Anulare act. Sentința nr. 3083/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3083/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 29-04-2015 în dosarul nr. 3083/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3083
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 29.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE A. C.
GREFIER M. C.
Pe rol pronunțarea în cauza civilă având ca obiect anulare hotărâre adunare generală privind pe reclamantul H. N. în contradictoriu cu pârâtul S. L. Independent din Sucursala Electrocentrale București (SLI_SEB).
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la termenul de judecată din data de 22.04.2015, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța pentru a da părților posibilitatea să formuleze concluzii scrise a amânat pronunțarea la termenul de azi când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și asigurări sociale la data de 31.03.2014, sub nr._, reclamantul H. N., în contradictoriu cu pârâtul S. L. Independent din Sucursala Electrocentrale București, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii Adunării Generale a SLI - SEB din data de 27.02.2014, obligarea pârâtului la repunerea în situația anterioară, prin redobândirea calității de membru de sindicat al SLI – SEB, obligarea pârâtului la plata daunelor morale de 10.000 de lei, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, prin comunicarea nr. 53/28.02.2014, SLI - SEB i-a adus la cunoștință faptul că „a fost exclus ca membru din S. L. Independent - SE București, conform Statutului SLI - SEB, Capitolul D, art. 17, alin.1”.
Această decizie a fost luată cu ocazia desfășurării lucrărilor Adunării Generale a SLI - SEB din data de 27.02.2014, fără însă a se emite și a i se comunica vreo Hotărâre care să fie însușită de AG a SLI - SEB.
Această hotărâre vine în continuarea Hotărârii AGE din data de 04.10.2013, prin care reclamantul a fost revocat din funcția de Președinte al SLI – SEB, împotriva acestei hotărâri formulând acțiune în anulare, cauza fiind în judecare pe rolul Tribunalului București. Posibil că acest demers al reclamantului a determinat conducerea Sindicatului să ia decizia de a-i retrage dreptul de a mai fi și membru simplu de sindicat al SLI - SEB.
Excluderea reclamantului din Sindicat s-a făcut în mod abuziv, la solicitarea expresă a domnului O. N., ales în funcția de Președinte al SLI - SEB cu ocazia Adunării Generală a SLI - SEB.
Potrivit art. 17 alin. 1 din Statutul SLI - SEB, excluderea unui membru de sindicat de către Adunarea Generală se face „cu majoritatea a 2/3 din numărul total de voturi exprimate, la propunea făcută de Biroul Executiv”.
Hotărârea de a fi „exclus ca membru din SLI - SEB” este nelegală și netemeinică ținând seama de următoarele considerente:
a) Nu sunt precizate motivele de fapt și de drept care au stat la baza adoptării unei astfel de decizii.
Prin comunicarea nr. 53/28.02.2014, reclamantului i s-a adus la cunoștință că temeiul de drept avut în vedere la excluderea sa a fost art. 17 alin. 1 din Statutul SLI - SEB.
Articolul invocat precizează doar procedura prin care un membru de sindicat poate fi sancționat, inclusiv cu excluderea din SLI - SEB: la propunerea acută de Biroul Executiv, Adunarea Generală cu majoritatea a 2/3 din numărul total de voturi exprimate, în temeiul art. 15 alin. 1 lit. c poate lua hotărârea de excludere a membrilor din SLI - SEB.
Tot art. 15 alin. 1 stabilește că această hotărâre poate fi luată „în cazul nerespectării prevederilor prezentului Statut, a regulamentelor interne, a hotărârilor și deciziilor emise de organele de conducere, de către membrii SLI – SEB.
Pe lângă faptul că nu a fost avută în vedere încălcarea vreunei dispoziții din documentele reținute de art. 15 din Statut, Hotărârea SLI - SEB nu precizează vreo faptă de care reclamantul să se facă vinovat.
În realitate, nici nu poate fi reținută o astfel de faptă, de vreme ce, de la momentul revocării din funcția de Președinte al SLI - SEB, reclamantul nu a mai desfășurat nicio activitate sindicală.
