Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 838/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 838/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 02-02-2015 în dosarul nr. 838/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
Sentința Civilă nr. 838
Ședința din Camera de Consiliu de la data de 02.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. D.
GREFIER: M. A.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată având ca obiect cerere de valoare redusă, privind pe reclamanta S.C. E. E. MUNTENIA S.A. în contradictoriu cu pârâtul G. G. V..
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța constată că pârâtul nu s-a prezentat la interogatoriu și rămâne în pronunțare pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin formularul de cerere înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 12.08.2014, sub nr._, reclamanta . în contradictoriu cu pârâtul G. G. V., a formulat cerere de valoare redusă pentru suma de 1,538.54 lei, din care suma de 1,452.12 lei reprezintă valoare energie electrică consumată și neachitată, iar suma de 86.42 lei reprezintă taxe alte servicii, anume servicii de deconectare rău platnic, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 50 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în fapt, în temeiul contractului de furnizare energie electrică nr._ din data de 26.07.2010, încheiat între părți, societatea a furnizat energie electrică pentru locul de consum din contract.
În baza contractului de furnizare a energiei electrice, debitorul a consumat energie electrică, neachitând până la data introducerii acțiunii factura de energie electrică nr._ din data de 28.07.2011, conform centralizatorului cu situația facturilor.
În temeiul contractului de furnizare a energiei electrice, art. 7, consumatorul are obligația să achite integral și la termen contravaloarea energiei electrice furnizate.
Creanța rezultată în urma emiterii facturilor de către reclamantă și acceptată la plată de către debitor prin necontestarea acesteia, este asumată printr-un înscris însușit de pârât prin semnătură, respectiv contractul de furnizare.
Conform art. 59 din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, în conformitate cu prevederile contractului, clientul final este obligat să plătească contravaloarea energiei electrice consumate la prețul și în condițiile prevăzute în contractul de furnizare a energiei electrice.
Conform art. 61 alin. 2, lit. a) din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice, nerespectarea contractului de furnizare a energiei electrice de către clientul final poate atrage suportarea de penalizări.
În temeiul art. 11 alin. 1) din contractul de furnizare, factura emisă pentru plata contravalorii energiei electrice va fi achitată în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturii, data emiterii facturii și termenul de scadenta fiind înscrise pe factura.
În privința taxelor pentru serviciile de deconectare de la rețea, reclamanta a invocat dispozițiile art. 200 alin. 5 din Regulamentul din 25 iunie 2004 de furnizare a energiei electrice la consumatori, Anexa la HG nr. 1007/25.06.2004, conform cărora „cheltuielile furnizorului/operatorului de rețea pentru deconectarea și reconectarea la rețea a consumatorului vor fi suportate de consumator.”
De asemenea, potrivit art. 86 alin. l lit. f) din Regulamentul de furnizare a energiei electrice aprobat prin H.G. nr. 1007/2004, furnizorul are dreptul să sisteze furnizarea energiei electrice în condițiile art. 153 din același act normativ.
Potrivit dispozițiilor art. 152 alin. l din Regulamentul de furnizare a energiei electrice aprobat prin HG 1007/2004 prevede: “Pentru întârzieri ale consumatorului la plata facturii aferente activității de furnizare a energiei electrice, furnizorul este îndreptățit să ia, succesiv, următoarele măsuri: aplicarea de penalități; limitarea furnizării energiei electrice dacă aceasta măsură este prevăzută în contract; transmiterea unui preaviz de sistare a livrării energiei electrice; la cererea consumatorilor, cu excepția consumatorilor casnici, furnizorul va avea întâlniri cu aceștia...; sistarea furnizării energiei electrice; rezilierea contractului de furnizare a energiei electrice.”
Rezilierea contractului implică și operațiile de deconectare și de ridicare (demontare) a aparatului de măsură de la locul de consum.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1025 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă, art. I din Ordinul ANRE nr. 5/2003, Contractul cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici aprobat prin Decizia Președintelui ANRE nr. 57/1999, dispozițiile contractului de furnizare a energiei electrice, art. 59 și 61 din Legea 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, OG nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, art. 200 alin. 5, art.86 și art.152 din Regulamentul din 25 iunie 2004 de furnizare a energiei electrice la consumatori Anexă la HG nr. 1007/25.06.2004 și art. 969 din vechiul Cod Civil.
În dovedire, atât pe capătul de cerere privind obligația principală cât și pe capătul de cerere privind accesoriile, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar, în copie, contractul de furnizare a energiei electrice, factura neachitată, centralizatorul facturilor neachitate, istoricul pe punct de măsură, somație și confirmare de primire.
