Contestaţie la executare. Sentința nr. 2228/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2228/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 23-03-2015 în dosarul nr. 2228/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 2228
Ședința publică de la data de 23.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. D.
GREFIER: M. A.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată având ca obiect contestație la executare, privind pe contestatoarea B. A. în contradictoriu cu intimata S.C. S. S. PRIN S.C. KRUK ROMANIA SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 23.03.2015, contestatoarea a depus, prin serviciul registratură, dovada achitării cheltuielilor de fotocopiere a dosarului de executare, după care,
Instanța constată că s-a depus de către contestatoare dovada achitării contravalorii fotocopierii dosarului de executare.
În temeiul art. 258 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri pentru contestatoare și pentru intimată, constatând că acestea sunt admisibile și pot conduce la soluționarea cauzei.
Instanța rămâne în pronunțare pe contestația la executare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.10.2014, contestatoarea B. A., în contradictoriu cu intimata . împuternicit ., a formulat contestație la executare împotriva executării silite demarate în dosarul nr.412/E/2014 de către SCPEJ A. I.-E. și M. M., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună desființarea executării silite demarate în dosarul mai sus indicat și anularea tuturor actelor de executare efectuate, precum și obligarea intimatei la plata tuturor cheltuielilor de judecată, inclusiv a taxei judiciare de timbru.
Pe cale de excepție, contestatoarea a invocat excepția prescripției dreptului material de a solicita executarea silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. RQ_30/03.04.2009, cu consecința încetării executării silite și anularea tuturor actelor de executare față de împrejurarea că titlul executoriu atacat nu are putere executorie.
Tot ca și excepție, contestatoarea a invocat lipsa calității de creditor al . lipsa calității de împuternicit al ..
În motivarea contestației la executare, contestatoarea a arătat că, la data de 29.09.2014, aceasta a fost informată de către angajator (.) despre faptul că executorul judecătoresc SCPEJ A. I.-E. și M. M., a transmis adresa de înființare a popririi datată din 27.08.2014, dosar de executare nr. 412/E/2014, prin care s-a dispus înființarea popririi în cuantum de 1/3 din venitul lunar net al contestatoarei, care a fost plătit în data de 07.10.2014.
Conform adresei de înființare a popririi, contestatoarea a fost executată silit la cererea creditoarei S. S., prin împuternicit ., pentru suma de 2774,55 lei, reprezentând creanță datorată conform contractului de credit nr. RQ_30/03.04.200, încheiat între CEC Bank SA, în calitate de Creditor, și contestatoare, în calitate de împrumutat, la care se adaugă suma de 474,24 lei, reprezentând cheltuieli de executare silită.
Contestatoarea a menționat faptul că nu a fost notificată în nici un fel despre exigibilitatea acestei creanțe și nici creditoarea sau executorul judecătoresc nu au depus în instanță dovada existenței vreunui titlu executoriu care să demonstreze existența vreunei creanțe pe care ar datora-o către S. S..
Astfel că, în temeiul art. 248 Noul Cod procedură civilă coroborat cu art. 3 din Decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctivă, contestatoarea a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Conform art. 3 din Decretul nr.167/1958, termenul de prescripție este de 3 ani și curge de la data scadenței. În acest sens, contestatoarea a solicitat ca instanța să observe că aceasta a fost executată silit în baza contractului de credit din data de 03.04.2009, contract ce a încetat să mai producă efecte încă din anul 2009, atunci când contul de credit a fost închis, iar încuviințarea executării silite s-a obținut în data de 23.04.2014, la mai mult de 5 ani de la data când s-a născut dreptul de a solicita executarea silită.
În ceea ce privește calitatea de creditor a . a solicitat a se observa că aceasta nu datorează nici o creanță așa zisei creditoare, neavând încheiat nici un raport juridic cu aceasta, întrucât nu îi este opozabilă cesiunea de creanțe dintre aceasta și CEC Bank.
Conform dispozițiilor art. 1317 alin. 1 din Codul civil, dacă o parte a consimțit în mod anticipat ca partea cealaltă să își poată substitui un terț în raporturile născute din contract, cesiunea produce efecte față de acea parte din momentul în care substituirea îi este notificată ori, după caz, din momentul în care o acceptă.