Hotărârea Adunării Generale a SLI - SEB încalcă mai multe dispoziții ale art.13 din Statut, între care lit. g, care are în vedere informarea membrilor de sindicat cu privire la orice „acțiune a Sindicatului L. Independent”. Singura informare a constat în comunicarea nr. 53/28.02.2014, astfel că atât înaintea ședinței Adunării Generale a SLI - SEB din data de 27.02.2014, cât și ulterior acestei date nu i s-a adus la cunoștință faptul că S. îi va imputa încălcarea obligațiilor sindicale și că va acționa în consecință.
Lit. p stabilește dreptul membrilor de sindicat „de a fi judecați în baza prezumției de nevinovăție și a principiului in dubio pro reo”. În cazul reclamantului este imposibil de stabilit dacă aceste principii fundamentale de drept au fost respectate, de vreme ce nu s-a reținut nicio faptă în sarcina sa la care să se raporteze.
Singura explicație viabilă este aceea a unui abuz evident al organelor de conducere a SLI - SEB care, în mod nelegal și netemeinic, au luat hotărârea de a-l exclude din Sindicat.
În ceea ce privește lit. q recunoaște dreptul „la contestarea sancțiunilor primite în termenele prevăzute”, în urma lucrărilor Adunării Generale a SLI - SEB din data de 27.02.2014, nu a fost redactată, emisă/însușită și nu i-a fost comunicată vreo hotărâre privind excluderea reclamantului din Sindicat.
În al doilea rând, comunicarea nr. 53/28.02.2014 nu face nicio referire la dreptul de a contesta hotărârea Adunării Generale a SLI - SEB, prin indicarea termenului și a instanței competente în soluționarea unei astfel de contestații.
Constatând că această hotărâre a fost nemotivată în fapt și în drept, instanța de judecată urmează să o anuleze și să oblige pârâtul la repunerea în situația anterioară, prin redobândirea calității de membru de sindicat al SLI - SEB.
Pe lângă pierderea calității de membru al SLI - SEB, prin hotărârea Adunării Generale, reclamantul nu va mai beneficia de anumite drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă în vigoare la nivelul Electrocentrale București S.A. și în Nota comună din 2014, încheiată în vederea aplicării contractului colectiv de muncă în vigoare la nivelul unității.
Art. 5 din Nota comună din 2014 arată în mod expres că prevederile contractului colectiv de muncă și ale Notei comune produc efecte asupra tuturor salariaților ., „membri ai organizațiilor sindicale”.
Cu toate că reclamantului i se va reține în continuare o cotă parte din salariul de bază pentru a fi virată în contul Sindicatului, pentru că și-a pierdut calitatea de membru de sindicat, potrivit art. 5.54 din Contractul colectiv de muncă și a art. 7 din Nota comună, nu va mai beneficia de drepturile prevăzute de art. 4.98 din CCM, art. 3.44 din CCM, art. 4.97 din CCM.
Reținând cele precizate mai sus, reclamantul a solicitat să se dispună obligarea pârâtului la plata daunelor morale pentru prejudiciul suferit, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.1349 din Codul civil, referitoare la răspunderea civilă delictuală.
Pe lângă deposedarea de drepturile care îi erau recunoscute de contractul colectiv de muncă și Nota comună, prin excluderea din SLI – SEB, reclamantul a fost pus în situația de a nu mai putea participa activ la activitatea sindicală.
Reclamantul a reamintit faptul că, până în data de 04.10.2013, a ocupat funcția de Președinte al SLI - SEB, funcție ocupată din anul 2007. În tot acest timp, nu a fost sancționat în niciun mod și față de reclamant nu s-a înregistrat nicio petitie care să reclame vreo încălcare a normelor privind desfășurarea activității sindicale.
Constituie faptă ilicită nu numai o acțiune, dar și o omisiune, iar orice abținere de la îndeplinirea acelei activități sau de la săvârșirea acțiunii prevăzută de normele imperative ale legii constituie faptă ilicită, concluzionându-se că, inacțiunea este faptă ilicită în toate cazurile când legea prevede imperativ obligația unei persoane de a acționa într-un anumit fel, adică de a avea o conduită pozitivă, obligație care însă nu a fost respectată.
