Anulare act. Sentința nr. 1340/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1340/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 1340/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1340
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 18.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE C. C. Ș.
GREFIER E. S.
Pe rol soluționarea cererii având ca obiect acțiune în constatare + anulare act, formulată de reclamanta C. G. în contradictoriu cu pârâtul G. C. D..
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 04.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise la dosar, a amânat pronunțarea la data de 11.02.2015 și ulterior, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, 18.02.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.07.2014, reclamanta C. G., în contradictoriu cu pârâtul G. C. D., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că este singura moștenitoare testamentară a autorului pârâtului G. N., decedat la data de 25 octombrie 2007, cu ultimul domiciliu în București, . – 39, sectorul 6 și să se dispună anularea certificatului de moștenitor nr. 38 din data de 23 mai 2008, în contradictoriu cu pârâtul, moștenitor legal nerezervatar, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a avut o relație de concubinaj cu autorul pârâtului și, pentru modul deosebit în care aceasta s-a ocupat și l-a îngrijit, cât și pentru afecțiunea arătată față de testator pe parcursul a peste 20 ani, acesta a întocmit testamentul autentificat sub nr. 188 din 10 martie 1999.
Reclamanta a menționat că relațiile dintre părți au fost bune, iar autorul pârâtului, Grigorscu N., în timpul conviețuirii, i-a lăsat prin testamentul autentificat sub nr. 188 din 10 martie 1999, cu titlu universal asupra întregii averi a acestuia ce se va afla în momentul decesului și viitoare.
După decesul autorului, acesta neavând moștenitori rezervatari, întreaga sa avere i-a revenit reclamantei.
Astfel, reclamanta a chemat în judecată pârâtul ca fiind singurul moștenitor al autorului și care ar pretinde aceleași drepturi ca și aceasta.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copie, certificat de moștenitor nr. 38 din 23 mai 2008 și testament autentificat sub nr. 188/10.03.1999 la BNP Meltiade Riba.
La data de 25.08.2014, prin compartimentul registratură, reclamanta a depus la dosar precizările solicitate de instanță conform rezoluției din data de 07.08.2014, indicând temeiul de drept al cererii ca fiind disp. art. 650 și următoarele din codul civil din 1864 și disp. art. 1043, art. 1045, art. 1086, 1108, 1131, 1136 și 1034 din Noul Cod Civil.
La data de 06.10.2014, pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat, pe cale de excepție, prematuritatea acțiunii, nulitatea cererii precizatoare a acțiunii, inadmisibilitatea acțiunii, prescripția dreptului de opțiune succesorală și, pe cale de consecință, lipsa calității procesuale active și prescripția dreptului material la acțiune în ceea ce privește anularea certificatului de moștenitor, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Referitor la excepția prematuritătii acțiunii, potrivit dispozițiilor art. 193 Noul Cod de procedură civilă pct.3 „la sesizarea instanței cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public, cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil”.
Verificând actele dosarului, se va putea constata că reclamantul nu a îndeplinit această procedură astfel încât, în raport de dispozițiile pct.1, ale art. 193 Noul Cod de procedură civilă, prezenta acțiune a fost prematur introdusă. Ca atare, pârâtul a solicitat admiterea excepției și respingerea acțiunii ca prematur introdusă.
În ce privește excepția nulității cererii precizatoare, pârâtul a arătat că, prin rezoluția din data de 07.08.2014 emisă în baza art.200 alin.3 Noul Cod de procedură civilă, i s-a pus în vedere reclamantei să precizeze, să modifice, să completeze cererea de chemare în judecată, cu privire la mai multe elemente.
Deși reclamanta a făcut această precizare, totuși urmează a se constata că aceasta nu cuprinde semnătura, astfel încât sunt incidente dispozițiile art.196 raportat la art.194 lit. F, potrivit cărora cererea este nulă dacă nu cuprinde semnătură părții.
Pe cale de consecință, pârâtul a solicitat admiterea excepției nulității și anularea precizării cererii de chemare în judecată.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, pârâtul a arătat că, prin cererea precizatoare privind temeiurile de drept ale cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1043, 1045, 1086, 1108, 1131, 1136 și 1034 din Noul Cod civil.
Potrivit dispozițiilor art.91 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil „moștenirile deschise înainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii succesiunii”.
