Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 4984/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4984/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 4984/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4984
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: I. D. M.
JUDECĂTOR: E. A. T.
GREFIER: E. C. P.
Pe rol pronunțarea în cauza civilă având ca obiect anulare somație de plată - ordonanță de plată - OUG 119/2007 / art.1013 C. ș.u. - cerere în anulare, privind pe petenta-debitoare . SRL, în contradictoriu cu intimata-creditoare ..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 16.06.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință și când având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 23.06.2015.
După deliberare,
INSTANȚA
Apreciind asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 București la data de 10.11.2014, sub nr._/303/2014, creditoarea ., a solicitat ca, în temeiul art. 1.021 alin 1 C. proc. civ. să se emită ordonanța de plată, împotriva debitoarei . SRL prin care să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 6255,44 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de transport prestate potrivit facturii fiscale nr._/08.07.2014 și la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
In fapt, creditoarea a arătat că, în baza contractului (comandă de transport) nr. 2190/05.07.2014 încheiat între . SRL și ., a efectuat un transport de marfă de la adresa de încărcare din România, loc. Anina, . S. la adresa de descărcare din Italia, Loc. Novara, Via Interporio di Novara, nr. 18, contra sumei de 1150 Euro plus TVA, cu plata prin OP la 45 zile, fiind emisă factura_, in suma de 6255,44 lei, cu data scadentă 24.08.2014, însă debitorul nu și-a respectat obligația de plată a serviciului contractat.
Creditoarea a arătat că, deși și-a îndeplinit in totalitate obligația de livrare a produsului, conform comenzii de transport, debitorul nu a înțeles sa-si îndeplinească obligațiile contractuale.
A arătat că are o creanță certă, lichidă și exigibilă și a solicitat admiterea cererii.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1013 și urm. Noul Cod proc. civ.
În susținere, a solicitat proba cu înscrisuri, pe care le-a anexat cererii, respectiv: comanda de transport nr. 2190/05.07.2014 și CMR-ul aferent; factura fiscală nr._/08.07.2014 cu dovada de comunicare; notificarea-somația nr 52/16 09 2014 prin B. J. Cîaudiu cu dovada de comunicare; corespondență mail cu pârâta; corespondență mail cu expeditorul .. care confirmă livrarea; taxa judiciara de timbru in cuantum de 200 RON; împuternicire avocațială.
La data de 08 decembrie 2015, debitoarea S.C. T. S. Expedition S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii pentru emiterea ordonanței de plată, formulata de ., ca neîntemeiată, arătând că la data de 05.07.2014, a emis Comanda de Transport nr. 2190 către reclamanta . prin care i-a solicitat efectuarea unei curse de transport pe ruta România - Italia. În cuprinsul comenzii de transport a menționat în mod clar și explicit ca la primirea facturii avea nevoie de 2 CMR-uri și ca în ziua descărcării se trimite prin fax sau e-mail CMR cu confirmarea descărcării.
Cu adresa de înaintare nr. 750 din 15.09.2014 i-a restituit reclamantei factura nr._ din 08.07.2014, împreuna cu CMR. În cuprinsul adresei menționate mai sus i-a comunicat reclamantei că, factura este refuzată la plată deoarece nu există confirmarea de predare a mărfii la locul de descarcerare pe CMR acesta fiind documentul de transport care atestă efectuarea transportului. La somația de plata pe care reclamanta i-a trimis-o, i-a trimis răspuns la data de 30.09.2014 în cuprinsul căruia i-a comunicat că au obligația să se adreseze destinatarului mărfii pentru a le elibera un înscris care sa confirme ca au predat marfa la destinație după care să le retrimită factura în original și CMR în original cu dovada predării mărfii la destinație. Totodată, a contestat faptul ca s-ar afla în întârziere cu plata contravalorii cursei de transport. Reclamanta nu s-a conformat solicitării lor formulate prin adresa nr.753/30.09.2014.
S.C. T. S. Expedition S.R.L. este casa de expediții și pentru a putea sa încaseze la rândul sau contravaloarea curselor de transport pentru care a emis comenzi de transport are nevoie de CMR confirmat de predare a mărfii. În cazul de fata a întreprins demersurile legale în vederea rezolvării problemei apărute din culpa reclamantei.
