Anulare act. Sentința nr. 1835/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1835/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 1835/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1835
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 06.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: E. L.
GREFIER: Z. F.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect anulare act, pretenții privind pe reclamantul R. M. Ionița în contradictoriu cu pârâții Direcția G. de Poliție Locală Sector 6, S.C. I. A. S.R.L. și C. L. Sector 6.
La apelul nominal făcut în ședință, la prima strigare a cauzei se prezintă pârâta Direcția G. de Poliție Locală Sector 6, prin consilier juridic P. I., cu delegația la fila 56 dosar și C. L. Sector 6, prin consilier juridic B. L., care depune la dosarul cauzei delegația, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect anulare act.
Pârâta C. L. Sector 6, prin reprezentant solicită repunerea în termen, întrucât au fost citați in data de 05.03.2015 și nu au putut pregăti o apărare în scris.
Instanța aduce la cunoștința pârâtei C. L. Sector 6 că a fost citată în prezenta cauză întrucât a fost invocată excepția nelegalității H.C.L. Sector 6 nr. 4/2010.
Pârâta Direcția G. de Poliție Locală Sector 6, prin reprezentant arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la solicitarea pârâtei C. L. Sector 6.
La solicitarea reprezentantului pârâtei Consiliului L. Sector 6, instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea acesteia să ia cunoștință de actele și lucrările dosarului.
La apelul nominal făcut în ședință, la a doua strigare a cauzei se prezintă pârâta Direcția G. de Poliție Locală Sector 6, prin consilier juridic P. I., cu delegația la fila 56 dosar și C. L. Sector 6, prin consilier juridic B. L., cu delegația la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect anulare act.
La interpelarea instanței reprezentantul pârâtei Consiliului L. Sector 6, arată că a luat cunoștință de actele și lucrările dosarului.
Instanța acordă cuvântul părților cu privire la estimarea duratei cercetării procesului.
Pârâta Direcția G. de Poliție Locală Sector 6, prin reprezentant, față de obiectul cererii estimează durata cercetării procesului la trei luni.
Pârâta C. L. Sector 6, prin reprezentant estimează durata cercetării procesului la aproximativ trei luni.
Instanța în baza art. 238 NCPC față de obiectul cererii de chemare in judecată estimează durata cercetării procesului la trei luni.
Instanța acordă cuvântul părților pe propunere de probe.
Pârâta Direcția G. de Poliție Locală Sector 6, prin reprezentant solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și mijloacele materiale de probă constând in planșele foto efectuate la fața locului. Cu privire la probele solicitate de contestator arată că nu se opune.
Pârâta C. L. Sector 6, prin reprezentant arată că este de acord cu administrarea probei cu înscrisuri.
Instanța în baza art. 255-254 NCPC încuviințează părților proba cu înscrisuri, iar intimatei Direcția G. de Poliție Locală Sector 6 și proba cu planșele foto depuse la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul părților pe excepția de nelegalitate a H.C.L. Sector 6 nr. 4/2010 și pe fondul cauzei.
Pârâta C. L. Sector 6, prin reprezentant solicită respingerea excepției și respingerea capătului de cerere ca inadmisibil.
