Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1807/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1807/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 1807/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.1807
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 05.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE M. D.
GREFIER A. B.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect ordonanță președințială privind pe reclamanții C. C. și . în contradictoriu cu pârâtii . prin administrator judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ S. C. D. și CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ S. C. D..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantii, reprezentati de apărător M. V., cu împuternicire avocațială la dosar, fila 6, lipsind pârâtele.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, în conformitate cu prevederile art.131 Cod procedură civilă, pune în discuție competența generală, materială și teritorială de soluționare a cauzei.
Reclamantii, prin apărător, arată că Judecătoria sectorului 6 București este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
În conformitate cu prevederile art. 997 Cod de procedură civilă raportat la dispozițiile art.94 pct.1 lit. e și art.107 Cod procedură civilă, instanța apreciază că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere.
În conformitate cu prevederile art.238 Cod procedură civilă, instanța pune în discuție stabilirea duratei estimate de soluționare a pricinii.
Reclamantii, prin apărător, arată că, în ceea ce privește capătul de cerere privind ordonanța președințială, acesta poate fi soluționată într-un termen de 3 săptămâni, iar capătul de cerere de drept comun, într-un interval de 3 luni.
La interpelarea instanței de judecată, reprezentantul reclamantilor arată că cererea de chemare în judecată are 2 capete de cerere, dar numai unul dintre acestea este formulat pe calea ordonanței președințiale, iar celălalt capăt de cerere, vizând instituirea dreptului de servitute, este formulat pe calea dreptului comun.
Instanța de judecată ia act de precizarea făcută de reprezentantul reclamantilor la acest termen de judecată și pune în vedere acestuia că cererea nu a fost legal timbrată decât cu privire la capătul de cerere privind ordonanța președințială, având în vedere maniera în care reclamantii au înțeles să formuleze cererea de chemare în judecată.
Având în vedere precizarea făcută de reclamanti la acest termen de judecată și anume că acestia înțeleg ca cel de-al doilea capăt de cerere să fie soluționat pe calea dreptului comun, pune în vedere reclamantilor să identifice din toate punctele de vedere, cadastral și din punct de vedere al adresei și numărului poștal, imobilul asupra căruia solicită instituirea dreptului de servitute și să depună la dosar extras de carte funciară în situația în care există carte funciară deschisă pentru acest imobil.
De asemenea, instanța pune în vedere reprezentantului reclamantilor să evalueze imobilul în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru la valoare, având în vedere dispozițiile art.3 din OUG nr.80/2013.
Având în vedere precizarea făcută de reprezentantul reclamantilor la acest termen de judecată, instanța stabilește că cererea având ca obiect ordonanță președințială, dată fiind natura acesteia, va fi soluționată la un singur termen de judecată, iar în ceea ce privește cererea formulată cu privire la instituirea dreptului de servitute, cu privire la care se aplică dispozițiile de drept comun, instanța nu va stabili o durată, conform prevederilor art.238 C.p.c., decât în momentul în care cererea va fi legal formulată, ceea ce presupune cu prioritate și stabilirea timbrajului.
Instanța pune în discuție excepția lipsei capacității procesuale de folosință a ., având în vedere că împotriva pârâtei a fost deschisă procedura lichidării judiciare și a fost dispusă dizolvarea și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C. C., invocate de pârâta . prin întâmpinare.
Reclamantii, prin apărător, având cuvântul cu privire la excepția lipsei capacității procesuale de folosință a ., solicită respingerea acestei excepții.
Deși la dosarul cauzei, odată cu întâmpinarea, pârâta a atașat și o hotărâre judecătorească privind instituirea procedurii de lichidare judiciară, întâmpinarea este semnată și ștampilată de către ., astfel incat nu înțelege cum această pârâtă nu are capacitate procesuală de folosință de vreme ce semnează și ștampilează în nume propriu întâmpinarea, iar nu prin lichidator.
Cu privire la cea de-a doua excepție, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C. C., arată că este neîntemeiată și solicită respingerea acesteia, întrucât C. C. are calitatea de administrator al ., care își desfășoară activitatea în spațiul cumpărat de la ., și este perfect îndreptățită să fie parte în prezenta cauză, aceasta întreținând din magazinul pe care îl deține în această incintă întreaga familie.