A mai arătat debitoarea că reclamanta nu deține fata de ea o creanță certa, lichida și exigibila. Creanța reclamantei nu este exigibila întrucât pana la data formulării prezentei cererii de ordonanță de plata aceasta nu le-a predat CMR-ul original confirmat de destinatarul mărfii. În anexa la comanda de transport s-a menționat în mod expres și explicit ca plata se face în termen de 45 de zile de la primirea documentelor originale, cu confirmarea de predare a mărfii fără rezerve ori pana în prezent reclamanta nu le-a predat documente din care să rezulte predarea mărfii fără rezerve.
Factura a cărei contravaloare s-a solicitat la plata se afla în original în posesia reclamantei întrucât i-a fost restituita împreuna cu CMR și nu le-a mai fost retrimisa înapoi împreuna cu CMR original confirmat la rubrica destinata predării mărfii de către reclamanta.
În conformitate cu prevederile art. 1956 NCC contractul de transport se dovedește cu CMR, transportatorul ii revine obligația de a face dovada predării mărfii la locul de descărcare.
În concluzie, reclamanta nu deține fata de . SRL o creanță exigibila.
Având în vedere aspectele invocate mai sus debitoarea a solicitat respingerea cererii de ordonanță de plata, ca neîntemeiată.
În susținere, a solicitat proba cu înscrisuri, pe care le-a anexat cererii, respectiv: comanda de transport nr.2190/05.07.2014 care a fost confirmată de către reclamanta în cuprinsul căreia se menționează ca la primirea facturii de transport au nevoie de CMR confirmat la locul de descărcare și anexa la aceasta din care rezulta ca plata se face după ce se primește confirmarea de predare a mărfii fără rezerve; Copia xerox de pe CMR pe care le-a trimis-o prin e-mail reclamanta care nu este confirmată de destinatar, a se vedea punctul 24 din scrisoarea de trăsura; Adresa nr.750/15.09.2014 prin care a restituit reclamantei factura de transport motivat de faptul ca pe CMR nu exista confirmarea de predare a mărfii la locul de descărcare, copie de pe factura care a fost restituita reclamantei și dovada de restituire - confirmare de primire;Adresa nr.753/30.09.2014 prin care i-a răspuns reclamantei la notificarea pe care le-a trimis-o.
Prin sentința civilă nr. 765/29.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, instanța a admis cererea, obligând debitoarea la plata sumei de 6.255,44 lei.
Prin cererea în anulare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 22.04.2015, sub numărul_ , petenta-debitoare S.C. T. S. Expedition S.R.L., în contradictoriu cu intimata-creditoare ., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să admită cererea în anulare împotriva Sentinței Civile nr.765 din 29.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 6 București în dosarul_/303/2014, pe care o consideră ca netemeinică și nelegală și rejudecând cauza să se respingă ca neîntemeiată cererea de ordonanța de plată formulată de pârâtă.
În motivarea cererii în fapt, petenta-debitoare a arătat că la data de 05.07.2014, a emis Comanda de Transport nr. 2190 către pârât prin care i-a solicitat efectuarea unei curse de transport pe ruta România -Italia. În cuprinsul comenzii de transport a arătat că a menționat în mod clar și explicit că la primirea facturii avem nevoie de 2 CMR-uri și ca în ziua descărcării se trimite prin fax sau e-mail CMR cu confirmarea descărcării. Totodată, a arătat că prin adresa de înaintare nr. 750 din 15.09.2014 i-a restituit pârâtei factura nr._ din 08.07.2014, împreuna cu CMR. În cuprinsul adresei menționate mai sus i-a comunicat pârâtei că factura este refuzată la plata deoarece nu exista confirmarea de predare a mărfii la locul de descarcerare pe CMR acesta fiind documentul de transport care atestă efectuarea transportului. La notificarea pe care pârâta trimis-o înainte de a se adresa instanței reclamanta i-a trimis răspuns la data de 30.09.2014 în cuprinsul căruia i-a comunicat că au obligația să se adreseze destinatarului mărfii pentru a le elibera un înscris care să confirme că au predat marfa la destinație după care să ne retrimită factura în original și CMR în original cu dovada predării mărfii la destinație.
