municipiului. Astfel fiind, instanța apreciază că pârâta are calitate procesuală pasivă pe cererea privind uzucapiunea.
Sub aspectul probatoriului, au fost încuviințate pentru reclamantă probele cu înscrisuri, interogatoriu, 2 martori și expertiză topometrică.
La data de 18.08.2015 a fost depus la dosar raportul de expertiză întocmit în cauză de expert Manaș C., iar în cadrul probei testimoniale au fost audiați martorii Devtelcea A. și C. I..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține, următoarele:
Privind uzucapiunea și accesiunea, instanța reține ca relevante în acest sens dispozițiile art.6 din Lg.213/1998 privind domeniul privat al statului, precum și cele ale art. 21 din legea 215/2001 în conformitate cu care unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. De asemenea, același text de lege prevede că în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de Primar sau de Președintele Consiliului Județean. O altă prevedere aplicabilă în cauză este cea cuprinsă în art.26 din Legea 18/1991 rep. în conformitate cu care terenurile situate în intravilanul localității, care au aparținut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fără moștenitori, trec în proprietatea comunei, orașului sau a municipiului. Astfel fiind, instanța apreciază că pârâta are calitate procesuală pasivă pe capătul de cerere privind uzucapiunea.
In ceea ce privește capătul de cerere privind accesiunea, instanța reține că acesta este un capăt de cerere subsidiar privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului, calitatea procesuală a pârâtului fiind justificată de calitatea sa de presupus proprietar al terenului cu privire la care se cere constatarea uzucapiunii dreptului de proprietate, în această calitate fiind singurul îndreptățit să invoce vreun drept de proprietate asupra construcției ce se afla pe terenul proprietatea sa.
Din probele administrate in cauza nu rezulta ca imobilul ce face obiectul acțiunii a fost in patrimoniul unei persoane fizice, transmiterea posesiei asupra terenului făcându-se de către si fata de persoane care nu s-a dovedit a fi titularii dreptului de proprietate, astfel ca numai unitatea administrativ teritoriala ar putea contesta dreptul dobândit de reclamant prin exercitarea posesiei.
Se mai reține că reclamanta a exercitat asupra acestui terenului o posesie continuă, pașnică, neîntreruptă și publică de peste 30 de ani, așa cum reiese din declarația martorilor audiați iar în anul 1977 a edificat pe teren o construcție, din cărămidă pentru care au achitat impozitul corespunzător, însă fără a deține titlu de proprietate asupra imobilului descris.
Prin raportul de expertiză tehnică depus la dosar a fost identificat și măsurat terenul situat în București, . A, sector 5, în funcție de nr. poștale vecine rezultând o suprafață totală de 235 mp. Terenul a fost delimitat având ca vecinătăți, la Nord - imobilul situat în ., la Est - . - imobilul situat în ., la Vest - imobilul situat în . expertul a menționat existența pe teren a unei construcții, formată din construcție tip locuință, realizată din cărămidă și BCA, compusă din 1 cameră, hol, baie și bucătărie, construcție din lemn, compusă din 1 cameră și hol și magazie din lemn.
Instanța va ține seama de ansamblul probelor administrate, respectiv de declarațiile martorilor, care au arătat că pe teren se află o casă, cea construită de reclamantă, de evidențele fiscale, de unde rezultă că aceasta plătea impozitul aferent construcției . De asemenea, instanța are în vedere că, în ceea ce privește suprafața de teren, nu există nici un document care să ateste că acesta ar fi fost trecut în proprietatea statului sau că reclamanta ar fi avut în posesie o suprafață mai mică decât cea identificată prin raportul de expertiză. Diferența de suprafață dintre cea menționată în chitanță și cea măsurată în urma efectuării raportului de expertiză se explică prin faptul că la momentul încheierii chitanței de mână nu se efectuau măsurători de precizie, la vremea respectivă persoanele care înstrăinau terenuri trecând în acte suprafețele pe care la cunoșteau.
Având în vedere cele expuse anterior instanța apreciază că în speță sunt întrunite condițiile prescripției achizitive reglementate de art.1837, 1846, 1860 și 1847 C.civ., reclamanta având posesia imobilului situat în . A, sector 5 București ( teren și locuința de pe teren), pe o perioadă ce depășește termenul de prescripție achizitivă prev. de art. 1890 C.civ, urmând să constate că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, . A, sector 5, compus din teren în suprafață de 235 mp., având ca vecinătăți: la Nord - imobilul situat în ., la Est - . - imobilul situat în ., la Vest - imobilul situat în ..
În conformitate cu disp. art 482,488,489 si 492 C civ. instanța va constata că reclamanta, ca proprietar a terenului, beneficiază de prezumția de proprietate asupra construcțiilor situate pe acesta, așa încât a dobândit dreptul de proprietate prin efectul accesiunii imobiliare artificiale asupra construcțiilor edificate pe teren, constând în construcție tip locuință, realizată din cărămidă și BCA, compusă din 1 cameră, hol, baie și bucătărie, construcție din lemn, compusă din 1 cameră și hol și magazie din lemn.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta D. N., CNP_, cu domiciliul în București, . A, sector 5, în contradictoriu cu pârâta U. A. Teritoriala Municipiul București prin Primar, înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului sub nr.J_, CUI_, cu sediul în București, Splaiul Independentei, nr. 291-293, sector 6.
Constată că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, . A, sector 5, compus din teren în suprafață de 235 m.p., având ca vecinătăți: la Nord - imobilul situat în ., la Est - . - imobilul situat în ., la Vest - imobilul situat în . și asupra construcțiilor edificate pe teren, construcție tip locuință, realizată din cărămidă și BCA, compusă din 1 cameră, hol, baie și bucătărie, construcție din lemn, compusă din 1 cameră și hol și magazie din lemn, prin accesiune.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel.
Pronunțată in ședință publică, azi, 13.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7339/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7376/2015. Judecătoria... → |
|---|