Instanța, în ceea ce privește excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei ., reține că împotriva acesteia, astfel cum rezultă din sentința civilă nr.7068/15.06.2012 a Tribunalului București Secția a VII-a Civilă, a fost declanșată procedura falimentului și în temeiul art.107 al.2 din Legea nr.85/2006 s-a dispus dizolvarea societății și ridicarea dreptului de administrare.
Însă, având în vedere dispozițiile art.248 alin. 2 si art.251 raportat la art.205 Cod civil, instanța constată că atât timp cât această societate nu a fost radiată, are capacitate procesuală de folosință.
În consecință, va respinge această excepție ca neîntemeiată.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C. C., date fiind împrejurările pe care instanța urmează să le stabilească examinând cererea de ordonanță președințială și anume dacă există o aparență de drept în favoarea acestei reclamante, instanța apreciază că pentru a lămuri această excepție este necesara administrarea acelorași probe cu cele necesare pentru soluționarea fondului cererii de ordonanță președințială.
Față de prevederile art.248 alin.4 C.p.c., dispune unirea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei C. C. cu fondul cererii de ordonanță președințială.
Instanța acordă cuvântul pe aspectul propunerii de probe cu privire la cererea de ordonanță președințială.
Reprezentantul reclamantilor solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, cele depuse la dosar.
Instanța, în baza art.255 și 258 al.1 C.p.c., încuviințează pentru reclamanti proba cu înscrisuri.
Având în vedere că este vorba de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, iar pârâta nu a solicitat administrarea altor probe, instanța apreciază că în privința cererii de ordonanță președințială dezbaterile sunt închise și acordă cuvântul asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei C. C., unită cu fondul cauzei, asupra fondului ordonanței președințiale și asupra disjungerii cererii având ca obiect instituirea dreptului de servitute de cererea de ordonanță președințială.
Reprezentantul reclamantilor arată că se impune disjungerea atât a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei C. C., cât și a capătului de cerere privind instituirea pentru viitor a drumului de acces al . prin curtea ..
În prezent susține exclusiv cererea de ordonanță președințială în sensul în care a arătat la punctul 1, respectiv pârâtele să lase liber accesul de la poarta de intrare a . până la imobilul cumpărat de C. C..
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.10.2014, reclamanții C. C. și ., în contradictoriu cu pârâții Cabinet Individual de Insolvență S. C. D., administrator judiciar al . București, și . București, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, pe cale de ordonanță președințială să se dispună obligarea pârâților să le lase liber accesul la . pe care îl dețin cu titlu de proprietate în incinta ., . nr. 4, sector 6 și instituirea pentru viitor a dreptului de servitute al reclamantilor, de la calea de acces public la spațiul comercial, pentru mijloacele auto de transport.
În motivarea cererii, reclamantii au arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1626 din 06 noiembrie 2006 încheiat între . și . au cumpărat spațiul comercial de 570,05 mp teren curți construcții și construcția C1, spațiu comercial (suprafața construită 404,46 mp-formată din două spații).
La rândul său, . deținea în proprietate spațiul de mai sus prin cumpărare în baza actului de dezmembrare și contract de vânzare- cumpărare autentificat sub nr.1620/11.12.2003 de notarul Z. M.-N. din cadrul BNP L. din București, întabulat în cartea funciară nr._ a localității București-sector 6, conform încheierii OCPI București sector 6-BCF nr._/13.10.2006.
Reclamantii au menționat că au plătit către . accesul în incintă, sens în care au anexat chitanțele de plată pe anul în curs.
În luna iunie, reclamantii au găsit pe poarta . o barieră și cu pază permanentă și li s-a interzis să intre cu mijloacele de transport în incintă, lucru făcut de practicianul în insolvență Siliste C. D..
La data de 20.06.2014, reclamantii au solicitat cabinetului de insolvență Fiducia Siliste@N. să deblocheze barierele de la intrare în incintă la sosirea autovehiculelor ce intră să aprovizioneze spațiul comercial, dar situația a rămas neschimbată.
Prin notificarea nr.21/02.07.2014 comunicată de B. D. M. S. A., reclamantii au efectuat procedura prealabilă cu Cabinetul Individual de Insolvență Siliste C. D., administrator judiciar al ., pentru data de 15.07.2014, ora 12,30, în vederea informării asupra avantajelor medierii.