Reclamanta a solicitat și proba cu interogatoriul pârâtului.
La data de 29.09.2014 reclamanta a depus, prin serviciul registratură dovezi privind împuternicirile directorilor:
Pârâtul, legal citat, nu a depus întâmpinare în apărare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, între reclamantă, în calitate de furnizor, și pârât, în calitate de utilizator, s-a încheiat contractul de furnizare a energiei electrice și consumatorii casnici nr._ din 26.07.2010 (fil. 11-13 dosar), având ca obiect furnizarea energiei electrice la locul de consum.
Potrivit art. 5 din contract, acesta s-a încheiat pe durată nedeterminată, iar potr. art. 11 alin. (1) din contract, factura emisă pentru plata contravalorii energiei electrice va fi achitată în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturii, data emiterii facturii și termenul de scadență fiind înscrise pe factură.
În urma furnizării serviciilor, în temeiul contractului, reclamanta a emis factura de regularizare nr. 1 MF_/28.07.2011 (fila 14 dosar) pentru suma de 1452,12 lei reprezentând contravaloare energie electrică și suma de 86,42 lei reprezentând taxă servicii deconectare, pentru care pârâtul nu a făcut dovada plății.
Totodată, instanța reține că pârâtul nu s-a prezentat în instanță pentru a răspunde la interogatoriu, instanța urmând a considera această atitudine ca început de dovadă scrisă în sprijinul susținerilor reclamantei, în temeiul art. 358 C.p.c.
Instanța reține și faptul că termenul de plată a sumei cuprinse în factura menționată mai sus a expirat, având în vedere dispozițiile art. 11 alin. (1) din contract prin care a fost stabilit termenul de plată în 15 zile de la emiterea facturii și data scadenței acesteia, 12.08.2011.
În drept, dispozițiile titlului privind cererile de valoare se aplică atunci când valoarea cererii, fără a lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței (art. 1025 alin. (1) C.p.c.).
Făcând aplicarea textului mai sus menționat, prin prisma alin. 2 și 3 ale aceluiași articol, instanța constată că cererea, astfel cum este formulată de către reclamantă, este admisibilă, putând fi judecată potrivit procedurii speciale referitoare la cererile de valoare redusă.
Potrivit art. 969 C.civ., contractul valabil încheiat reprezintă legea părților, neexecutarea acestuia antrenând răspunderea contractuală a părții care nu și-a executat din culpă obligațiile contractuale.
În plus, așa cum rezultă din art. 1082 C.civ., în materia răspunderii civile contractuale, în măsura în care creditorul face dovada existenței creanței, respectiv a obligației de plată, debitorul este prezumat în culpă cu privire la neexecutarea obligației, atâta vreme cât nu dovedește executarea sau imposibilitatea de executare datorată cazului fortuit sau forței majore.
Având în vedere regula potrivit căreia, în materia obligațiilor de rezultat, sarcina probei se împarte între creditor și debitor, în sensul că, după ce primul probează existența obligației, debitorului îi incumbă sarcina dovedirii executării acesteia, și întrucât acesta nu a făcut dovada liberării de obligație prin plată sau alt mod prevăzut de lege, instanța reține că, pârâtul, deși a beneficiat de serviciile reclamantei nu a achitat contraprestația la care s-a obligat în temeiul contractului.
Astfel, având în vedere că pârâtul nu a făcut dovada executării obligației de plată a prețului și nici nu a invocat vreo cauză exoneratoare de răspundere, constatându-se culpa acestuia în neexecutarea obligațiilor contractuale, instanța apreciază că se impune angajarea răspunderii contractuale a acestuia.
În aceste condiții, constatându-se culpa pârâtului în neexecutarea obligațiilor contractuale, instanța va admite acțiunea și îl va obliga la plata către reclamantă a sumei de 1538,54 lei, dintre care suma de 1452,12 lei reprezentând contravaloare energie electrică și suma de 86,42 lei reprezentând taxă servicii deconectare.
În temeiul art. 1031 raportat la art. 453 C.pr.civ., fiind în culpă procesuală, pârâtul urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 50 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru (ordin de plată – fila 3 dosar).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta ., cu sediul în București, ..41-43, corp A, sector 1, J_, CUI RO24387371 în contradictoriu cu pârâtul G. G.-V., domiciliat în București, .-50 sector 6, CNP_.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1538,54 lei, dintre care suma de 1452,12 lei reprezentând contravaloare energie electrică și suma de 86,42 lei reprezentând taxă servicii deconectare.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.02.2015.
P. GREFIER
RED.DD/Thred.AM
4 ex/ 10.03.2015
| ← Pretenţii. Încheierea nr. 05/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