În conformitate cu dispozițiile art.954 Noul cod civil și art.651 din vechiul Cod civil, moștenirea unei persoane se deschide prin moarte, adică la momentul decesului acesteia.
Ca atare, având în vedere dispozițiile art. 15 pct. 2 din Constituție, legea aplicabilă succesiunii defunctului G. N., decedat la data de 25 octombrie 2007, se supune Codului civil din 1865.
În raport de aceste considerente, pârâtul a apreciat că indicarea ca temei de drept a dispozițiilor din Noul Cod civil privind succesiunea, face ca acțiunea reclamantei să fie inadmisibilă.
Pe cale de consecință, pârâtul a solicitat admiterea excepției și restrângerea acțiunii sub aspectul temeiurilor de drept indicate, ca inadmisibilă.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală - excepția lipsei calității procesuale active, pârâtul a arătat că, potrivit dispozițiilor art.36 Noul Cod de procedură civilă „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății”.
Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat de către reclamantă dezbaterea succesiunii de pe urma defunctului G. N. și anularea certificatului de moștenitor, aceasta invocând calitatea sa de moștenitor testamentar.
În conformitate cu dispoziția art.700 vechiul Cod civil „Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii”.
Defunctul G. N. a decedat la data de 25.10.2007, astfel încât dreptul de opțiune succesorală trebuia exercitat de reclamantă până la data de 25.04.2008.
Având în vedere că reclamanta nu a înțeles să-și exercite dreptul în termenul deferit de lege, ea devine astfel străină de succesiune și, ca atare, pierde calitatea de moștenitor și deci calitatea procesuală activă de a promova o acțiune în dezbaterea succesiunii.
Pe cale de consecință, pârâtul a solicitat admiterea excepției prescripției dreptului de opțiune succesorală al reclamantei, precum și excepția lipsei calității procesuale active a acesteia.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune în anularea certificatului de moștenitor s-a arătat că, în conformitate cu art.201 din Legea nr.71/2011, pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil „Prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil, sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit”.
Ca atare, în prezenta cauză sunt aplicabile dispozițiile Decretului nr.167/1958.
Potrivit dispozițiilor art.9 din Decretul nr.107/1958, prescripția dreptului la acțiune în anularea unui act juridic, începe să curgă cel mai târziu de la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului.
Raportat la dispozițiile art.3 din Decretul nr. 167/1958, potrivit cărora termenul general de prescripție este de 3 ani, rezultă că acțiunea în anularea certificatului de moștenitor putea fi promovată cel mai târziu la data de 23 noiembrie 2012 (18 luni plus 3 ani).
Având în vedere data introducerii cererii de chemare în judecată ce formează obiectul prezentului dosar, urmează să se constate că a intervenit prescripția dreptului material la acțiune, motiv pentru care pârâtul a solicitat admiterea excepției și respingerea acțiunii ca fiind prescrisă.
Pe fondul cererii de chemare în judecată, pârâtul a învederat că, din păcate, reclamanta a expus motivele de fapt și de drept ale acțiunii într-un mod extrem de sumar, ceea ce face aproape imposibilă apărarea sa.
Cu toate acestea, urmează să se constate că nu există nici un motiv de anulare a certificatului de moștenitor, dezbaterea succesiunii defunctului său frate G. N. făcându-se cu respectarea întocmai a dispozițiilor legale în vigoare la data decesului, respectiv cu dispozițiile Codului civil din 1865, ale Decretului nr.167/1958 și ale Legii nr.36/1995.
Astfel, în termenul legal de exercitare a dreptului de opțiune succesorală, pârâtul a investit BNP T. și Asociații cu dezbaterea succesiunii privind pe defunctul G. N., decedat la data de 25.10.2007, cu ultimul domiciliu în București, .-39, sector 6, din masa succesorală făcând parte cota indiviză de 5/16 din dreptul de concesiune asupra unui loc de veci, cavoul familiei, situat în cimitirul Ș. V..
Cererea de dezbatere a succesiunii a format obiectul dosarului nr.76/2007 în care s-a emis certificatul de moștenitor nr.38/23.05.2008.
Ca urmare a faptului că pârâtul a fost singurul moștenitor legal al defunctului, a fost declarat moștenitor al acestuia, în calitate de frate, revenindu-i astfel întreaga masă succesorală.