Atât organele de conducere ale SLI - SEB (Biroul Executiv, Adunarea Generală), cât și domnul N. O., Președinte și reprezentant al SLI - SEB, în mod abuziv au încălcat prevederi ale Statutului și, în final, netemeinic, i-au îngrădit dreptul a mai face parte din SLI - SEB.
Reiese din modul în care s-a săvârșit fapta ilicită (excluderea abuzivă din sindicat) și prejudiciul suferit.
În cauză a fost depășită simpla neglijență, ca formă a vinovăției. Deși se știa că, acționând în modul descris în prezenta acțiune, reclamantul va suferi un prejudiciu, pârâtul l-a exclus ca membru din SLI - SEB, în mod abuziv (nelegal și netemeinic).
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 17 alin. 2 din Statutul SLI - SEB, Legii nr. 62/2011, art. 134-9 Cod civil, Codul de procedură civilă.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar în copie, procesul verbal nr. 112/24.03.2014 de informare cu privire la avantajele medierii, interogatoriul ce urmează a fi luat pârâtului, carte de identitate reclamant, comunicarea nr. 53/28.02.2014, dovada comunicării nr. 53/28.02.2014, Statutul SLI – SEB, extras din contractul colectiv de muncă, extras din Nota comună 2014 și adresa Biroului Executiv al SLI - SEB nr. 38/19.02.2014.
La data de 30.05.2014, pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
Pe fond, pârâtul a arătat că adunarea generală a S.L.I.-S.E.B. din data de 27.02.2014 a aprobat cu un număr de 45 voturi pentru și 20 împotrivă, excluderea d-lui H. N. din SLI-SEB. Această propunere de retragere a calității de membru, votată și aprobată de Adunarea Generală, a fost motivată de faptul că acesta a avut în continuare o atitudine denigratoare la adresa organizației și a activității acesteia.
Reclamantul H. N. a fost președinte al sindicatului, fiind suspendat și ulterior revocat în Adunarea Generală Extraordinară din data de 04.10.2013, pentru acțiunile întreprinse în numele sindicatului, acțiuni ce nu au fost aduse la cunoștința membrilor de sindicat și nu au avut acordul acestora, și care au dus la compromiterea negocierilor cu conducerea societății, în final ducând la degradarea dialogului social (depunând în acest sens adresa din data de 23.09.2013 de la nucleul sindical CTE SUD, semnată de vicelider CTE SUD, ONS Turbine, C. Ș.).
Prin comunicarea nr. 53/28.02.2014, depusă la dosar de reclamant, s-a adus la cunoștință că, în cadrul ședinței AG din data de 27.02.2014, organul suprem de conducere al organizației l-a exclus din rândurile membrilor de sindicat SLI-SEB, conform prevederilor statutare capitol D art.17 alin.1.
Comunicarea s-a făcut în temeiul și în termenul prevăzut de statut, art. 18, și anume 5 zile de la luarea deciziei. La art. 17. alin 2 din statut se spune unde se poate contesta decizia, la Judecătorie și termenul în care se poate face contestația de 30 zile.
Excluderea d-lui H. N. nu s-a făcut in mod abuziv, ci s-a făcut prin votul Adunării Generale, conform prevederilor statutare art. 17 alin 1, cu o majoritate de 2/3 din numărul total de voturi exprimate (45 voturi pentru excludere și 20 voturi împotriva excluderii) - așa se poate vedea din procesul verbal al AG, la punctul 8 din ordinea de zi, și unde, la pct. 5 (Nota extraordinară), a fost consemnată, de asemenea, această hotărâre.
Propunerea de retragere a calității de membru al SLI-SEB a fost făcută de dl. O. N., președintele organizației, pentru atitudinea de denigrare a activității sindicatului, făcută în mod repetat de dl H. N..
Reclamantul a afirmat că această propunere de excludere nu a fost trecută de Biroul Executiv din data de 19.02.2014, în adresa cu ordinea de zi a AG.