Totodată, reclamanta a înțeles să conteste faptul că s-ar afla în întârziere cu plata contravalorii cursei de transport. De asemenea, a arătat că pârâta nu s-a conformat dispozițiilor din adresa nr.753/30.09.2014, adică nu a retransmis factura în original împreuna cu CMR confirmat de destinatarul mărfii sau însoțit de un alt înscris. În aceste condiții, reclamanta a arătat că nu poate efectua plata contravalorii cursei de transport în lipsa facturii originale pe care trebuie să o înregistreze în contabilitate, ori factura originală a cărei contravaloare s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată care a format obiectul dosarului_/303/2014 al Judecătoriei Sector 6 București nu se afla în posesia noastră, aceasta a fost returnată către . deoarece a fost refuzată la plata pe motiv ca CMR nu este confirmat de destinatar.
Totodată, a arătat că prin adresa nr. 753 din 30.09.2014 i-a comunicat pârâtei ca viața cursei de transport este condiționată de existența CMR-ului confirmat la locul de descărcare, însă aceasta din urmă nu i-a retrimis până la data introducerii cererii factura originală împreuna cu CMR original confirmat de destinatarul mărfii. Prin urmare, reclamanta a considerat că pârâta se află în culpă contractuală motivat de faptul că nu și-a îndeplinit obligația care îi revenea și anume aceea de a nu pleca de la locul de descărcare până când nu se va proceda la confirmarea CMR la locul de descărcare, iar situația de fapt prezentată de pârâtă în cererea de ordonanța de plată nu corespunde întrutotul realității motiv pentru care S.C. T. S. Expedition S.R.L. a înțeles să o conteste în mod ferm și argumentat prin întâmpinarea pe care a depus-o în dosarul_/303/2014 al Judecătoriei Sector 6 București.
Astfel, reclamanta a învederat instanței faptul că pârâta nu și-a îndeplinit obligația menționată în mod expres și explicit în cuprinsul comenzii de transport constând în aceea de a-i preda CMR -ul în original confirmat de destinatar. În acest sens, a arătat că CMR depus în susținerea cererii de ordonanța de plată nu este confirmat de destinatar, nu are aplicată nici o ștampilă la punctul 24 unde se confirmă primirea mărfii de către destinatarul acesteia, iar susținerile pârâtei din cuprinsul cererii de ordonată de plată precum că ar fi livrat marfa transportată la destinație nu sunt dovedite, în opinia sa, prin nici un mijloc de probă și, deși i-a solicitat pârâtei să facă dovadă cu un document provenind de la destinatarul mărfii din care să rezulte că a fost livrată la destinate întreaga marfă cu care a fost încărcat, un astfel de înscris nu a fost comunicat reclamantei până la data introducerii cererii.
Totodată, reclamanta a considerat că instanța investită cu soluționarea cererii de ordonanța de plată nu a analizat în mod temeinic apărările formulate de aceasta prin întâmpinare și probele administrate, în sensul că nu a arătat în motivarea sentinței civile pronunțate de ce acestea au fost înlăturate. În acest sens, reclamanta a apreciat că situația de fapt reținută în motivarea sentinței civile 765/29.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 6 București nu corespunde întrutotul realității, nu se bazează pe probele administrate și nu este în concordanță cu acestea. Prin probele administrate reclamanta a considerat că a făcut dovada că factura și cele două CMR -uri primite pe data de 27.07.2014, au fost returnate pârâtei cu mențiunea ca factura nu a fost acceptată la plată motivat de faptul că CMR nu este confirmat fără obiecțiuni de către destinatar prin ștampila. În aceste condiții, reclamanta a considerat că CMR -ul trebuia confirmat prin aplicarea ștampilei destinatarului, ori la rubrica destinată primirii mărfii nu este aplicată pe CMR stampila destinatarului, nu este menționat numele persoanei care a primit marfa. Existența unei simple semnături indescifrabile nu este suficientă.