Pârâta Direcția G. de Poliție Locală Sector 6, prin reprezentant, solicită a se avea in vedere disp. art. 4 alin. 4 din Lg. 554/2004 astfel cum a fost modificată de Lg. 76/2012, sens in care invocă excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a H.C.L. Sector 6 nr. 4/2010, cu privire la care solicită admiterea si, în consecință, respingerea excepției ca fiind inadmisibilă, având in vedere faptul că actele administrative cu caracter normativ nu pot face obiectul excepției de nelegalitate, raportat la momentul introducerii cererii de chemare in judecată. Pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, menținerea atât a procesului verbal cât și a dispoziției de ridicare ca fiind legale și temeinice. Referitor la legalitatea si temeinicia procesului verbal solicită a se avea in vedere că situația de fapt consemnată de către agentul constatator in cuprinsul procesului verbal este confirmată de planșele foto efectuate la fața locului cu mijloc tehnic certificat. Totodată, arată că procesul verbal a fost întocmit in termenul legal, prevăzut de disp. art. 13 alin. 1 OG 2/2001, după identificarea persoanei care a utilizat vehiculul, acesta fiind staționat pe colțul unei intersecții, astfel cum este definită de disp. art. 6 din OUG 195/2002. Cu privire la legalitatea si temeinicia dispoziției de ridicare solicită a se avea in vedere prezumțiile de legalitate și autenticitate ale dispoziției de ridicare, aceasta fiind întocmită de către o autoritate publică in regim de putere publică cu respectarea dispozițiilor legale. Pentru aceste considerente și față de cele invocate pe larg in cuprinsul întâmpinării solicită respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
Pârâta C. L. Sector 6, prin reprezentant arată că nu are calitate procesual pasivă în ceea ce privește plângerea, deoarece procesul verbal nu a fost întocmit de C. L. Sector 6, motiv pentru care solicită respingerea cererii ca neîntemeiată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.01.2014, sub nr._, contestatorul R. M. I. în contradictoriu cu Direcția G. de Poliție Locală Sector 6 a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravenției ., nr._, încheiat de agentul constatator N. G. la data de 17.12.2013, ora 9:40, și comunicat la data de 27.12.2013, solicitând anularea acestuia pentru motive de netemeinicie și nelegalitate, exonerarea sa de la plata amenzii contravenționale în valoare de 320 lei, anularea punctelor de penalizare și anularea dispoziției de ridicare a vehiculului marca DAWOO, cu nr. de înmatriculare_, pentru motive de netemeinicie și nelegalitate, sau, în subsidiar revocarea acestei dispoziții pe motive de oportunitate (precizând în acest sens ca petentul a solicitat anularea "actului administrativ "Dispoziție de ridicare . nr._/08.08.2013" pe motive de nelegalitate, netemeinicie și oportunitate, primind în acest sens răspuns negativ prin adresa nr. A14268/_ ), cu consecința returnării plații efectuate de către petent către S.C. I. A. Eco SRL a cărei citare o solicită în calitate de persoana care ar putea cădea în pretenții, în situația admiterii acțiunii.
În motivarea cererii contestatorul a arătat că în dimineața zilei de 08.08.2013 a parcat mașina personală pe . finalul zonei unde era demarcată prin semn rutier dreptul de a parca mașina în spic.
Având în vedere că aceasta a fost ridicată, petentul a arătat că nu poate preciza cu exactitate dacă aceasta depășea cu o parte de mașina locul unde se finaliza zona unde parcarea era permisă sau nu.
Cu toate acestea pe acel loc, în ultimii ani, de fiecare dată era parcată o mașină. Petentul a arătat că mașina sa are dimensiuni extrem de mici, fiind vorba de un Matiz și nu încurca nicicum circulația mașinilor sau a pietonilor.
În zilele următoare, Apa N. desfășura o lucrare pe carosabil, incluzând și zona unde contestatorul parcase mașina, dar și o parte din zonă care ipotetic ar fi putut fi considerată ca fiind partea de carosabil pe care ar fi afectat-o din punct de vedere al circulației mașinilor. Față de acestea, pe timpul lucrărilor Apa N. nu exista nici un semn care să indice: "lucrări de construcții", "îngustarea drumului" etc. Aceasta se întâmplă deoarece nici acele lucrări care depășeau cu mult zona pe care parcase contestatorul mașina, nu încurcau în mod efectiv traficul, motiv pentru care autoritățile au considerat inutil sau neoportun să marcheze zona cu semne rutiere de îngustare a drumului sau de lucrări de construcție.
Astfel fiind, contestatorul a arătat că măsura care i s-a aplicat este un abuz, reprezentând situația tipică în care toate mașinile care s-ar putea ridica, indiferent dacă acestea încurcă sau nu circulația mașinilor, bicicletelor sau pietonilor, se ridică sub o minimă motivație că nu s-ar afla la 25 de metri de intersecție.
În situația de față, noțiunea de intersecție este discutabilă, având în vedere că drumul ce duce la dreapta se direcționează către un gang. Spațiul, de asemenea este foarte larg, fiind greu de delimitat unde începe cu adevărat intersecția.
Mașina parcată de contestator nu încurca în niciun fel virarea către dreapta. În conformitate cu HCL nr. 4/2010 - expunerea de motive și criterii de oportunitate, fie nu se impunea ridicarea mașinii parcate de contestator, câtă vreme nu încurca în niciun fel traficul, fie respectiva Hotărâre a Consiliului L. este neoportună, invocând în acest sens excepția de nelegalitate.