Așa cum s-a arătat mai sus, propunerea a fost făcută de președintele SLI-SEB care, conform art. 53 din statut, având și prerogativa de a asigura conducerea Biroului Executiv prezent la ședința Adunării Generale.
Temeiul statutar în baza căruia se poate face excluderea unui membru este art. 15 alin. 1, hotărârea putând fi luată „în cazul nerespectării prevederilor prezentului statut, a regulamentelor interne, a hotărârilor si deciziilor emise de organele de conducere, de către membrii SLI-SEB...”.
În ședință au fost prezentate motivele, acestea constând în: denigrarea continuă a sindicatului prin expresii: „conducere aservită”, „președinte executat”; cheltuieli fără aprobare în perioada cât a fost președinte (cheltuieli pentru activități sportive care nu s-au desfășurat). Pârâtul a anexat state de plată pentru fiecare GTE, în valoare de 600 lei, pentru nedesfășurate.
Toate aceste manifestări ale d-lui H. N. se încadrează în nerespectarea prevederilor statutare de la cap. III, Drepturi, îndatoriri, sancțiuni, lit. C. îndatoriri, art. 14, lit. a, c, d, g: lit. a) „Să cunoască și să respecte Statutul Sindicatului L. Independent”. În aceste condiții nu poate afirma că nu știa dacă poate contesta, în ce termen și unde, hotărârea AG; lit. c) „Să acționeze în vederea realizării hotărârilor și deciziilor luate de organele de conducere ale SLI-SEB, care nu contravin prevederilor statutului”; lit. g) „Să respecte normele de disciplină financiară adoptate de organele de conducere ale SLI-SEB”; lit. d) „Să acționeze împotriva atacurilor nejustificate la adresa SLI-SEB sau a membrilor acestora”.
S-a afirmat că organul suprem de conducere al SLI-SEB, Adunarea Generală, a încălcat prevederile statutare de la art. 13, când a luat hotărârea de excludere. Astfel, reclamantul a considerat că au fost încălcate prevederile de la lit. g) ce se referă la dreptul la informare al membrilor de sindicat.
Aceasta prevedere, așa cum reiese din statut, se referă la dreptul membrilor de a fi informați cu privire la acțiunile sindicatului, nicidecum la informarea privind sancțiunile aplicate membrilor, care este trecută la art. 18: „Hotărârile de sancționare vor fi comunicate în termen de cinci zile de către Biroul executiv, membrilor respectivi”. Dovadă - comunicarea nr.53/28.02.2014 - a fost făcută de președintele organizației, cel care, conform statutului, conduce Biroul Executiv.
Afirmațiile denigratoare la adresa sindicatului expuse odată cu propunerea de excludere, în ședința AG, precum și faptul că delegații prezenți au votat în procent de peste 2/3 pentru excludere, arată în mod evident că sancțiunea a fost dezbătută statutar prin vot de colegii delegați la ședință, plecând de la prezumția de nevinovăție, dovadă fiind faptul că 20 din cei 65 de delegați au votat împotriva, chiar dacă aceste voturi au fost insuficiente.
D-l H. N., fost președinte al SLI-SEB, nu poate afirma că nu cunoștea prevederile statutului, respectiv, prevederea de la art.17, alin. 2 care spune „contestarea deciziei Adunării Generale se poate face în termen de 30 zile, după primirea comunicării scrise, la Judecătorie”, precum și pe cea de la art. 18 prezentat mai sus; de altfel, chiar ca simplu membru avea obligația de a cunoaște și respecta prevederile statutului. Astfel, la art. 14 privind principalele îndatoriri ale membrilor, la lit. a se spune „să cunoască și să respecte statutul Sindicatului L. Independent.” .
Afirmația privind pierderea unora dintre drepturile prevăzute de contractul colectiv de muncă (CCM) precum și a celor trecute în Nota comună din 2014, încheiată în vederea aplicării CCM ca urmare a pierderii calității de membru al SLI-SEB, este în contradicție cu prevederea art. 133 alin. 1 lit. a din Legea nr.62/2011 a Dialogului Social, conform căreia prevederile contractelor colective de munca produc efecte pentru toți salariații din unitate în cazul contractelor încheiate la acest nivel.
