Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 2313/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2313/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 27-03-2015 în dosarul nr. 2313/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2313
Ședința publică din data de 27.03.2015
Instanța constituita din:
P. E. L.
JUDECĂTOR S. R.
GREFIER Z. F.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect anulare somație de plată – cerere în anulare privind pe reclamanta debitoare D. SRL în contradictoriu cu pârâta creditoare S.C. MY C. L. SOLUTIONS S.R.L.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pârâta creditoare, prin apărător T. A., care depune la dosarul cauzei împuternicirea avocațială, lipsind reclamanta debitoare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză se află la primul termen de judecată, precum și faptul că s-a depus la dosarul cauzei întâmpinare.
Instanța pune în discuția părților stabilirea competenței instanței.
Pârâta creditoare, prin apărător apreciază că Judecătoria Sector 6 București este legal investită cu soluționarea prezentei cereri.
Instanța in baza art. 131 NCPC constată că este competentă general, material si teritorial să soluționeze prezenta cerere, potrivit art. 1023 alin. 4 NCPC .
Instanța pune in discuția părților estimarea duratei cercetării procesului.
Pârâta creditoare, prin apărător estimează durata cercetării procesului la o lună.
Instanța in baza art. 238 NCPC față de obiectul cererii de chemare in judecată estimează durata cercetării procesului la trei luni.
Instanța acordă cuvântul asupra celor două excepții invocate de pârâta creditoare, prin întâmpinare, respectiv excepția tardivității si excepția nulității cererii.
Pârâta creditoare, prin apărător cu privire la excepția tardivității solicită admiterea acesteia, in cazul in care cererea a fost depusă cu depășirea termenului. In ceea ce privește excepția nulității cererii, având in vedere împrejurarea că la momentul formulării acestei cereri fostul administrator nu mai avea dreptul de a reprezenta societatea, apreciază că cererea nu a fost formulată de o persoană care să aibă calitate. Totodată, cu privire la excepția tardivității solicită a se avea in vedere că sentința a fost comunicată la data de 07.01.2014, iar cererea in anulare a fost formulată la data de 02.02.2015, motiv pentru care solicită admiterea excepției și obligarea reclamantei debitoare la plata cheltuielilor de judecată constând in onorariului de avocat.
Instanța rămâne in pronunțare asupra celor excepții invocate de pârâta creditoare.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 02.02.2015, sub nr._, reclamanta – debitoare .., în contradictoriu cu pârâta – creditoare S.C. MY C. L. SOLUTIONS S.R.L, a formulat cerere în anulare împotriva sentinței civile nr. 8431 pronunțate la data de 12.11.2014 de către Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._ având ca obiect ordonanță de plată, apreciind-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea cererii, reclamanta – debitoare a arătat că a încheiat cu S.C. MY C. L. SOLUTIONS S.R.L. un contract de închiriere, respectiv contractul de închiriere autovehicule nr.3262/20.10.2009 în baza căruia aceasta i-a asigura dreptul de folosință a unui autovehicul marca PEUGEOT BOXER FURGON 335 L3H2 2.2 HDI 100CP, pe o perioadă de 60 de luni. Suplimentar la aceeași data societatea debitoare prin intermediul S.C. MY C. L. SOLUTIONS S.R.L. a încheiat cu S.C. EURIAL INVEST S.R.L. antecontractul de vânzare - cumpărare nr. 3263 având ca obiect promisiunea bilaterală, respectiv cumpărare a autovehiculului descris mai sus până la data limită de 28.10.2014, respectiv data la care încheia contractul de închiriere la suma modică de 152,09 EURO inclusiv TVA .
Din cele precizate mai sus este evident că părțile în realitate au încheiat de fapt un contract de vânzare - cumpărare a bunului precizat mai sus cu plata în rate și nu un contract de închiriere. În acest sens, până la momentul rezilierii abuzive a contractului de închiriere a achitat deja din valoarea acestuia un număr de 49 de rate cum în mod corect a reținut si instanța în sentința a cărei anulare se solicită, deci 81,6% din valoarea acestuia, fiind evident profitul obținut de reclamantă prin rezilierea unilaterala si nejustificata a contractului, care a rămas și cu bunul care se afla într-o stare fizică și tehnică bună de funcționare după ce deja a încasat cea mai mare parte a valorii acestuia.
Referitor la incidența art. 12.2 din contractul de închiriere în baza căruia instanța i-a acordat reclamantei daune interese în cuantum de 17.881,32 lei pentru neîndeplinirea în mod culpabil de debitoare a obligației esențiale precizate la art. 11.1 paragrafele 2 si 3 din contractul de închiriere - respectiv neplata unei rate de chirie sau a unei părți din rata de chirie timp de 30 de zile calendaristice de la data scadenței acesteia respectiv a primelor de asigurare consideră că se datorează unei erori
Astfel, rata aferentă lunii noiembrie 2013, pe care instanța a constatat că o datorează reclamantei este aferentă facturii corespunzătoare ratei nr. 50 din scadențarul care face parte integranta din contract, factura ce trebuia emisă la data de 28.11.2013 și avea termenul scadent 05.12.2013.