În toate situațiile ar fi fost suficientă pentru îndeplinirea scopului legii sancționarea contravenționala pentru o eventuală parcare neregulamentară, neînsoțita de măsură ridicării autovehiculului, care generează un enorm stres, dar are și o însemnată consecință financiară asupra persoanei victima a unui astfel de abuz.
Având în vedere, însă, faptul că procesul-verbal de contravenție a fost emis ulterior dispoziției de ridicare, având în vedere că măsurile dispuse au excedat unui cadru de normalitate și produc efecte în acest moment, singura soluție pe care instanța o poate dispune este anularea în tot a acestuia, cu consecințele exonerării de la plata amenzii, anularii dispoziției de ridicare și obligării pârâtei la returnarea plaților efectuate de petent pentru recuperarea autovehiculului.
Referitor la competența materială pentru judecarea tuturor capetelor de cerere ale acestei plângeri, în cazul anularii sau revocării dispoziției de ridicare, aceasta fiind consecința constatării unei contravenții, este competentă să se pronunțe Judecătoria Sectorului 6.
În cazul în care se va aprecia că această competență aparține Tribunalului București, Secția C. Administrativ, contestatorul a solicitat transmiterea unei copii a prezentei plângeri către această din urmă instanță, urmând ca în acea cauză să se judece în contradictoriu cu C. L. Sector 6, prin disjungerea capătului de cerere privind anularea și revocarea dispoziției de ridicare.
Contestatorul a solicitat ca intimata să depună probele foto sau video menționate în procesul-verbal de contravenție, precum și certificările legale necesare și ordinul privind constatarea acestui tip de contravenții primit de echipajul Poliției Locale în acea dimineață ce le conferea dreptul constatării acestor contravenții (sarcinile de lucru pentru acel interval orar, deoarece, se tinde a se demonstra că de fapt există o cutumă în sectorul 6 privind vânarea celor mai mici erori în parcarea mașinilor, erori care sunt insuficiente pentru aplicarea măsurii de ridicare, care, apare ca fiind total inoportună și în contradicție cu finalitatea oricărui act normative care prevede această posibilitate).
În drept, cererea a fost întemeiată pe O.G. nr. 2/2001 și pe H.C.L. nr. 4/2010.
În susținerea cererii contestatorul a depus la dosar factura nr._/_/8.08.2013, dispoziția de ridicare . nr._/8.08.2013, procesul-verbal de contravenție . nr._/17.12.2013, adresă emisă contestatorului de către Direcția generală de Poliție Locală sector 6 București.
La data de 18.02.2014, conform rezoluției instanței din data de 03.02.2014, contestatorul a precizat cererea arătând că suma a cărei restituire o solicită este în cuantum de 677,32 lei, complinind lipsurile evidențiate în rezoluția instanței din data de 03.02.2014.
Cererea a fost legal timbrată.
La data de 10.04.2014, . SRL a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției de nelegalitate a Hotărârii Consiliului L. Sector 6 nr. 4/2010 ca fiind nemotivată și respingerea cererii de chemare în judecată pe toate capetele ca fiind neîntemeiată și nesusținută, arătând că la data 08.08.2013, agenții de poliție din cadrul D.G.P.L. Sector 6 au constatat că autoturismul marca Daewoo cu nr. de înmatriculare_ a staționat neregulamentar pe colțul intersecției . Lujerului încălcând prevederile art. 7 lit. h) din legea nr. 155/2010 raportat la art. 143 lit. a) coroborat cu art. 142 lit. f) din R.A. al OUG 195/2002 precum și cu HCL S6 nr. 4/2010, fapt pentru care s-a dispus în baza dispoziției de ridicare nr. P_ din 08.08.2013 ridicarea autoturismului.
Reclamantul R. M. I. a introdus o acțiune prin care solicită instanței anularea procesului verbal de contravenție . nr._ întrucât acesta a fost încheiat la o dată ulterioară dispoziției de ridicare.