Mai mult, conform dispozițiilor art. 1578 alin 1, se stipulează clar că debitorul este ținut să plătească cesionarului din momentul în care acceptă cesiunea sau primește o comunicare scrisă în legătură cu aceasta.
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. 3 din OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cedentul avea obligația de a o notifica despre cesiunea contractului de credit, în termen de 10 zile de la încheierea contractului de cesiune printr-o scrisoare cu confirmare de primire.
Ori, în speța dedusă judecății, contestatoarea a luat la cunoștință despre presupusa cesiune la momentul la care i-au fost poprite drepturile salariale, contrar dispozițiilor generale și celor speciale aplicabile în materia cesiunii de creanțe rezultate din credite bancare, fără ca aceasta să consimtă în vreun fel prin contract ca CEC Bank să poată să cesioneze vreun drept sau vreo obligație, astfel că rezultă fără putință de tăgadă că cesiunea nu îi este opozabilă, iar . este creditorul contestatoarei.
În ceea ce privește cererea de executare silită, contestatoarea a menționat faptul că, împuternicita . nu are dreptul de a formula cereri în numele și pe seama societății din Luxemburg S. S., numai de către consilier juridic sau avocat, astfel cum se prevede art. 84 din Noul Cod de procedură civilă.
Totodată, contestatoarea a învederat instanței încă un element care duce la nulitatea actelor de executare silită, respectiv faptul că executarea silită prin poprire a fost demarată de un executor judecătoresc necompetent teritorial.
Astfel că, petenta contestatoare a solicitat ca instanța de judecată să observe că dispozițiile art. 781 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă stabilesc o competență teritorială exclusivă a executorului judecătoresc (prin derogare de la norma generală) care poate înființa poprirea, acesta fiind numai executorul judecătoresc care își are sediul profesional în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul debitorul sau sediul social terțul poprit.
Ori, în speța dedusă judecății, la momentul transmiterii adresei de înființare a popririi, atât contestatoarea cât și terțul poprit aveau domiciliul, respectiv sediul social, în București, în timp ce executorul judecătoresc are sediul profesional în C., iar instanța de executare este Judecătoria C..
Contestatoarea a solicitat ca instanța să observe că suma pentru aceasta nu îndeplinește cerințele legale pentru a fi pusă în executare.
Pentru a putea fi titlu executoriu și a genera obligații, un contract trebuie să cuprindă expres creanța datorată de părți sau să cuprindă modalitatea de calcul a creanței.
Având în vedere cele expuse anterior, contestatoarea a solicitat să se constate faptul că, creanța pentru care se solicită încuviințarea executării silite împotriva acesteia nu este certă (nu rezultă dintr-un înscris opozabil contestatoarei), nu este lichidat nu este determinabilă, întrucât nu există depus la dosar vreun mod de calcul a creanței HD și nu este exigibila (întrucât nu depus dovada exigibilității acesteia.)
Contestatoarea a susținut că această creanță nu este certă și lichidă, întrucât, așa cum se poate observa din cuprinsul contractului de credit, art.2, contestatoarei i-au fost aplicate în mod nelegal mai multe comisioane, unul dintre acestea fiind un comision de risc în cuantum de 1632,961 lei, fapt ce contravine dispozițiilor art. 36 din OUG nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.
Prin urmare, dacă s-ar scădea numai acest comision nelegal din creanța datorată s-ar putea observa că, creanța ajunge la cuantumul de 1141,59 lei.
În ceea ce privește legalitatea actelor de executare silită întocmite în prezenta cauză, contestatoarea a solicitat ca instanța să observe că, în conformitate cu dispozițiile art. 698 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă, executorul judecătoresc avea obligația să comunice debitorului încheierea prin care s-a încuviințat executarea silită, precum și o nouă somație.
Procedând de o manieră contrară, executorul judecătoresc nu a emis nici o somație contestatoarei, emițând direct adresa de poprire către terțul poprit Oracle SRL.