Termenul de 30 de zile calendaristice de neplata, prevăzut în contract de către părți începe să curgă în mod firesc de la data de 06.12.2013 și se termină în mod legal la sfârșitul zilei de 05.01.2014 și nu la de 28.12.2013 data la care reclamanta a reziliat în mod abuziv contractul fără a comunica măcar acest lucru;
În sensul celor precizate mai sus notificarea nr._/09.12.2013 depusă de reclamantă drept proba la fila 39 din dosar prin care aceasta notifica intenția de reziliere unilaterala a contractului în baza art. 12.1 este lipsită de temei contractual, fiind prematura și în consecința abuzivă.
În conformitate cu prev. art. 16 din contract - referitor la soluționarea litigiilor s-a precizat la pct. 16.2 în mod expres ca: „ Toate disputele litigiile în legătură cu prezentul contract se vor soluționa pe cale amiabilă la sediul lucrativ al proprietarului. În caz contrar, ele se vor supune spre soluționare Judecătoriei Sectorului 6 sau Tribunalului București în funcție de competenta materiala ” - contrar acestei prevederi cu toate că reclamanta - debitoare a încercat să ia legătură cu reprezentanții reclamantei respectiv cu dna. A. sau cu dna. Avocat Tita M. să explice faptul că datorita sărbătorilor de iarna banca nu a lucrat în perioada 30.12._14 astfel încât nu a putut efectua plata ratei până la data limita de 04.01.2014 precizată de creditoare în somația transmisa pe e-mail în data de 30.12.2013 însă nimeni nu a vrut să discute acest lucru.
Este evident că prin toate aceste demersuri abuzive, reclamanta a intenționat sa obțină, după ce i-a achitat deja 81,6% din valoarea bunului, suplimentar si contravaloarea asigurării RCA pentru anul 2014 cu toate că bunul se afla în posesia sa și daune interese necuvenite după cum a precizat mai sus rezilierea unilaterala a contractului fiind realizata prematur si abuziv fiind „forțata” de reclamanta în scopul obținerii unor foloase injuste si lipsite de temei contractual si legal.
Într-adevăr, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, însă, dispozițiile din convenții sunt supuse controlului judecătoresc si în consecința în cazul de fata daunele interese solicitate de către reclamanta au natura unei clauze penale de care acesta vrea sa beneficieze, invocând clauzele din contrat, fără însă a prezenta condițiile de validitate ale acestei clauze penale, care trebuie să le îndeplinească astfel cum au fost precizate în contract.
Pentru aceste considerente, reclamanta – debitoare a solicitat să se constate că daunele interese astfel pretinse, pe care le-ar fi datorat pârâtei - creditoare, nu au un caracter cert, lichid, exigibil, fără a fi însoțite de documente justificative, din aceste considerente nici reclamanta nu a emis o factură fiscală aferente acestor daune interese care să constituie temeiul din punct de vedere fiscal și contabil al plații acestora. În somația nr._/22.01.2014 la rubricile: Factura ( nr/data) si data scadentă nu se menționează nimic regăsindu-se mențiuni doar la obiectul facturii și valoare ceea ce demonstrează ca acest document financiar - contabil prevăzut la art. 155 din Codul Fiscal nici nu exista .
Față de cele precizate mai sus, reclamanta – debitoare a solicitat admiterea cererii în anulare având în vedere că sumele solicitate cu titlu de daune interese după cum rezulta din dovezile atașate prezentei cereri nu constituie creanța certă, lichidă și exigibilă, nu au la bază documente justificative fiind abuzive și lipsite de temei legal și contractual.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1023 NCPC.
În dovedirea cererii, reclamanta – debitoare a depus la dosarul cauzei, în copie, sentința civilă nr.8431/12.11.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._, contractul de închiriere nr.3262/ 20.10.2009 cu anexă, antecontract de vânzare - cumpărare bun nr. 3263/20.10.2009 ; somație nr._/22.01.2014.
Cererea a fost legal timbrată.
La data de 24.03.2015, prin compartimentul registratură, pârâta – creditoare a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției tardivității cererii în anulare, admiterea excepției nulității cererii ca fiind semnată de o persoană fără calitate de reprezentant, în subsidiar, respingerea cererii în anulare ca fiind neîntemeiată și obligarea reclamantei – debitoare la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Cu privire la excepția tardivității formulării cererii în anulare, pârâta – creditoare a solicitat să se constate că aceasta a fost depusă cu depășirea termenului de 10 zile de la comunicare.