De altfel, dl H. N. a cunoscut faptul că în unitate mai sunt încă două organizații sindicale semnatare ale CCM împreună cu SLI-SEB, S. Independent Termoserv și S. L. Independent - DGPEET, la care poate adera pentru a nu pierde niște drepturi, precum în mod netemeinic a afirmat.
Referitor la susținerea că prin această hotărâre a adunării generale a SLI-SEB, i s-ar fi adus un prejudiciu moral conform art. 1349 Cod civil, pârâtul a considerat că prevederea respectivă se referă la răspunderea civilă, așa cum a arătat și reclamantul, ori hotărârea contestată s-a luat de Adunarea Generală, într-un cadru statutar, de către o persoană juridică care, conform Legii nr. 62/2011 a Dialogului social, își desfășoară activitatea conform propriului statut.
În această situație de fapt, pârâtul a considerat că s-a luat o măsură legitimă, prevăzută de statut și nu vede cum au fost încălcate prevederile art. 1349 Cod civil. La acest articol se arată că orice persoană trebuie să respecte prin acțiunile sau inacțiunile sale, regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune pentru a nu aduce atingere intereselor legitime ale altor persoane.
Vorbind despre existenta unui prejudiciu, reclamantul a afirmat că a fost deposedat de drepturile prevăzute în CCM și Nota comună, dovedind, așa cum a arătat mai sus, că nu cunoaște prevederile legii referitoare la contractele colective de muncă și la aplicabilitatea acestora, iar dacă dorește să participe activ la activitatea sindicală, are posibilitatea de a se înscrie la unul dintre celelalte două sindicate din unitate mai sus arătate.
Reclamantul a arătat că „inacțiunea este fapta ilicită în toate cazurile când legea prevede imperativ obligația unei persoane de a acționa într-un anumit fel (...), obligație care însă nu a fost respectată”. În primul rând, pârâtul nu a știut despre ce faptă ilicită este vorba în cauza de față în care, așa cum a arătat mai sus, adunarea generalăa votat o măsură statutară, statutul înregistrat la judecătorie fiind legea după care funcționează sindicatele ca persoane juridice.
Vorbind despre existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, acesta arată că fapta ilicită ar fi excluderea abuzivă din sindicat și așa zisul prejudiciu suferit, revenind și arătând că excluderea s-a făcut conform prevederilor statutare art. 17 alin. 1, așa cum se arată în comunicarea nr. 53/28.02.2014. Votarea măsurii s-a făcut în adunarea generală, hotărârea fiind luată cu votul a 2/3 din totalul voturilor exprimate, așa cum prevede art. 17 alin. 1 din statut.
Cu privire la afirmațiile reclamantului, în sencul că ar fi fost „depășită simpla neglijență, ca forma a vinovăției”. Nu se știe la ce neglijență se referă și ce prejudiciu va suferi.
Pârâtul a susținut că hotărârea Adunării Generale a fost temeinică și legală, conform prevederilor statutare, iar așa zisele daune morale pe care încearcă să le susțină prin referire la răspunderea civilă delictuală, nu sunt dovedite, motiv pentru care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind netemeinică și nelegală.
În drept, pârâtul a invocat prevederile art. 205 Cod procedură civilă, art. 14, 17, 18 din Statutul SLI-SEB, Legea Dialogului Social nr.62/2011, precum și prevederile Codului civil art. 1349, răspunderea civilă delictuală.
Alăturat întâmpinării, pârâtul a anexat în copie, procesul verbal încheiat în cadrul Adunării Generale a SLI-SEB din data de 27.02.2014, caietul de procese verbale al SLI-SEB, proces verbal al Adunării Generale din data de 27.02.2014, tehnoredactat, adresa „Unii fac ce vor pe pielea noastră”, a sindicatului CTE SUD din data de 23.09.2013, state plată activități sportive ce nu s-au desfășurat, interogatoriu.
Reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apărărilor pârâtului ca fiind neîntemeiate și nefondate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Prin contestația împotriva Hotărârii Adunării Generale a SLI - SEB din data de 27.02.2014, reclamantul a arătat, pe de o parte, faptul că în cuprinsul acesteia nu se regăsesc motivele de fapt și de drept care au stat la baza adoptării unei astfel de decizii, iar, pe de altă parte, a învederat că hotărârea Adunării Generale a SLI - SEB, încalcă mai multe dispoziții ale art. 13 din Statutul organizației sindicale.
Desfășurarea Adunării Generale a SLI-SEB în data de 27.02.2014 a fost stabilită de către Biroul Executiv al SLI-SEB în ședința din data de 19.02.2014, conform adresei nr. 38/19.02.2014 a Biroului Executiv.
Conform aceleiași adrese a Biroului Executiv al SLI-SEB, pe ordinea de zi propusă pentru Adunarea Generală a SLI-SEB din data de 27.02.2014 nu există un punct distinct care să prevadă discutarea propunerii de excludere din SLI-SEB a d-lui H. N..
Excluderea unui membru din sindicat se poate face în baza art. 15 din Statutul SLI-SEB „În cazul nerespectării prevederilor prezentului Statut a regulamentelor interne, a hotărârilor și deciziilor emise de organele de conducere, de către membrii SLI-SEB, precum și de către membrii din organele de conducere”, și cu respectarea prevederilor art. 17 alin. 1 din Statutul SLI-SEB: „Excluderea din SLI-SEB se face de către Adunarea Generală cu majoritatea a 2/3 din numărul total de voturi exprimate, la propunerea făcută de Biroul Executiv”.
În Comunicarea primită având nr. de înregistrare 53/28.02.2014 la SLI- SEB și în întâmpinarea depusă de SLI-SEB semnată de președinte O. N. i s-a comunicat că a fost exclus ca membru din S. L. Independent din Sucursala Electrocentrale București (SLI-SEB), conform prevederilor statutare, capitolul D art. 17 alin. 1.
Reclamantul a învederat instanței de judecată că nu a existat propunerea de excludere făcută de Biroul Executiv al SLI-SEB, propunere impusă de art. 17 alin. 1 din Statutul SLI-SEB.
Conform prevederilor art. 17 alin. 1 din Statutul SLI-SEB, propunerea de excludere din SLI-SEB făcută de președintele O. N. în Adunarea Generală din data de 27.02.2014 trebuia să aibă la bază o hotărâre a Biroului Executiv al SLI-SEB, hotărâre care nu există, pentru că nu s-a discutat niciodată în cadrul Biroului Executiv.
Faptul că s-a contestat în instanță, conform prevederilor statutare, decizia de revocare din funcția de Președinte al SLI-SEB luată în mod abuziv sub coordonarea d-lui O. N., nu poate constitui motiv de excludere din Sindicat, Statutul SLI-SEB prevăzând că membrii SLI-SEB au dreptul de a contesta în instanță sancțiunile primite la art. 13 pct. q.
În ceea ce privește motivul „cheltuieli fără aprobare în perioada cât a fost președinte”, aceste cheltuieli fără aprobare nu au existat.
Conform prevederilor capitolului VI pct. A art. 72 și 73 din Statutul SLI-SEB, Comisia de Revizie și Control este organul unic de control al activității financiare a SLI-SEB, urmărind respectarea hotărârilor Consiliului de Conducere, a prevederilor din Statut si a legislației în vigoare privind activitatea financiară a SLI-SEB, prin verificări periodice și ori de câte ori este necesar, din proprie inițiativă sau la solicitarea Biroului Executiv.
Analizând copia procesului-verbal încheiat în data de 27.02.2014, cu ocazia desfășurării Adunării Generale a SLI-SEB, depusă de SLI-SEB la dosarul cauzei, se observă că acest proces-verbal a fost încheiat inițial după subpunctul 4 al punctului „Diverse”, fiind făcute precizările: „Ordinea de zi fiind epuizată se declară adunarea generală a SLI-SEB București încheiată, întocmit astăzi 27.02.2014 în cadrul adunării generale a SLI-SEB București. Semnează: P. De L. C. - CTE-SUD și C. D. - CTE-VEST”.
