Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1900/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu, la ordine, au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele: în data de 02.03.2015, prin serviciul registratură, pârâta a depus întâmpinare, după care:

Instanța lasă cauza la a doua strigare în vederea prezentării părților, în conformitate cu art. 104 pct. 13 din HCSM nr. 387/2005.

La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu, la a doua strigare, au lipsit părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța respinge excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 București, invocată de pârâtă, prin întâmpinare, ca neîntemeiată, în baza art. 126 Cod procedură civilă, față de alegerea de competență stipulată pe fiecare factură, conform căreia orice litigiu se va soluționa de instanțele de la sediul reclamantei. În consecință, instanța, în baza art. 1027 raportat la art. 126 Cod procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece cererea.

De asemenea, instanța, în conformitate cu disp. art. 238 Cod de procedură civilă apreciază că procedura necesară pentru cercetarea procesului durează 1zi.

Instanța constată decăderea pârâtei din dreptul de a depune întâmpinare, în baza art. 208 alin. 2 Cod procedură civilă.

Instanța, considerând proba cu înscrisurile depuse de reclamantă la dosar ca fiind admisibilă și concludentă, putând duce la soluționarea procesului, în temeiul art. 255 și art. 258 alin. 1 Cod de procedură civilă, o încuviințează.

Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin formularul de cerere înregistrat pe rolul instanței la data de 18.11.2014, sub nr._, reclamanta . contradictoriu cu pârâta . a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 1.197,88 lei, reprezentând contravaloare facturi fiscale, a penalităților de întârziere de 0,5%, calculate conform mențiunii făcute pe fiecare factură în parte și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii în fapt, reclamanta a arătat că între părți s-au desfășurat relații comerciale de vânzare-cumpărare marfa, fiind astfel emise, în mod legal, facturile fiscale indicate mai sus, respectiv nr._/18.02.2014, nr._/22.02.2014 și nr._/12.03.2014, acceptate la plată prin semnarea și stampilarea lor, în cuantum de 576,31 lei.

Mai mult recunoașterea debitului reiese și din confirmarea de șold la data de 30.06.2014. Aceste facturi, scadente de altfel, nu au fost achitate de parata nici până la data prezentei, motiv pentru care au fost calculate și penalități de întârziere în cuantum de 621,67 lei, conform mențiunii făcute pe fiecare factură fiscală, respectiv 0,5%/zi, de la data scadentei, astfel cum reiese și din fisa de calcul penalități nr. 187/10.11.2014.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 192 și art. 1.025 -1.032 din Noul Cod procedura civilă.

În susținerea cererii au fost anexate în copie următoarele înscrisuri: facturile nr._/18.02.2014,_/22.02.2014, nr._/12.03.2014, confirmare sold la 30.06.2014, fișa calcul penalități, extras ONRC privind pârâta, notificarea nr. 2220/22.09.2014, copie plic cu ștampilele poștei, notă de inventar-notificare, confirmare de primire; OP-taxa judiciară de timbru 50 lei în original.

În data de 03.03.2015, prin serviciul registratură, pârâta a depus o cerere-întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a instanței de judecată.

În fapt, între părți s-au desfășurat pe parcursul anului 2014 activități comerciale de vânzare-cumpărare, care au fost inițiate și derulate în raza de acțiune a sediului social al companiei . cu sediul în Sibiu. A invocat disp. art. 107 și art. 130 N. Cod procedură civilă. A solicitat admiterea excepției necompetenței teritoriale a instanței de judecată.

În drept, au fost invocate disp. art. 107 alin. 1 și art. 130 alin. 1 Noul Cod Civil.

La termenul din 10.03.2015 instanța a respins excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 București, invocată de pârâtă, prin întâmpinare.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, reclamanta, în calitate de vânzătoare, a transferat pârâtei, în calitate de cumpărătoare, proprietatea asupra unor produse de uz veterinar. Reclamanta a emis facturile fiscale nr._/18.02.2014,_/22.02.2014, nr._/12.03.2014 (filele nr. 6-8), pentru suma totală de 576,31 lei.

Pârâta a semnat și ștampilat aceste facturi, confirmând soldul acestor facturi la data de 30.06.2914 (f. 9).

Reclamanta a notificat-o pe pârâtă la data de 22.09.2014 (fila nr. 12), punându-i în vedere să achite întreg debitul restant, însă aceasta nu a dat curs somației.

În drept,

Potrivit art. 1025 Cod procedură civilă, procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte valori accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.

Raportat la cauza de față, instanța constată că cererea este evaluabilă în bani, rezultând acest aspect din însuși obiectul cererii, iar valoarea sa este inferior sumei de 10.000 lei, suma solicitată încadrându-se în prevederea legală.

Obiectul cererii de valoare redusă nu se circumscrie în situațiile de excepție ce exclud procedura cererii de valoare redusă, conform disp. art. 1.025 alin. 2.

Raportat la dispozițiile art. 662 Noul Cod de procedură civilă creanța este certă, existența ei neîndoielnică rezultând din facturile depuse la dosar.

De asemenea, este o creanță lichidă, cuantumul acesteia fiind determinat în chiar facturile acceptate prin semnare și aplicarea ștampilei de către pârâtă.

Este o creanță exigibilă, adică ajunsă la termen, deoarece facturile urmau a fi achitate în integralitate la data scadenței înscrisă pe factură, respectiv în termen de 30 de zile de la data emiterii fiecărei facturii.

În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere, instanța reține dispozițiile art. 1535 alin. 1 Noul Cod Civil, potrivit cărora în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, precum și dispozițiile art. 1523 alin. 2 lit. Noul Cod Civil, conform cărora debitorul se află de drept în întârziere atunci când nu a fost executată obligația de a plăti o sumă de bani, asumată în exercițiul activității unei întreprinderi.

În cauză, scadența facturilor a fost prevăzută de părți și fiind împlinit la data formulării prezentei cereri de chemare în judecată, acest aspect fiind inserat în facturile acceptate la plată, motiv pentru care pârâta se află de drept în întârziere de la acea dată, conform dispozițiilor legale indicate.

Pe fiecare factură, apare mențiunea că „în caz de neplată la termen se aplică o penalizare de 0,5% pe zi de întârziere”, astfel încât părțile au convenit cuantumul daunelor moratorii.

Întrucât raporturile s-au desfășurat între profesioniști, instanța reține că cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata penalităților de întârziere în cuantum de 621,67 lei, solicitate și calculate de la data scadenței și până la data de 10.11.2014, este întemeiată.

Față de cele arătate și în temeiul art. 1270 și 1350 din Noul cod civil, instanța urmează să admită cererea și să oblige pârâta la plata sumei de 1.197,98 lei (reprezentând: 576,31 lei contravaloare facturi neachitate, 621,67 lei penalități de întârziere calculate până la data de 10.11.2014).

În temeiul art. 1031 Noul cod de procedură civilă, având în vedere că pârâta a căzut în pretențiile sale și deci se află în culpă procesuală, instanța o va obliga și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru (f. 17).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea de valoare redusă formulată de reclamanta .> (CUI RO 256 și nr. ORC J_ ), cu sediul în București, Calea Giulești, nr. 333, sector 6, în contradictoriu cu pârâta . (CUI_ și nr. ORC J_ ), cu sediul în Sibiu, . Sibiu.