Totodată, reclamanta a considerat că instanța a apreciat în mod eronat că exista dovada de predare a mărfii la destinație, în condițiile în care pe CMR nu este aplicată stampila destinatarului și nici nu s-a făcut dovada că semnătura indescifrabilă de pe CMR ar aparține unui reprezentant al destinatarului, și că reclamanta nu și-ar fi respectat obligațiile asumate, față de faptul că, în cauză, nu este vorba de un contract civil, ci de un contract comercial, intervenit intre profesioniști, în care pârâta nu și-a respectat obligația asumata și anume aceea de a ne comunica în original CMR confirmat de destinatar prin semnătură și ștampila.
În plus, reclamanta a considerat că pârâta nu deține împotriva sa o creanță certă, lichidă și exigibilă, întrucât nu a fost predat de către pârâtă CMR-ul original confirmat de destinatarul mărfii, iar în anexa la comanda de transport se menționează în mod expres și explicit că plata se face în termen de 45 de zile de la primirea documentelor originale, cu confirmarea de predare a mărfii fară rezerve ori până la data introducerii cererii, reclamanta a arătat că pârâta nu a predat documente din care să rezulte predarea mărfii fără rezerve. A mai arătat că factură a cărei contravaloare se solicita la plata se afla în original în posesia reclamantei întrucât i-a fost restituita împreuna cu CMR și nu ne-a mai fost retrimisa înapoi împreuna cu CMR original confirmat la rubrica destinată predării mărfii de către reclamantă. În conformitate cu prevederile art. 1956 NCC contractul de transport se dovedește cu CMR, transportatorului îi revine obligația de a face dovada predării mărfii la locul de descărcare. Obligație pe care . nu și-a îndeplinit-o.Creanța este litigioasă, iar pentru stabilirea situației de fapt se impune extinderea și aprofundarea probatoriului.
Față de cele învederate, reclamanta a solicitat instanței să admită prezenta cerere în anulare și să respingă cererea de ordonanță de plată.
În susținerea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Prin întâmpinarea înregistrată pe rolul instanței la data de 11.06.2015, intimata-creditoare ., a solicitat instanței să dispună respingerea cererii în anulare formulată de reclamantă împotriva sentinței civile nr. 765/29.01.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2014,
În motivarea întâmpinării în fapt, pârâtul a arătat că în baza contractului (comandă de transport) nr. 2190/05.07.2014 încheiat între părți, pârâta a efectuat un transport de marfă de la adresa de încărcare din România, loc. Anina, . S. la adresa de descărcare din Italia, Loc. Novara, Via Interporto di Novara, Nr, 18, contra sumei de 1150 Euro plus TVA, cu plată prin OP la 45 zile. Totodată, la data de 08.07.2014, a emis, conform contractului, factura nr._, în sumă de 6255.44 lei. cu data scadentă 24.08.2014, însă reclamanta nu și-a respectat obligația de plată a serviciului contractat. De asemenea, a arătat că, în aceste condiții, la data de 10.11.2014 a introdus pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București împotriva reclamantei din prezenta cauză, în temeiul art. 1013 și urm. Noul Cod proc. civ., o cerere de ordonanța de plată, înregistrată în dosar nr,_/303/2014 prin care am solicitat obligarea debitoarei la plata sumei de 6255,44 lei, reprezentând contravatoarea transportului efectuat în baza contractului (comandă de transport) nr. 2190/05.07.2014. Prin sentința a cărei anulare se cere, Judecătoria Sectorului 6 București, în dosar nr._/303/2014 a admis cererea pârâtei din prezenta cauză și a obligat pârâta debitoare la plata sumei de 6255,44 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de transport prestate potrivit comenzii de transport nr, 2190/05.07.2014 și a facturii fiscale nr._/08.07.2014.
Față de cele învederate, pârâta a solicitat respingerea cererii în anulare promovate de reclamantă și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 765/29,01,2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosar nr,_/303/2014, având în vedere că, așa cum reiese din înscrisurile depuse, a considerat că și-a îndeplinit în totalitate obligația de livrare a produsului conform comenzii de transport iar debitorul nu a înțeles să-și îndeplinească obligațiile contractuale în ceea ce privește plata serviciilor către subscrisa conform contractului; iar în data de 16.09.2014, în conformitate cu dispozițiile art. 1014 (1) Noul Cod Proc. Civ., prin intermediul B. J. C., a notificat reclamanta din prezenta cauză cu privire la obligațiile de plată, însă aceasta din urmă nu a efectuat plata, pe motiv că nu am făcut dovada livrării mărfii, în ciuda faptului că la data de 21.07.2014, reclamanta i-a solicitat să îi comunice factura în lei și CMR-UL care este semnat.