La data dezbaterii succesiunii, nu și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală niciun alt moștenitor legal sau testamentar.
Pe cale de consecință, pârâtul a apreciat că cererea de anulare a certificatului de moștenitor este vădit neîntemeiată, reclamanta formulând-o după 7 ani cu vădită rea credință.
În ceea ce privește solicitarea acesteia de a se constata calitatea de unică moștenitoare testamentară a defunctului G. N., pârâtul a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, întrucât aceasta este străină de succesiune prin neexercitare dreptului de opțiune succesorală în termenul de 6 luni prevăzut de art.700 Cod civil.
Pârâtul a învederat că nu cunoaște și este greu de determinat ce motive au făcut-o pe reclamantă să promoveze această acțiune abia acum, în condițiile în care aceasta a cunoscut data decesului defunctului (locuind împreună cu acesta), a cunoscut existența și conținutul testamentului încă din anul 2009, a cunoscut termenul legal de opțiune succesorală și a cunoscut că a dezbătut succesiunea în calitatea sa de moștenitor legal al defunctului, încă din anul 2008.
Pentru toate aceste motive, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 02.12.2014, prin compartimentul registratură, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtul G. C. D., prin care a solicitat respingerea acesteia, în principal întrucât a fost invocată excepția prematurității acțiunii formulate de aceasta, invocându-se prevederile art. 193 pct. 3 din Noul Cod de procedură civilă.
Cererea de chemare în judecată are două capete de cerere și nu se poate susține că în raport de dispozițiile at 193 pct. 1 acțiunea ar fi prematură în raport de dezbaterea procedurii succesorale, dezbatere ce constituie un capăt de cerere.
Excepția nulității cererii de chemare în judecată și a cererii precizatoare ar fi nulă pe motiv că nu conține semnătura reclamantei, urmând a fi cercetate în cursul judecării cererii de chemare în judecată.
Excepția de inadmisibilitate a acțiunii formulate de reclamantă este, de asemenea nefondată, acceptarea succesiunii de către reclamantă sau neacceptarea prin act autentic nu ar putea duce la inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată. Inadmisibilitatea unei acțiuni se analizează pe alte considerente, și anume imposibilitatea de a solicita ceva ce legea interzice.
În ce privește invocarea excepției prescripției dreptului pe motiv că nu a fost acceptată succesiunea autorului în termen de 6 luni, excepție care, de asemenea, poate fi combătută prin argumente de drept incidente.
În ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiunea în anulare a certificatului de moștenitor, reclamanta a menționat că dreptul nu este prescris atâta timp cât aceasta a luat cunoștință de existența certificatului de moștenitor în termen util.
Pe fond, reclamanta a arătat că pârâtul nu este succesor rezervatar și, pe cale de consecință, nu poate opune vreo calitate de moștenitor care să permită calității sale de moștenitor testamentar. Reclamanta nu am fost încunoștințată în nici un fel de către pârât că a deschis procedura succesorală notarială, aceasta aflând de acest fapt cu totul accidental, moment în care a acționat.
Prin încheierea interlocutorie pronunțată la data de 10.12.2014 instanța a respins ca neîntemeiate excepțiile prematurității formulării cererii, a inadmisibilității acțiunii, unind cu fondul cauzei excepțiile prescripției dreptului de opțiune succesorală și prescripției dreptului material la acțiune, iar în combaterea excepției lipsei calității procesuale active a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri.
Instanța a încuviințat pentru pârât proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul reclamantei.
Urmare solicitării instanței, la data de 08.01.2015, prin compartimentul registratură, au fost înaintate la dosar relațiile comunicat de Camera Notarilor Public București (filele 42 și 43), la data de 19.01.2015, au fost înaintate relațiile comunicate de Notarul Public Meltiade Riba (filele 45-49).
Prin același compartiment, la data de 20.01.2015, Societatea Profesională Notarială T. și Asociații a înaintat la dosar copii de pe actele care au stat la baza emiterii certificatului de moștenitor nr.38 din data de 23.05.2008 (filele 51-63).
La termenul de judecată din data de 04.02.2015, instanța a procedat la administrarea probei cu interogatoriul pârâtului, răspunsurile acestuia fiind consemnate și atașate la dosar.