Mai mult, în conformitate cu art. 782 alin.1 Noul Cod de procedură civilă, în cazul popririi, executorul judecătoresc avea obligația să o înștiințeze despre măsura luată și să-i comunice în copie adresa de înființare a popririi, la care se vor atașa și copii certificate de pe încheierea de încuviințare a executării și titlul executoriu, fapt ce nu s-a întâmplat până în prezent, contestatoarea aflând despre executarea silită pornită împotriva contestatoarei de la angajatorul la care își desfășoară activitatea.
Întărind abuzul de drept săvârșit de către executorul judecătoresc, contestatoarea a solicitat ca instanța să observe faptul că executorul judecătoresc a adăugat cheltuieli de executare fără a detalia în vreun fel proveniența acestor cheltuieli și fără a comunica o încheiere privind stabilirea cheltuielilor de judecată.
În dovedirea contestației la executare, contestatoarea a depus la dosar interogatoriul propus pentru intimată și copii de pe următoarele înscrisuri: adresă de înființare poprire, Condiții Generale de Afaceri, contract de credit nr. RQ_30 din data de 03.04.2009.
La data de 26.11.2014, prin compartimentul registratură, intimata a depus la dosar întâmpinare la contestația la executare formulată de B. A., prin care a solicitat respingerea acesteia în principal ca netimbrată, tardiv introdusă și ca incorect introdusă la o instanță necompetentă, iar în subsidiar, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pe cale de excepție, intimata a invocat următoarele excepții: excepția netimbrării contestației la executare, excepția tardivității introducerii contestației la executare și excepția necompetenței teritoriale a instanței sesizate cu contestația la executare.
În fapt, S. S.a.R.L. a încheiat un contract de cesiune de creanțe cu cedentul CEC Bank SA, prin care în schimbul unui preț stabilit de comun acord cumpăra/ceda un portofoliu de creanțe provenite din contracte de credit ce nu au fost rambursate către „Cedent”.
În urma discuțiilor purtate, cele două părți au convenit să încheie contractul de cesiune creanțe 335 din data de 05.06.2013. Între creanțele cedate de către CEC Bank SA se afla și creanța ce o deținea împotriva debitorului B. A., provenită din neachitarea creditului acordat în baza contractului de credit nr. RQ_30/03.04.2009. Acest lucru poate fi observat atât din Anexa încheiată între părți, precum și din avizul de înregistrare în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.
Cesiunea de creanță, conform art. 1566 și urm. Cod civil, este o modalitate de transmitere a obligațiilor în formă convențională, prin care un creditor (cedent) transmite o creanță a sa unei alte persoane (cesionar), debitorul creanței fiind obligat față de cesionar, odată cu îndeplinirea formalităților de opozabilitate a acestei operațiuni, fără a i se cere consimțământul. Debitorului i s-a comunicat prin scrisoare cesiunea de creanță între creditorul cedent în data de 14.06.2013, contestatoarea considerând că acestuia îi este opozabilă cesiunea de creanță, mai mult aceasta fiind înregistrată și în arhiva electronică.
Având în vedere că debitorul B. A. nu și-a respectat obligațiile în acest sens, în conformitate cu prevederile contractuale, creditul acordat debitorului a devenit scadent anticipat, rezultând astfel o creanță certă, lichidă și exigibilă.
În baza art. 120 din OUG nr. 99/2006, contractul de credit constituie titlu executoriu. Potrivit art. 632 Cod procedură civilă „Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit, legii, pot fi puse în executare”.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, contestatoarea a învederat că, deși este inadmisibilă invocarea unei excepții prin cererea de chemare în judecată, a informat că nu este prescris dreptul de a obține executarea silită, deoarece înainte de demararea procedurii de executare silită, . (actual Kruk România SRL) a încercat prin intermediul încercării contactării telefonice, precum și scrise a debitorilor pentru recuperarea amiabilă a creanței, ulterior fiind solicitata executarea, prin cererea transmisă doamnei executor judecătoresc Bogăție S. L..
Astfel sunt incidente prevederile art. 708 Noul Cod de procedură civilă „Cursul prescripției se întrerupe”: alin. 2. pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent.