Autovehiculul reclamantului a fost ridicat în baza dispoziției scrise de agentul din cadrul DGPLS6, și nu în baza procesului verbal de constatare a contravenției, care se încheie conform art. 109 alin 2 și 3 OUG195/2002 după identificarea deținătorului autovehiculului. Dispoziția de ridicare are conținutul unui proces verbal "în rem ". A admite ca autovehiculul trebuia ridicat în baza procesului verbal ar însemna a lipsi de eficiență măsura de ridicare întrucât măsura tehnico -administrativă are caracter preventiv, prin care se urmărește îndepărtarea unei stări de pericol create prin modul de staționare al autovehiculului
Cu privire la anularea dispoziției de ridicare - act administrativ individual - care a stat la baza măsurii tehnico-administrative a ridicării, transportării și depozitarii autovehiculului, considerăm că se bucura de o prezenta de legalitate autenticitate și veridicitate fiind emis de către autorități publice cu respectarea procedurilor legale având în vedere că a fost încheiata de către un agent al puterii publice în temeiul unui act normativ aflat în vigoare și necontestat iar reclamantul, prin acțiunea sa, nu a făcut dovada contrara celor invocate.
Atribuțiile societății I. în cadrul procedurii de ridicare a autoturismelor staționate neregulamentar sunt limitate la efectuarea manevrei de ridicare, ori de câte ori un agent din cadrul DGPLS6 printr-o notă de constatare ce îndeplinește condițiile prevăzute de articolul 8 din Anexa 2 al HCL 4/2010, se dispune acest lucru. Nota de constatare - dispoziția de ridicare - contestată a fost întocmită de un agent din cadrul DGPLS6 nu se poate imputa pârâtei întocmirea acelui act administrativ întrucât nu a avut niciun rol sau contribuție la întocmirea lui.
. SRL nu este competentă nici de a constata că reclamantul a parcat neregulamentar și nici nu a comis vreo contravenție la regimul circulației, aceste măsuri revin Poliției Locale. Totodată nu are competența de a verifica oportunitatea sau legalitatea măsurii de ridicare, și nici nu poate refuza îndeplinirea obligațiilor ce îi revin prin semnarea contractului cu Primăria sector 6.
Suma de 677,32 lei încasată de . SRL reprezintă cheltuielile efectuate privind operațiunile de ridicare, transport și depozitare, activități ce presupun folosirea unor utilaje și instalații specializate, combustibil și a forței de muncă aferente pentru care societatea a efectuat costuri ce trebuiesc recuperate.
De asemenea, contravaloarea sumei nu reprezintă un prejudiciu material, ci o obligație legală stabilită în sarcina deținătorului autovehiculului, conform art.64 alin 2 din OUG195/2002, plata fiind cauzată de propria fapta ilicită a contravenientului ca urmare a staționării neregulamentare .
F. de cele învederate s-a solicitat instanței să se constate caracterul legal al activității . SRL și respingerea cererii de chemare în judecată pe toate capetele sale ca fiind neîntemeiată și nesusținută și menținerea dispoziției de ridicare ca fiind temeinică și legală.
În drept au fost invocate dispozițiile 205 Cod procedură civilă, dispozițiile OUG195/2002, OUG 80/2013 HCLS6 nr.4/2010 și Legea 155/2010; Legea 554/2004.
Pârâta a depus la dosar dispoziția de ridicare nr. P_ din 08.08.2013 și fișa vehiculului/remorcii staționate neregulamentar.
La data de 22.04.2014, intimata Direcția G. de Poliție Locală sector 6 București a depus la dosar prin serviciul Registratură întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată pe toate capetele de cerere ca neîntemeiată, arătând că în data de 08.08.2013, în jurul orelor 08.17, polițiștii locali din cadrul Direcției Generale de Poliție Locală Sector 6, care-și desfășurau activitatea pe zona de competență, au constatat faptul că vehiculul marca Daewoo, având numărul de înmatriculare_ era staționat neregulamentar pe colțul intersecției . .> Fapta constituie contravenție, fiind prevăzută de art. 143 lit. a)coroborat cu art. 142 lit. f) din H.G. nr. 1391/2006 și sancționată de art. 100 alin. (2) coroborat cu art. 108 alin. (1) lit. b) pct. 7 din O.U.G. nr. 195/2002.
În ceea ce privește legalitatea actului constatator, intimata DGPL Sector 6 a arătat că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute la art. 16 și art. 17 din O.G nr. 2/2001- privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, fapt ce îi conferă valabilitate, iar fapta a fost corect încadrată, aceasta fiind prevăzută și sancționată O.U.G. nr. 195/2002 și H.G. nr. 1391/2006.