Părțile au depus la dosar concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin certificatul de moștenitor nr.38/23.05.2008 eliberat de Biroul Notarial T. și Asociații, în dosarul succesoral nr.76/2007, s-a constatat că de pe urma defunctului G. N., decedat la data de 25.10.2007, cu ultimul domiciliu în București, .-39, sector 6, a rămas ca moștenitor legal pârâtul G. C. D., în calitate de frate, masa succesorală fiind compusă din cota indiviză de 5/16 din dreptul de concesiune asupra unui loc de veci situat în Cimitirul Ș. V. din București, în suprafață de 9 mp, dobândit prin moștenire de la G. F., natura succesiunii fiind legală conform art.672 din Codul civil.
În prezenta cauză, reclamanta a solicitat anularea certificatului de moștenitor menționat anterior și constatarea calității de unic moștenitor testamentar al defunctului G. N., în baza testamentului autentificat sub nr.188/10.03.1999 de BNP Meltiade Riba, prin care defunctul a instituit-o legatară universală. Astfel, reclamanta a apreciat că pârâtul, fiind moștenitor legal nerezervatar, singurul moștenitor al defunctului G. N. este reclamanta, în calitate de moștenitor testamentar.
Raportat la excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de pârât, instanța reține că reclamanta nu a făcut dovada că a acceptat succesiunea în conformitate cu disp. art.700 din Codul civil din 1864, aplicabil la data decesului lui G. N. față de prevederile art.91 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul Civil, potrivit cărora moștenirile deschise înainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii succesiunii.
Astfel, potrivit art.651 din Codul civil din 1864, moștenirea se deschide prin moarte, iar în conformitate cu prevederile art. 700 din codul civil din 1864 dreptul de a accepta succesiunea se prescrie în termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii.
Sub acest aspect, instanța reține că G. N. a decedat la data de 25.10.2007, astfel că dreptul de opțiune succesorală trebuia exercitat de reclamantă în termen de 6 luni de la data deschiderii moștenirii, respectiv până la data de 25.04.2008, nefăcându-se dovada unor cauze de suspendare sau întrerupere a termenului de prescripție, în conformitate cu prevederile art. 700 alin. 2 din codul civil din 1864 raportat la prevederile art. 13-16 din Decretul nr.167/1958, sub imperiul căruia a început că curgă termenul de prescripție.
Chiar dacă reclamanta era beneficiară a unui testament prin care a fost instituită de defunct legatar universal, aceasta a dobândit doar vocația la moștenirea defunctului G. N., în virtutea căreia avea opțiunea de a accepta sau nu moștenirea testamentară lăsată de defunct, în mod similar moștenitorului legal, în speță pârâtul, așa cum rezultă din interpretarea dispozițiilor art. 650 din codul civil din 1864 – „ Succesiunea se deferă sau prin lege, sau după voința omului, prin testament.”
Sub aspectul termenului de prescripție al dreptului de opțiune succesorală, nu au relevanță susținerile reclamantei în sensul că nu a fost informată de pârât cu privire la deschiderea procedurii notariale, pentru exercitarea dreptului fiind suficient ca reclamanta să aibă cunoștință de data decesului autorului său, aspect necontestat în cauză.
Având în vedere că reclamanta nu a administrat dovezi din care să rezulte că a acceptat expres sau tacit moștenirea testamentară lăsată de defunct, neexercitându-si astfel dreptul de opțiune succesorală în termenul de 6 luni de la data deschiderii succesiunii, aceasta este considerată străină de succesiune și, pe cale de consecință, nu are nici calitate de a solicita anularea certificatului de moștenitor, neputând avea calitatea de subiect al raportului juridic dedus judecății din perspectiva art. 36 din codul de procedură civilă în condițiile lipsei dovezii calității de moștenitor al defunctului G. N..
Pentru aceste motive, instanța va admite excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală al reclamantei și pe cale de consecință, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, urmând a respinge cererea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală al reclamantei.
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
Respinge cererea formulată de reclamanta C. G., domiciliată în București, . - 39, ., parter, apartament 124, sector 6, CNP_, în contradictoriu cu pârâtul G. C. D., domiciliat în București, Bulevardul Regina M. nr. 82, apartament 4, sector 4, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cerere care se va depune la Judecătoria sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.CȘ/Thred.MV
4 ex./
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1371/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1388/2015. Judecătoria... → |
|---|