În aceste condiții pârâta a considerat că invocarea de către reclamantă a faptului că lipsește ștampila de pe CMR nu poate fi decât o dovadă a relei credințe a acesteia, în condițiile în care așa cum reiese din comandă de transport, destinatarul nu este o persoană juridică care ar fi trebuit să aplice o ștampilă pe CMR, acesta fiind semnat de către persoana care a preluat marfa transportată de subscrisa la destinația din comanda de transport. De altfel, livrarea a fost confirmată inclusiv de către expeditorul mărfii,respectiv ., care la data de 10.10.2014, confirmă pe mail faptul că i s-a făcut plata pentru marfa transportată de pârâtă, conform comenzii nr. 2190/05,07.2014. în aceste condiții, pârâta a considerat că refuzul reclamantei . SRL de a primi factura și CMR-ul pe care ea însăși le-a solicitat nu îi dă dreptul în a o priva de a-și încasa drepturile bănești pentru serviciile prestate conform comenzii de transport, apreciind atitudinea reclamantei ca o dovadă de rea – credință din partea acesteia, în condițiile în care pârâta a îndeplinit în totalitate și la termen livrarea conform comenzii le transport.
Prin urmare, față de cele expuse, pârâta a solicitat instanței să respingă cererea în anulare promovată de reclamantă și să mențină ca temeinică și legală sentința civilă nr, 785/29,01,2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosar nr._/303/2014. Totodată, a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea întâmpinării, petenta-debitoare a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: comanda de transport nr. 2190/05.07,2014 și CMR -ul aferent; factura fiscală nr._/08.07.2014 cu dovada de comunicare; notificarea-somația nr, 52/16.09.2014 prin B. J. Ciaudiu cu dovada de comunicare; corespondență electronică cu pârâta; corespondență electronică cu expeditorul ., care confirmă livrarea.
La data de 16.06.2015, reclamanta a depus la dosarul cauzei note scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 05.07.2014 între creditoare și debitoare s-a încheiat contractul de transport nr. 2190/05.07.2014 având ca obiect efectuarea unui transport marfă de către creditoare de la Anina C. S., la Novara Italia în perioada 07.07.2014 ora 08:00 – 08/09.07.2014 (comandă de transport semnată de către petzenta-debitoare, f. 4-5, ds.nr._/303/2014). Conform contractului, tariful era de 1150 euro+ TVA, ce urma să se plătească în termen de 45 de zile de la primirea documentelor originale, cu confirmarea de predare a mărfii fără rezerve.
În temeiul acestui contract, intimata-creditoare a emis factura fiscală nr._/08.07.2014 (f. 7, ds.nr._/303/2014) având o valoare de 6.255,44 lei și reprezentând prețul transportului potrivit contractului.
În drept, conform art. 1013 C.proc.civ., prevederile prezentului titlu se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Din această prevedere legală rezultă condițiile ce trebuie întrunite cumulativ pentru a se putea urma procedura ordonanței de plată, respectiv: să fie vorba despre o creanță certă, lichidă și exigibilă, care să constea într-o obligație de plată a unor sume de bani, să rezulte dintr-un contract civil constatat printr-un înscris ori determinat potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură sau în alt mod admis de lege.
Conform disp. art. 662 alin. 2 C.proc.civ., creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. Potrivit disp. art. 662 alin. 3 C.proc.civ., creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elemente care permit stabilirea lui. Conform disp. art. 662 alin. 4 C.proc.civ., creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
În speță, instanța apreciază că soluția primei instanțe este legală și temeinică, fiind motivată corespunzător, de vreme ce petenta-debitoare a emis comanda de transport nr. 2190/05.07.2014, refuzând neîntemeiat plata transportului către intimata-creditoare.