Cât privește sancțiunea aplicată, aceasta se încadrează în limitele prevăzute de lege și a fost individualizată în mod legal și corect față de gradul de pericol social al faptei și împrejurările de săvârșire a acesteia, ținând cont de criteriile de individualizare ale sancțiunii prevăzute de art. 21 alin. (3) din O.G. 2/2001, polițistul local aplicând sancțiunea avertismentului.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal contestat, conform art. 34 din O.G nr.2/2001, rezultă că acesta se bucură de o prezumție relativă de temeinicie și face dovada până la proba contrară, tăcută prin mijloacele de probă prevăzute de lege, probă care nu a fost făcută în cazul de față, iar în concluzie prezumția nu a fost răsturnată.
În conformitate cu dispozițiile art. 7 lit. h) din Legea nr. 155/2010, Poliția locală constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar.
Din planșele foto efectuate la fața locului în data de 08.08.2013, în intervalul orar 08.11-08.17, cu un aparat foto certificat, reiese faptul că autoturismul marca Daewoo, având nr. de înmatriculare_ a staționat neregulamentar pe colțul intersecției . .> În ceea ce privește argumentul contestatorului care susține că vehiculul a fost parcat la sfârșitul zonei unde era permisă parcarea în spic, din planșele foto efectuate la fața locului, reiese că vehiculul era staționat pe colțul intersecției, în afara zonei de acțiune a indicatorului rutier indicat de către contestator.
Argumentul contestatorului, care invocă faptul că vehiculul nu încurca circulația vehiculelor sau a pietonilor datorită dimensiunilor mici ale acestuia, este irelevant având în vedere că fapta incriminată ca fiind contravenție de dispozițiile art. 143 lit. a) coroborat cu art. 142 lit. f) din H.G nr. 1391/2006 nu condiționează existența contravenției de dimensiunile vehiculului staționat.
Referitor la susținerea contestatorului care invocă că, în accepțiunea sa, noțiunea de intersecție este discutabilă având în vedere că unul dintre drumurile care se intersectează se direcționează către un gang, noțiunea de intersecție este definită de către art. 6 pct. 16 din O.U.G nr. 195, prin intersecție înțelegându-se „orice încrucișare, joncțiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spațiile formate de acestea”. Este evident faptul că joncțiunea de drumuri din prezenta cauză reprezintă o intersecție în înțelesul O.U.G nr. 195, fiind lipsit de relevanță dacă unul din aceste drumuri se direcționează către un gang.
În ceea ce privește omisiunea lucrătorilor din cadrul S.C. Apa N. București de a semnaliza corespunzător lucrările desfășurate pe partea carosabilă, această conduită, invocată de către contestator, este irelevantă pentru prezența cauză.
Susținerea contestatorului, care precizează că „ar fi fost suficientă pentru îndeplinirea scopului legii sancționarea mea contravențională” poate fi asimilată cu recunoașterea elementului material al contravenției constatată și sancționată prin procesul-verbal de contravenție.
Argumentul contestatorului care invocă nelegalitatea procesului-verbal de contravenție prin prisma faptului că a fost emis ulterior dispoziției de ridicare, este neîntemeiat având în vedere că procesul-verbal . nr._/ 17.12.2013 a fost întocmit în termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 13 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, ulterior identificării persoanei care a utilizat vehiculul. în conformitate cu procedura stabilită de dispozițiile art. 39 din O.U.G. nr. 195/2002.
Referitor la legalitatea dispoziției de ridicare, intimata a arătat că aceasta este un act administrativ, emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, cu respectarea dispozițiilor legale. Dispoziția de ridicare se bucură de prezumțiile de legalitate, autenticitate și veridicitate.
Măsura ridicării, transportului și depozitării în locuri special amenajate a fost efectuată în fapt de către operatorul autorizat S.C. I. A. Eco S.R.L., pentru care acesta a încasat suma de 677,32 lei.
Pentru motivele expuse, intimata a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată și, pe cale de consecință, menținerea procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/ 17.12.2013, precum și a dispoziției de ridicare . nr._/ 08.08.2013, ca fiind temeinice și legale.
În drept au fost invocate dispozițiile Codului de procedură civilă, O.G nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 155/2010, O.U.G nr. 195/2002, H.G nr. 1391/2006, H.C.L.S.6 nr. 4/2010 și a tuturor celorlalte acte normative menționate în cuprinsul întâmpinării.