Natura unui contract nu se schimbă dacă una dintre părțile inițiale este înlocuită cu o altă parte. Astfel, în cazul unui contract de credit bancar, prin cesionarea creanței, aceasta nu-și pierde caracterul de creanță bancară, cesionarul beneficiind de toate drepturile creditorului inițial.
Conform art. 70 și art. 71 din OUG nr, 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori este prevăzută posibilitatea cesionării drepturilor decurgând din contractele de credit bancar, fără să se instituie vreo limitare legală în privința drepturilor ce pot fi cesionate, rezultând că cesionarul beneficiază și de dreptul de a cere executarea silită a acestora. In cazul de fata sunt aplicabile dispozițiile de dreptul comun din materia cesiunii de creanță, respectiv cele ale art. 1568 alin.1 lit. a și b din Noul Cod Civil, art. 1391 - 1398 și art. 1402 - 1404 Cod civil, potrivit cărora cesiunea de creanță transferă cesionarului toate drepturile pe care cedentul le are în legătură cu creanța cedată; drepturile de garanție și toate celelalte accesorii ale creanței cedate.
În ceea ce privește mențiunea debitorului că „suma nu îndeplinește cerințele legale pentru a fi pusă în executare”, intimata a menționat următoarele:
Creanța deținută împotriva debitorului B. A. este certă întrucât rezultă cu claritate din contractul de credit nr. RQ_30 din data de 03.04.2009 încheiat cu CEC Bank SA, fiind respectate astfel prevederile art. 662 alin.2 Cod procedură civilă „creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu”.
Intimata a solicitat instanței să constate faptul că suma pentru care s-a solicitat încuviințarea executării silite are caracter cert, aceasta rezultând din contractul de credit nr. RQ_30/03.04.2009 însușit de către debitor prin semnătură.
Creanța deținută împotriva debitorului B. A. este lichidă, exprimată în bani, cuantumul creanței fiind clar determinat în contractul de credit nr. RQ_30/03.04.2009, fiind respectate astfel dispozițiile art. 662 din Noul Cod de procedură civilă „creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui”. De asemenea, contractul de credit conține în art. 2 modalitatea de calcul a sumelor datorate.
Creanța deținută împotriva debitorului B. A. este exigibilă întrucât aceasta a ajuns la scadență în conformitate cu prevederile contractului de credit nr. RQ_30/03.04.2009.
În data de 23.04.2014, Judecătoria C. a pronunțat încheierea în dosarul de instanță nr._/215/2014, potrivit căreia cererea de încuviințare a executării silite în dosarul nr.412/2014 înaintată de către SCPEJ A. I. și M. M. a fost admisă, respectiv instanța de judecată a încuviințat executarea silită împotriva debitorului B. A..
A fost emisă încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare în dosarul nr.412/2013 prin care SCPEJ A. I. și M. M. a stabilit suma cu titlu de cheltuieli de executare. Suma a fost stabilită, așa cum a fost menționat și în încheierea de stabilire a cheltuielilor, în conformitate cu dispozițiile art. 669 Cod procedură civilă.
Legii nr.188/2000 și Ordinului Ministrului Justiției nr. 2550/C/2006 publicat în Monitorul Oficial Partea I nr.936 din 20.11.2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești.
În urma verificării dosarului de executare depus de SCPEJ A. I. și M. M. la dosarul prezentei cauze, instanța de judecată va putea constata faptul că actele de procedură au fost redactate și comunicate cu respectarea legislației în vigoare.
În ceea ce privește mențiunea debitoarei conform căreia nu a fost înștiințată despre măsura executării silite, intimata a solicitat a se observa (din actele atașate) faptul că SCPEJ A. I. și M. M. a înștiințat debitoarea despre actele emise în dosarul de executare, înștiințările au fost transmise la adresa de domiciliu a debitoarei, și anume la adresa .. ., apartament 9, Slatina, județul O.. Dacă debitoarea și-a schimbat domiciliul, intimata a solicitat a se avea în vedere art. 6.3. lit. f din contractul de credit menționat, în care este prevăzută obligația debitoarei de a înștiința banca în scris în termen de 5 zile asupra oricăror modificări privind domiciliul.