Instanța constată că factura și cele două CMR-uri în original au fost primite de către petenta-debitoare, care le-a returnat arătând că refuză să plătească deoarece „nu există confirmarea de predare a mărfii la locul de descărcare” (susțineri întâmpinare, adresa nr. 750/15.09.2014, f. 28-30, f. 37, ds.nr._/303/2014).
Aceste susțineri ale petentei-debitoare sunt vădit neîntemeiate, de vreme ce in copia CMR-ului depus la dosarul cauzei rezultă că transportul a fost realizat în condițiile contractului, acesta fiind semnat atât de către expeditor, cât și de către destinatar, neexistând nicio rezervă formulată de către destinatar cu privire la primirea mărfii. Nu are nicio relevanță faptul că nu există „ștampila destinatarului” (astfel cum solicită petenta-debitoare), de vreme ce există semnătura acestuia, că „nu este menționat numele persoanei care a primit marfa”, etc.
De asemenea, potrivit susținerilor intimatei-creditoare, expeditorul mărfii, ., a confirmat transportul efectuat de aceasta, arătând că a primit plata (de la destinatar) a mărfii transportate de intimata-creditoare (corespondență mail, f. 15, ds.nr._/303/2014).
În acest context, nu are nicio relevanță faptul că petenta-debitoare „nu a încasat contravaloare cursei de transport” efectuată de intimata-creditoare (susțineri note scrise, f. 31), de vreme ce sunt raporturi juridice distincte (între părțile prezentului litigiu și între petenta-debitoare și un terț), fiecare parte contractuală trebuind să respecte propriile obligații.
Potrivit dispozițiilor art. 1020 Cod procedură civilă, „dacă debitorul contestă creanța, instanța verifică dacă contestația este întemeiată, în baza înscrisurilor aflate la dosar și a explicațiilor și lămuririlor părților. În cazul în care apărarea debitorului este întemeiată, instanța va respinge cererea creditorului prin încheiere”.
În speță, susținerile petentei-debitoare sunt neîntemeiate, instanța apreciind că aceasta a contestat creanța în mod formal și fără motive pertinente și reale.
În cauză, creanța creditoarei este una certă, existența acesteia reieșind în mod neîndoielnic din comanda de transport nr. 2190/05.07.2014 și factura fiscală nr._/08.07.2014, depuse la dosar.
De asemenea, creanța este lichidă, cuantumul acesteia putând fi stabilit cu exactitate din cuprinsul facturii fiscale emise de către creditoare.
Cu privire la caracterul exigibil al creanței, instanța reține faptul că debitoarea avea obligația de a plăti factura la data scadenței (45 zile de la primirea documentelor originale, care s-a realizat la data de 23.07.2014-confirmare de primire f. 8 ds.nr._/303/2014), fiind în mod evident depășit termenul de scadență prin simpla scurgere a timpului fără a se efectua o plată, creanța devenind exigibilă. Faptul că petenta-debitoare a returnat intimatei-creditoare factura și CMR-ul original îi este imputabil acesteia, astfel încât nu poate invoca propria culpă pentru a se exonera de răspundere.
Față de aceste considerente, instanța va respinge cererea în anulare formulată, ca neîntemeiată.
În baza art. 453 Cod procedură civilă, instanța va obliga petenta-debitoare la plata către intimata-creditoare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei (reprezentând onorariu avocat în calea de atac, chitanța nr. 572/10.06.2015 emisă de C.av. B. S. M., f. 24).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea în anulare formulată de petenta-debitoare . SRL, cu sediul în București, . nr. 18, parter, sector 6, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/_/2006 și având CUI RO_, în contradictoriu cu intimata-creditoare ., cu sediul în ., județul Bistrița Năsăud, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_ și având CUI RO_, ca neîntemeiată.
Obligă petenta-debitoare la plata către intimata-creditoare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei (reprezentând onorariu avocat).
Definitivă, potrivit art. 1024 alin. 8 Cod procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.06.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
I. D. M. E. A. T. E. C. P.
Red. I.M./ Dact. A.P.
04 exemplare/14.07.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4966/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4989/2015.... → |
|---|