Intimata a depus la dosar procesul-verbal de contravenție . nr._/ 17.12.2013, confirmare de primire, comunicarea . nr._/8.08.2013, raport de încercări, dispoziția de ridicare . nr._/ 08.08.2013, notă de constatare și planșe foto.
Prin sentința civilă nr. 5367/20.06.2014 instanța a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a dispus declinarea cauzei spre soluționare către Tribunalul București.
Prin sentința civilă nr. 7687/20.11.2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2014 s-a dispus înaintarea cauzei către Curtea de Apel București in vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Prin sentința civilă nr. 3575/23.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._/3/2014 s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 6 București.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 11.02.2015.
În cauză a fost dispusă și citarea Consiliului L. al Sectorului 6 București și a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând excepția de nelegalitate a H.C.L. Sector 6 nr. 4/2010, instanța o apreciază ca fiind inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 4 alin. 4 din Legea nr. 544/2004, actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate, iar potrivit art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.
Distincția dintre actele administrative individuale și cele normative se face prin raportare la următoarele criterii: scopul actului, întinderea efectelor/aplicabilitate și caracterul normelor.
H.C.L. Sector 6 nr. 4/2010, împreună cu anexele aferente, reglementează procedura privind blocarea/ridicarea, transportul, depozitarea și eliberarea vehiculelor/remorcilor staționate neregulamentar în raza Sectorului 6 București, astfel încât se poate susține că aceasta are drept scop general organizarea executării legii la nivelul Sectorului 6 București, respectiv a actelor normative în temeiul cărora a fost emisă - indicate în preambulul acesteia. Mai mult, actul administrativ menționat conține norme cu caracter general, are aplicabilitate într-un număr nedefinit de situații și produce efecte juridice erga omnes, față de un număr nedeterminat de persoane - orice persoană care se află într-una dintre situațiile care intră sub incidența actului analizat.
În aceste condiții, instanța constată că H.C.L. Sector 6 nr. 4/2010 este un act administrativ cu caracter normativ, astfel încât nu poate fi atacat pe calea excepției de nelegalitate, ci doar printr-o acțiune directă de constatare a nelegalității.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4 alin. 4 din Legea nr. 554/2004, instanța va respinge excepția de nelegalitate formulată de petent ca inadmisibilă.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/17.12.2013 (fila 8) s-a constatat săvârșirea de către contestator a contravenției constând în faptul că, la data de 08.08.2013, a staționat neregulamentar cu autoturismul marca Daewoo cu nr. de înmatriculare_ . Lujerului sector 6 în intervalul orar 08.11-08.17 pe colțul intersecției.
Instanța mai reține faptul că, la data de 08.08.2013, contestatorul a staționat cu autoturismul în modalitatea indicată în procesul-verbal, astfel cum rezultă din planșele foto aflate la filele 52-53 din dosar.
Totodată, instanța constată că, la aceeași dată, autoturismul condus de contestatoare a fost ridicat în urma dispoziției de ridicare . nr._/08.08.2013 (fila 50).
Analizând plângerea, instanța o apreciază ca fiind neîntemeiată, urmând a o respinge, pentru următoarele considerente:
Sub aspectul condițiilor de formă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit, acesta respectând dispozițiile art. 16-17 din O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța apreciază că fapta contestatorului constatată prin procesul-verbal în cauză întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 142 lit. f rap. la art. 143 lit. a din R.A.O.U.G. nr. 195/2002.
În acest sens, instanța constată că, în cauză, contestatorul a staționat cu autoturismul său în intersecție, consemnările din procesul-verbal fiind susținute de planșele foto ale casetei care a stat la baza încheierii procesului-verbal.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța constată că, potrivit art. 21 alin. 3 din O.G.
nr. 2/2001, sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Sub acest aspect, instanța apreciază că, în raport de circumstanțele concrete ale săvârșirii faptei, nu se impune reindividualizarea sancțiunii aplicate, amenda fiind aplicată în cuantumul minim prevăzut de lege.