Executarea silită a fost solicitată în baza titlului executoriu reprezentat de contract de credit nr. RQ_30/03.04.2009.
În baza art. 120 din OUG nr. 99/2006, contractul de credit constituie titlu executoriu.
Având în vedere considerentele de mai sus, intimata a solicitat instanței de judecată respingerea contestației la executare formulată de către debitorul B. A. în principal ca netimbrată, tardiv introdusă și ca incorect introdusă la o instanță necompetentă, iar în subsidiar, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 632, 650, 651, 662, 669 și 713 Cod procedură civilă, art. 1578 Cod civil, art. 120 din OUG nr. 99/2006, Ordinului Ministrului Justiției nr. 2550/C/2006.
Alăturat întâmpinării, intimata a anexat în copie, contract de cesiune creanțe nr. 355 din data de 05.06.2013, Anexa contractului de cesiune creanțe nr. 355 din data de 05.06.2013, avizul de înregistrare în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare a contractului de cesiune de creanțe, dovada înștiințării debitorului cu privire la cesiunile de creanță, împuternicire acordată de către S. S. către Kruk România SRL (fostă Kruk International SRL), acte de executare întocmite de către SCPEJ A. I. și M. M. în dosarul de executare nr.412/2014.
La data de 16.12.2014, prin email, contestatoarea a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat instanței să respingă apărările intimatei formulate prin întâmpinare și să admită contestația la executare astfel cum a fost formulată de aceasta.
În ceea ce privește apărările intimatei referitoare la excepția prescripției dreptului material de a solicita executarea silită invocată de contestatoare, aceasta a solicitat să fie respinse și pentru următoarele considerente:
În fapt, cu necunoașterea legii, intimata a susținut că aceasta ar fi întrerupt cursul prescripției prin contactarea telefonică a contestatoarei.
Ori, singurul act care poate întrerupe prescripția este un act de executare și nicidecum un apel telefonic care nu s-a efectuat în nici un fel.
În ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentant a intimatei, contestatoarea a solicitat admiterea acesteia.
Ori, având în vedere că la dosarul cauzei nu există dovada notificării contestatoarei, aceasta a solicitat instanței să observe că cesiunea nu a produs nici un efect față de aceasta și astfel că intimata nu este creditorul său.
Mai mult, conform alin. 2,3,4 ale aceluiași articol, pentru a fi valabilă, cesiunea unei creanțe provenite dintr-un contract de credit, trebuie să fie făcută în termen de 10 zile de la încheierea contractului de cesiune prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, specificându-se numele creditorului.
În ceea ce privește lipsa caracterului cert, lichid și exigibil a creanței pretinse, contestatoarea a solicitat respingerea apărărilor intimatei pentru simplul motiv că aceasta nu a produs nici o probă și nu a prezentat niciun înscris din care să rezulte cuantumul creanței, astfel că simplele alegații conform cu care creanța a fost calculată conform contractului sunt de natură a dovedi lichiditatea acesteia.
Urmare solicitării instanței, la data de 21.01.2015, prin compartimentul registratură, Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești A. I. E. și M. M. a înaintat la dosar în copie înscrisurile din dosarul de executare nr.412/E/2014 (filele 117-204).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 23.04.2014, prin încheierea pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2014, împotriva debitoarei s-a încuviințat executarea silită, pentru suma de 2.774,55 lei, în baza Contractului de credit nr. RQ_30/03.04.2009 (încheiere – fil. 136-138).
Prin adresa emisă la data 27.08.2014 de SCPEJ A. I.-E. și M. M. în dosarul de executare nr. 412/E/2014 s-a dispus înființarea popririi asupra veniturilor din salariu obținute de contestatoare de la angajatorul S.C. ORACLE ROMANIA SRL, în baza titlului executoriu reprezentat de Contract de credit nr. RQ_30/03.04.2009, pentru suma de 2.744,55 lei reprezentând creanță și suma de 474,24 lei, reprezentând cheltuieli de executare (adresă – fila 127). Adresa a fost comunicată angajatorului la data de 29.08.2014 (dovadă comunicare – fila 126).