La data de 15.07.2014, ora 12,30, data și ora stabilite în notificare, administratorul judiciar nu s-a prezentat și în consecință s-a încheiat procesul-verbal de neprezentare
În drept, reclamantii au solicitat pe obligația de a face să îi lase liber accesul pentru care are aprobare de drum de servitute, iar pentru viitor să se dispună instituirea unui drum de servitute de la calea de acces până la societatea comercială conform art. 758 Cod civil.
În dovedirea cererii, reclamantii au depus la dosar, în copie, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1626/06.11.2006, act de dezmembrare și contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1620/11.12.2003, plan de amplasament și delimitare a imobilului scara 1:500, extras de carte funciară pentru informare din data de 13.11.2009, chitanțe din datele de 21.01.2014, 24.02.2014, 27.03.2014, 15.05.2014, adresa nr.089/20.06.2014, notificare înregistrată sub nr.21/02.07.2014 si proces- verbal încheiat la data de 15.07.2014.
La data de 16.12.2014, pârâta . a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că, la data de 15.06.2012, Tribunalul București Secția a VII-a civilă, prin sentința nr.7068, în temeiul dispozițiilor art. 107 alin. 2 din Legea nr.85/2006 republicată, a dispus „dizolvarea societății G. T. SA și ridicarea dreptului de administrare al acesteia”.
Potrivit dispozițiilor art. 47 alin.1 din Legea nr.85/2006 republicată „deschiderea procedurii (de faliment) ridică debitorului dreptul de administrare constând în dreptul de a-și conduce activitatea, de a-și administra bunurile și de a dispune de acestea”.
În prezenta cauză, fiind incidente dispozițiile anterior enunțate, rezultă că de la data deschiderii procedurii de faliment (15.06.2012) dreptul de administrare al societății G. T. SA a încetat, reprezentarea societății trecând asupra lichidatorului judiciar desemnat de instanța C.I.I S. C. D..
În contextul celor anterior menționate, rezultă ca societatea comercială G. T. SA nu poate formula cereri sau apărări, situație în raport cu care pârâta a solicitat ca toate actele de procedură în legătură cu prezenta cauză să fie întocmite cu respectarea dispozițiilor legale, Societatea G. T. SA fiind reprezentată de „Cabinetul Individual de Insolvență S. C. D.” (parte în dosarul nr._/303/2014 aflat pe rolul acestei instanțe).
În temeiul dispozițiilor art. 244 Noul Cod Civil, pârâta a invocat excepția lipsei capacității de folosință a societății G. T. SA, excepție pe care a solicitat ca instanța să o admită și să respingă acțiunea formulată în cauză ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de capacitate de folosință.
La data de 15.06.2012, potrivit dispozițiilor art. 107 alin. 2 din Legea nr.85/2006 republicată, Tribunalul București Secția a VII-a civilă a dispus dizolvarea societății comerciale G. T. SA ca efect al declarării falimentului.
Potrivit dispozițiilor art. 248 alin.1 Noul Cod civil, prin efectul dizolvării persoana juridică intră în lichidare în vederea valorificării activului și a plății pasivului, capacitatea de folosință a acesteia încetează, cu excepția exercitării drepturilor și a obligaților necesare realizării activului și plății pasivului.
Capacitatea de exercițiu se realizează prin intermediul lichidatorilor, aceștia stând în proces în numele societății aflate în lichidare.
Pe fondul cererii de chemare în judecată, pârâta a solicitat a se reține faptul că nu sunt îndeplinite prevederile art. 996 Noul Cod de procedură civilă, în sensul că nu se probează caracterul vremelnic al măsurii care se cere a se lua pe această cale.
În ceea ce privește urgența, pârâta a solicitat a se observa că nici această condiție nu este justificată de către reclamanți atâta vreme cât prin cererea introductivă de instanță, aceștia afirma că de la data interzicerii accesului și până la data promovării prezentei cereri au trecut mai mult de cinci luni, ceea ce a determinat-o să concluzioneze că nu se poate pune în discuție urgența.
Este adevărat că, în ceea ce privește urgența, legiuitorul nu definește acest concept, ci doar indică situațiile ce pot face necesară o intervenție a justiției, și anume, păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente, ce nu s-ar putea repara sau pentru înlăturarea pierderilor care s-ar ivi cu prilejul executării.
Condiția urgenței trebuie apreciată în considerarea intervalului de timp scurs de la producerea faptului prejudiciabil și până la introducerea cererii de ordonanță președințială.