Analizând cererea de anulare a dispoziției de ridicare, instanța o apreciază ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Prin Dispoziția de blocare/ridicare . nr._/08.08.2013 (fila 50) s-a reținut că autoturismul marca Daewoo cu nr. de înmatriculare_ aparținând contestatorului a staționat neregulamentar pe . Lujerului în intervalul orar 08.11-08.17 pe colțul intersecției. Astfel, în temeiul art. 7 lit. h din Legea nr. 155/2010 raportat la art. 143 coroborat cu art. 142 lit. e din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 precum și H.C.L. Sector 6 nr. 4/2010 s-a dispus ridicarea vehiculului, transportul și depozitarea acestuia în locul special amenajat.
Instanța constată că, din planșele fotografice depuse la dosar (filele 52-53), rezultă că, la data de 08.08.2013, contestatorul a staționat neregulamentar.
Date fiind considerentele expuse anterior, se justifica dispunerea de către agentul constatator a măsurii ridicării autoturismului având în vedere faptul că acesta, prin modalitatea de staționare, obstrucționa vizibilitatea celorlalte autoturisme.
În ceea ce privește susținerea contestatorului în sensul că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu cuprinde și măsura ridicării autoturismului, acesta fiind încheiat ulterior, instanța constată că măsura ridicării se dispune de poliția rutieră sau de către cea locală fără să aibă natura unei sancțiuni complementare, dintre cele expres și limitativ prevăzute de art. 96 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002. („Art. 96 - (1) Sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege și se aplică prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului. (2) Sancțiunile contravenționale complementare sunt următoarele: a) aplicarea punctelor de penalizare; b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat; c) confiscarea bunurilor destinate săvârșirii contravențiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență ori folosite în acest scop; d) imobilizarea vehiculului; e) radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului, în cazurile prevăzute la art. 17 alin. (4);”), prin urmare cerința să fie aplicată prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului, nu se impune a fi respectată.
Astfel, esențial în procedura luării măsurii ridicării autoturismului este constatarea, de către agentul constatator a staționării neregulamentare, aprecierea acestuia că se impune luarea măsurii și manifestarea de voință a agentului competent în sensul dispunerii ridicării autoturismului, neavând relevanță sub ce formă se materializează această dispoziție, față de dispozițiile art. 64 din O.U.G. nr. 195/2002 respectiv art. 7 lit. h din Legea nr. 155/2010. În speță, agentul rutier a constatat staționarea neregulamentară a autoturismului contestatorului, dispunând ridicarea acestuia prin dispoziția de ridicare.
În consecință, atâta vreme cât un agent constatator din cadrul poliției locale a constatat personal staționarea neregulamentară a autoturismului și a dispus luarea măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea autoturismului astfel staționat, instanța apreciază că faptul că măsura a fost dispusă prin dispoziția de ridicare, iar nu prin procesul-verbal de contravenție contestat, încheiat ulterior, nu este de natură a produce contestatorului nicio vătămare. Fapta reținută a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție care a dispus ridicarea autoturismului, fiind, totodată, înregistrată cu mijloace tehnice, devenind incidente dispozițiile art. 109 din O.U.G. nr. 195/2002 care permit întocmirea procesului-verbal pe baza înregistrării, după identificarea persoanei. Aceste împrejurări justifică încheierea celor două acte (dispoziția de ridicare respectiv nota de constatare și procesul-verbal de contravenție) de agenți constatatori diferiți, la date diferite, anularea procesului-verbal pentru acest motiv fiind neîntemeiată.
În consecință, instanța constată că ridicarea autoturismului este o măsură legală și temeinică în condițiile în care contestatorul a staționat neregulamentar
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect obligarea intimatei la plata sumei de 677,32 lei, având în vedere considerentele mai sus expuse și soluția care se va pronunța în ceea ce privește dispoziția de ridicare, instanța constată că, în cauză, contestatorul nu este îndreptățit la recuperarea sumei de 677,32 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția de nelegalitate a H.C.L. Sector 6 nr. 4/2010 ca inadmisibilă.
Respinge acțiunea formulată de contestatorul R. M. I., cu domiciliul ales la "Cabinet de avocat M. A. G." din București, ., . și pe pârâții Direcția G. de Poliție Locală Sector 6, cu sediul în București, ., Sector 6, . SRL, cu sediul în București, .-152, sector 6 și C. L. Sector 6, cu sediul în București, Calea Plevnei, nr. 147-149, Sector 6, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER
Red. L.E./red. F.Z./2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1893/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1836/2015.... → |
|---|