În drept, potrivit art. 711 alin. (1) C.p.c., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
De asemenea, potrivit art. 712 alin. (2) C.p.c., în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
În cauză, contestatoarea a invocat prescripția dreptului material la acțiune, potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, ca urmare a faptului că nu i-au mai fost solicitate sume de bani în temeiul Contractul de credit nr. RQ_30/03.04.2009 din anul 2009.
Legea aplicabilă prescripției extinctive, sub toate aspectele (început, termen, suspendare, întrerupere, repunere în termen, efecte) este legea în vigoare la data la care prescripția a început să curgă.
Astfel, instanța constată că Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă este aplicabil cauzei deduse judecății, având în vedere că prescripția pentru creanțele rezultând din Contractul de credit nr. RQ_30/03.04.2009 a început să curgă cel mai târziu de la data ultimei plăți efectuate în temeiul acestui contract, în luna ianuarie 2011, în absența dovedirii de către intimată a unei scadențe ulterioare acestei date pentru toată sau o parte din suma pentru care s-a declanșat executarea silită.
Astfel, instanța reține că, potrivit anexei la dosarul de vânzare-cumpărare de creanțe din 05.06.2013, prin care intimata din prezenta cauză a cumpărat creanța contestatoarei de la CEC Bank S.A., ultima plată efectuată de contestatoare în temeiul contractului de credit ce reprezintă titlu executoriu în cauză a fost efectuată la data de 20.01.2011 (fil. 71-73).
Conform art. 1 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege, iar potrivit art. 3 din același act normativ, termenul prescripției este de 3 ani.
În ceea ce privește momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție, art. 7 din Decretul nr. 167/1958 prevede că prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul de acțiune sau dreptul de a cere executarea silită.
Cum termenul de prescripție al dreptului creditorului de a solicita această creanță s-a întrerupt ultima oară la data ultimei plăți efectuate potrivit contractului, 20.01.2011, și de la acea dată până la data declanșării executării silite împotriva debitoarei (11.04.2014 – cerere către executor – fila 142) au trecut mai mult de 3 ani, instanța reține că în cauză s-a împlinit termenul de prescripție extinctivă a dreptului material la acțiune cu privire la suma de 2.744,55 lei, rezultând din contract, la data de 20.01.2014.
De asemenea, instanța reține că intimata nu a făcut dovada vreunor cauze de suspendare sau de întrerupere a termenului de prescripție. Simpla susținere a acesteia, în sensul că, la o dată anterioară inițierii dosarului de executare al SCPEJ A. I.-E. și M. M. s-a adresat unui executor judecătoresc, în lipsa oricăror probe cu privire la acte de executare efectuate anterior datei de 11.04.2014, nu este de natură a demonstra întreruperea termenului de prescripție, potrivit art. 16 lit. c) din Decretul nr. 167/1958.
În aceste condiții, constatând că dreptul material la acțiune cu privire la debitul executat prin dosarul de executare nr. 412/E/2014 al SCPEJ A. I.-E. și M. M. s-a prescris, instanța va admite contestația la executare și va dispune anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 412/E/2014 al SCPEJ A. I.-E. și M. M..
De asemenea, potrivit art. 453 alin. (1) C.p.c., având în vedere că a căzut în pretenții, instanța va obliga intimata la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 340,95 lei, dintre care suma de 234,41 lei reprezentând taxă judiciară de timbru (chitanță – fila 32) și suma de 106,54 lei reprezentând cheltuieli fotocopiere dosar de executare (extras de cont – fila 217).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea B. A., cu domiciliul în București, ., ., sector 6, CNP_ în contradictoriu cu intimata S.C. S. S. PRIN S.C. KRUK ROMANIA SRL, cu sediul în București, Int. Nestorei nr. 1, ., CUI_.
Dispune anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 412/E/2014 al SCPEJ A. I.-E. și M. M..
Obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 340,95 lei, dintre care suma de 234,41 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și suma de 106,54 lei reprezentând cheltuieli fotocopiere dosar de executare.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.03.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
RED.DD/Thred.V.M.
4 ex/07.05.2015
| ← Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 2313/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2324/2015. Judecătoria... → |
|---|