După această încheiere a procesului-verbal apare consemnat subpunctul 5 al punctului „Diverse” ca „notă extraordinară proces verbal adunare generală din 27.02.2014”.
Mai mult, pentru a ascunde această falsificare a procesul-verbal tehnoredactat, la Comisia de redactare, în locul d-lui P. de L. C. - C.T.E. SUD semnează președintele O. N., iar în dreptul d-nei C. D. - C.T.E. VEST semnează o altă persoană.
În contextul celor învederate se naște bănuiala legitimă că procesul-verbal tehnoredactat a fost falsificat, căutându-se în acest fel să se inducă în eroare instanța prin ascunderea desfășurării reale a ședinței Adunării Generale a SLI-SEB din data de 27.02.2014.
În ceea ce privește susținerea reparării prejudiciului moral, pe lângă cele arătate prin contestație, reclamantul a învederat instanței de judecată faptul că Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, prevede la art. 3 alin. 3 ca „Nicio persoană nu poate fi constrânsă să facă sau să nu facă parte, să se retragă sau să nu se retragă dintr-o organizație sindicală”.
Astfel, neregulile existente în organizarea alegerilor din data de 27.02.2014 au fost sesizate și de Judecătoria Sectorului 6 București care, în dosarul nr._, ca primă instanță, prin hotărârea nr. 2353/31.03.2014 a respins ca neîntemeiată cererea SLI-SEB de a lua act de modificarea intervenită în componența organului de conducere.
Față de cele învederate, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 201 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Prin sentința civilă nr.8178/09.09.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 6 București.
Pe rolul Judecătoriei sector 6 București, cauza a fost înregistrată la data de 06.02.2015, sub numărul_ .
La termenul de judecată din data de 11.03.2015, reclamantul a depus la dosar un set de înscrisuri, în copie.
Instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și proba cu interogatoriul pârâtului, iar pentru pârât a încuviințat proba cu înscrisuri, respectiv cele aflate la dosarul cauzei, și proba cu interogatoriul reclamantului.
La data de 09.04.2015, prin compartimentul registratură, reclamantul a depus la dosar interogatoriul propus a di administrat pârâtului (filele 35-37).
Interogatoriile părților au fost administrate, răspunsurile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin hotărârea adoptată în adunarea generală a S.L.I.-S.E.B. din data de 27.02.2014, s-a aprobat excluderea d-lui H. N. din sindicat cu un număr de 45 voturi pentru și 20 împotrivă, motivată de faptul că acesta a avut în continuare o atitudine denigratoare la adresa organizației și a activității acestuia, filele 66-70.
Prin comunicarea nr. 53/28.02.2014, fila 13, s-a adus la cunoștința reclamantului faptul că, în cadrul ședinței Adunării Generale din data de 27.02.2014 a fost l-a exclus din cadrul Sindicatului L. Independent - SEB, conform prevederilor statutare capitol D art. 17 alin. 1.
Potrivit art. 17 alin. 1 din Statului Sindicatului pârât, excluderea se face de către adunarea generală cu majoritatea a 2/3 di numărul total de voturi exprimate la propunerea făcută de Biroul Execcutiv.
Prin dispozițiile art. 17 alin. 2 din statut, s-a stabilit Judecătoria ca instanța unde se poate contesta decizia și termenul de 30 zile de la primirea comunicării scrise, în acest sens.
Excluderea este una dintre sancțiunile reglementate prin art. 15 din Statutul Sindicatului pârât, în cazul nerespectăriii prevederilor acestuia, a regulamentelor interne, a hotărârilor și deciziilor emise de organele de conducere de către membri.
În ceea ce privește primul motiv de netemeiniciei hotărârii adunării generale atacate, în sensul în care nu sunt precizate motivele de fapt și de drept care au stat la baza adoptării unei astfel de decizii, se va reține că a fost adoptată prin acordul de voință al membrilor adunării generale, constituită în cvorumul stabilit prin art. 17 alin. 1. În considerarea faptului că sindicatul este formă de organizare voluntară a angajaților, în scopul apărării drepturilor și promovării intereselor lor profesionale, economice și sociale în relația cu angajatorul, voința acestuia se exprimă prin hotărârile adoptate în conformitate cu respectarea cvorumului stabilit prin statut, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de dobândire sau pierdere a calității de membru.