Cererea reclamanților nu se încadrează în nici una dintre cele două ipoteze ce și-ar putea găsi aplicabilitate în cauză.
În ceea ce privește cel de al doilea capăt de cerere referitor la instituirea pe viitor a dreptului de servitute, acesta nu întrunește condiția neprejudecării fondului atâta timp cât se solicită instanței ca, pe această cale specială a ordonanței președințiale, derogatorie de la dreptul comun, să soluționeze „și să instituie” un drept de servitute pe viitor.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă faptul că reclamanții nu au făcut dovada că măsura ce se solicită a fi luată de instanța are un caracter vremelnic, ci apare mai degrabă ca fiind o măsură cu caracter definitiv, stabilirea unei obligații, respectiv a unui drept cu caracter definitiv, situatie care obligă instanța să judece fondul dreptului pentru a putea stabili cu certitudine dacă în patrimoniul pârâtei există dreptul pretins, a cărui obligație corelativă este pusă în discuție în prezenta cerere, ceea ce încalcă condiția neprejudecării fondului.
În ceea ce privește calitatea procesuală activă a reclamantei C. C., pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active, având în vedere faptul că reclamanta C. C. nu a justificat legitimitatea sa procesuală, acesta nefiind subiect activ în raportul juridic dedus judecății.
Contractul de vânzare-cumpărare este încheiat de ., doamna C. C. având calitatea de reprezentant al societății (asociat).
Chiar dacă reclamanta C. C. este asociatul ., patrimoniul celor două persoane este distinct, între societate și asociatul acesteia neexistând identitate.
Faptul că reprezentantul societății acționează în vederea protejării drepturilor societății nu atrage existența unui drept propriu în patrimoniul reprezentantului acesteia persoană fizică.
Pentru toate aceste motive, pârâta a solicitat admiterea excepției lipsei capacității de folosință a ., și respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință, admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei C. C. și respingerea acțiunii ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, iae pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâta a depus la dosar în copie sentința civilă nrt.7068/15.06.2012 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a civilă.
La data de 10.02.2015, reclamantii au depus la dosar răspuns la întâmpinarea pârâtei . București, prin care au arătat că în partea introductivă a întâmpinării, pârâta . a precizat că acestei societăți i-a încetat dreptul de administrare ca urmare a începerii procedurii falimentului acesteia dispusă prin sentința civilă nr. 7068/15.06.2012 a Tribunalului București, Secția a VII-a Civilă, pronunțată în dosarul nr._ si s-a solicitat ca toate cererile și apărările societății să se facă prin lichidatorul judiciar desemnat de instanță.
Acest lichidator nu a formulat însă nici o apărare, deși a fost chemat în judecată în calitate de pârât atât pentru ordonanța președințială, cât și în acțiunea pe dreptul comun privind instituirea pentru viitor a drumului de acces de la calea principală la proprietatea reclamantelor.
Cu toate acestea, pârâta a ridicat două excepții și a solicitat pe fond respingerea acțiunii, făcând referință și la ordonanța președințială, semnând și ștampilând întâmpinarea depusă în cauză.
În acest context, pârâta . nu a comentat în niciun fel aspectul că timp de 14 ani a încasat de la . plata contravalorii folosirii drumului de acces de la poarta de intrare a . până la proprietatea pe care o deține în incinta acestei din urmă societăți.
Reclamantii au menționat că pârâta 1 nu a depus nici un fel de întâmpinare, nici la primul capăt de cerere privind ordonanța președințială și nici la cel de-al doilea capăt de cerere privind instituirea pentru viitor a dreptului de servitute.
În legătură cu excepțiile invocate, reclamantii au solicitat respingerea acestora întrucât pârâta 2 a semnat și ștampilat în nume propriu întâmpinarea și nu a făcut nici un fel de precizare cu privire la încasarea timp de 14 ani a primirii contravalorii prestației reclamanților pentru a li se asigura accesul prin curtea . până la proprietatea acestora.
Cât privește lipsa calității procesuale active a asociatului unic al societății, reclamantii au solicitat respingerea și a acestei excepții întrucât, prin obstrucționarea pătrunderii asociatului unic în spațiul proprietatea reclamantilor, li s-a îngrădit dreptul la muncă și închiderea posibilității de a-și întreține familia din munca acestora.