În ceea ce privește excepția nulității cererii ca fiind semnată de o persoană fără calitate de reprezentant, potrivit actelor anexate cererii în anulare, societatea reclamanta se află în procedura insolventei, iar administratorul judiciar numit prin încheierea nr. 43/03.02.2015 pronunțata de Tribunalul G. în dosarul nr._ este Cil „M. A.", ridicându-i-se astfel dreptul de administrare persoanei care a semnat cererea în anulare ca fiind „Administrator".
Având în vedere acestea, pârâta – creditoare a solicitat admiterea excepției invocate și anularea cererii formulată de reclamanta –debitoare D. SRL.
Pe fondul cauzei, pârâta – creditoare a solicitat respingerea cererii în anulare ca fiind neîntemeiată pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește criticile aduse de către reclamanta-debitoare sentinței civile nr. 8431/12.11.2014 pronunțata de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._, urmează să se constate că acestea sunt vădit netemeinice si nedovedite prin înscrisuri.
Din actele ce se regăsesc la dosarul cauzei, faptul ca în mod legal instanța de fond a obligat reclamanta-debitoare la plata sumei de 1.841,27 lei reprezentând contravaloarea chiriei aferente lunii noiembrie 2013, aceasta fiind datorată ca urmare a folosirii de către D. SRL a autovehiculului până la data de 07.01.2014 si în conformitate cu art. 13.4 din contract, deși potrivit notificării nr._/09.12.2013 aceasta avea obligația sa restituie bunul însă de la jumătatea lunii decembrie 2013.
Totodată, pârâta – creditoare a învederat faptul ca rezilierea contractului s-a produs din culpa exclusiva a reclamantei - debitoare, urmare a neachitării la timp a chiriei aferente lunii octombrie 2013, chirie care a fost acoperită abia la data de 14.01.2014, respectiv după mai bine de 60 de zile de la scadență și după ce rezilierea intervenise.
Având în vedere acestea, coroborat cu ceea ce părțile, în calitate de profesioniști, au prevăzut la art. 12.1.2, urmează să se constate că daunele-interese sunt datorate, caracterul cert, lichid si exigibil al acestei sume decurgând din însăși convenția părților, așa cum si instanța de fond a reținut.
În ceea ce privește contravaloarea costului cu asigurarea CASCO, urmează să se constate că în mod corect D. SRL a fost obligată la plata restului în cuantum de 186,92 lei, deoarece reclamanta-debitoare a recunoscut debitul prin plata parțială a facturii nr,_/27.11.2013.
În consecință, având în vedere cele menționate, pârâta creditoare a solicitat ca, făcându-se corecta aplicare a dispozițiilor legale, să se dispună în acord cu cele solicitate în petitul prezentei întâmpinări respingerea cererii în anulare cu obligarea reclamantei-debitoare la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de desfășurarea prezentului proces, reprezentând onorariu de avocat.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 NCPC.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 NCPC, excepția tardivității formulării cererii în anulare, instanța o apreciază ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 1023 alin. 1 NCPC, împotriva ordonanței de plată prevăzute la art. 1021 alin. 1 și 2 NCPC, debitorul poate formula cerere în anulare în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia.
În cauză, instanța constată că sentința civilă nr. 8431/12.11.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Sectorului 6 București a fost comunicată reclamantei-debitoare la data de 07.01.2015, astfel cum rezultă din dovada de înmânare aflată la fila 84 din dosarul nr._, dovadă semnată de către administratorul reclamantei-debitoare.
Or, instanța constată că aceasta din urmă a formulat cerere în anulare împotriva acestei sentințe la data de 30.01.2015 (fila 15 din prezentul dosar) cu depășirea termenului legal de 10 zile de la data comunicării sentinței (07.01.2015).
Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția tardivității formulării cererii în anulare, urmând a respinge în consecință cererea în anulare.
Având în vedere soluția care urmează a fi pronunțată cu privire la excepția tardivității formulării cererii în anulare, instanța constată că nu se mai impune analizarea temeiniciei excepției nulității cererii în anulare invocată prin întâmpinare.
Totodată, dat fiind faptul că reclamanta-debitoare este căzută în pretenții, în temeiul art. 453 NCPC, instanța o va obliga pe aceasta la plata către pârâta-creditoare a sumei de 1.488 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat astfel cum acesta a fost dovedit prin factura fiscală și extrasul de cont aflate la filele 41-42 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția tardivității formulării cererii în anulare.
Respinge cererea în anulare formulată de reclamanta – debitoare .., cu sediul în G., ..2, corp C2, județul G., J_, CUI RO_ citată și prin Cabinet Individual de Insolvență M. A. cu sediul în G. . . județ G. în contradictoriu cu pârâta – creditoare S.C. MY C. L. SOLUTIONS S.R.L, cu sediul în ., județul Ilfov, J_, CUIRO_, ca tardiv formulată.
Obligă reclamanta-debitoare la plata către pârâta-creditoare a sumei de 1.488 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.03.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
Red. L.E./Dact. M.M./2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2232/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2228/2015. Judecătoria... → |
|---|