Astfel cum rezută din hotărârea de excludere a reclamantului coroborată cu dispozițiile art. 15 din statut, acesta a pierdut calitatea de membru pentru nerespectarea prevederilor statutului, prin faptul că a avut o atitudine denigratoare la adresa organizației și a activității acestuia.
În ceea ce privește critica hotărârii Adunării Generale a SLI - SEB în sensul în care nua fost redactată, emisă/însușită și nu i-a fost comunicată vreo hotărâre privind excluderea reclamantului din Sindicat, se va reține pe de o parte că o astfel de hotărâre a fost redactată și depusă la dosar de către părți, cum s-a reținut mai sus, iar pe de altă parte, adoptarea sa a fost comunicată reclamantului pentru a putea exercita calea de atac împotriva acesteia, astfel că nu se poate reține existența unei vătămări concrete a drepturilor sale, care să impună desființarea numai pentru acest motiv a hotărârii adoptate.
Referitor la faptul că în comunicarea nr. 53/28.02.2014 nu se face referire la dreptul de a contesta Hotărârea Adunării Generale a SLI - SEB, prin indicarea termenului și a instanței competente în soluționarea unei astfel de contestații, aceste aspete sunt reglementate în cuprinsula rt. 17 alin. 2 din statutul organizației sindicale pârâte, astfel că, fiind un drept reglementat în cuprinsul acestuia, existența sa nu depinde de menționarea sau nu în cuprinsul comunicării, prin urmare nici sub acest aspect nu se poate reține nulitatea hotărârii contestate.
A mai invocat reclamantul că prin excluderea sa din sindicat nu va mai beneficia de anumite drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă în vigoare la nivelul Electrocentrale București S.A. și în Nota comună din 2014, încheiată în vederea aplicării contractului colectiv de muncă. În acest sens, se va avea în vedere natura voluntară a constituirii sindicatului, respectiv a aderării și conformării față de dispozițiile statutare a tuturor membrilor, inclusiv în ceea ce privește excluderea lor din cadrul organizației. Astfel, în condițiile în care adoptarea hotărârii respectă dispoziiile statutare referitoare la cvorum, se impune a fi respectată de către toți membrii, însă în ceea ce privește efectele sale, nu poate aduce atingere drepturilor stabilite prin acte normative, cu o forță juridică superioară. Astfel, art. 133 alin. 1 lit. a din Legea nr. 62/2011 a Dialogului Social, prevederile contractelor colective de munca produc efecte pentru toți salariații din unitate în cazul contractelor încheiate la acest nivel, în condițiile în care la fiecare dintre nivelurile prevăzute la alin. 1 se încheie și se înregistrează un singur contract colectiv de muncă, prin urmare este irelevantă, sub aspectul existenței drepturilor conferite de contractul colectiv de muncă, calitatea de membru al organizației sindicale.
Prin urmare, nu se poate reține în cauză existența condițiilor cumulative ale răspunderii civile delictuale, întrucât nu s-a dovedit existența prejudiciului concret pretins de către reclamant respectiv pierderea drepturilor conferite prin contractul colectiv de muncă, efectele acestuia, în temeiul dispozițiilor legale anterior menționate, art. 133 alin.1 lit. a din Legea nr. 62/2011, extinzându-se asupra tuturor salariaților, inclusiv a celor care nu sunt membri ai organizației sindicale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul H. N., domiciliat în București, .. 14, ., ., CNP_, în contradictoriu cu pârâtul S. L. INDEPENDENT DIN SUCURSALA ELECTROCENTRALE BUCUREȘTI, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 227, sector 6.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.04.2014
PREȘEDINTE GREFIER
Red.AC/Thred.MV/4 ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3025/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3086/2015. Judecătoria... → |
|---|