În legătură cu îndeplinirea condițiilor cerute de art. 996 Cod procedură civilă pentru ordonanța președințială, pârâta 2 și-a „exprimat opinia că nu sunt îndeplinite, ceea ce este profund eronat atâta vreme cât au cerut permanent și cu disperare admiterea unei atare ordonanțe, până la judecarea pe fond a cererii de instituire pentru viitor a drumului de acces, repetând în mod obsesiv că prin închiderea drumului de acces cu lanțuri la poartă și pază li s-a închis posibilitatea de a-și desfășura activitatea și a expune familia la suportarea lipsei posibilităților de întreținere.
Având în vedere cele de mai sus, reclamantii au solicitat admiterea cererii de ordonanța președințială până la judecarea litigiului fondului cauzei, în raport de prevederile punctelor 2 și 4 ale art. 996 Cod procedură civilă.
La termenul din data de 5.03.2015, instanța a respins ca neintemeiata excepția lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei . și a dispus unirea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei C. C. cu fondul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, atât în privința exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei C. C., cât și a fondului cauzei, instanța reține următoarele:
Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1626/06.11.2006 reclamanta . a dobândit de la . dreptul de proprietate asupra imobilului compus din teren în suprafața de 570,05 mp și construcția C1-spatiu comercial situat în Bucuresti, ..4, sector 6, vânzătorul dobandind dreptul de proprietate asupra imobilului de la parata, prin actul de dezmembrare și contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1620/11.12.2003 de BNP L..
În conformitate cu prevederile art.996 alin.1 Cod procedura civila, instanța de judecată, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. Din aceasta perspectiva, pentru a stabili dacă cererea reclamantilor de obligare a paratei sa le lase liber accesul la . este intemeiata, instanța trebuie sa retina ca in favoarea reclamantilor exista aparenta de drept. Așa cum s-a arătat anterior, temeiul pretentiilor reclamantilor decurge din exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului din . nr.4. Cum temeiul cererii îl constituie exercitarea fără îngrădiri a dreptului de proprietate asupra imobilului, care exista doar în patrimoniul reclamantei ., nu și a reclamantei C. C., aceasta fiind doar asociat al ., instanța apreciaza ca aceasta nu are calitatea de subiect în raportul juridic dedus judecatii, iar în raport de disp. art.36 Cod procedura civila, va admite excepția lipsei calitatii procesule active a acesteia și va respinge cererea formulata de aceasta ca fiind promovata de o persoana fără calitate procesuala activa.
Astfel cum reiese din actul de dezmembrare coroborat cu planurile de amplasament aflate la filele 14-16 dosar, imobilul pentru care reclamanta . solicita dreptul de acces se invecineaza pe trei laturi cu parata, pe cea de-a patra având ieșire la .>
Niciunul dintre inscrisurile aflate la dosar nu sustin ca în favoarea reclamantei ar fi fost stabilit un drept de servitute de trecere asupra terenului paratei de la dobandirea dreptului de proprietate și pana în prezent, extrasele de carte funciara aflate la filele 17-20 dosar susțin ca în favoarea imobilului proprietatea reclamantei nu a fost constituit niciun drept de servitute de trecere. În conditiile în care reclamanta nu este titularul unui drept de servitute care să-i permita accesul cu mijloace de transport auto, aceasta având acces dinspre . cum reiese chiar din contractul de vanzare-cumparare, instanța apreciaza ca în favoarea acesteia nu opereaza aparenta de drept. A impune paratei să permita accesul și a aprecia conditiile în care reclamanta are acces la proprietatea sa echivaleaza cu analizarea fondului litigiului.
Având în vedere aceste considerente, instanța apreciaza cererea de ordonanta presedintiala ca neintemeiata, urmând sa o respinga ca atare, și va disjunge cererea având ca obiect instituirea dreptului de servitute pentru care va forma un dosar separat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C. C..
Respinge cererea formulată de reclamanta C. C., cu domiciliul ales la Cabinet Individual de Avocat V. M., în București, ., ., apartament 21, sector 3, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Respinge cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta ., CUI_, cu sediul ales la Cabinet Individual de Avocat V. M., în București, ., ., apartament 21, sector 3, ca neîntemeiată.
Disjunge cererea având ca obiect instituirea dreptului de servitute pentru care formează dosarul nr._, pt. care acordă termen la data de 23.04.2015, 11C, ora 12,30, pt. care vor fi citate părțile.
Cu apel în 5 zile de pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
