Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1281/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1281/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 1281/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1281
Ședința din camera de consiliu din data de 17.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. A.
GREFIER: G. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile, privind pe reclamanta S.C. D. ROMANIA S.R.L. în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN R. S.A.- C. de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, având ca obiect cerere de valoare redusă.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința din camera de consiliu din data de 03.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea pentru azi, 17.02.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cerere înregistrată la data de 24.07.2014 reclamanta S.C. D. ROMANIA S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN R. S.A.- C. de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN la plata sumei de 2.374,53 lei reprezentând valoarea obligației principale, la plata dobânzilor legale în cuantum de 173, 86 lei calculată până la data de 24.07.2014 și în continuare până la achitarea integrală a debitului, precum și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivara cererii, reclamanta a arătat că în perioada ianuarie- martie 2012, a fost sancționata de mai multe ori de către Compania Naționala de Autostrăzi și Drumuri Naționale din R. SA - C. de Studii Tehnice Rutiere și Informatica în temeiul art.8, alin.1 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din R., precum și alin.2 și 3 din O.G. nr. 15/2002.
De asemenea, reclamanta a menționat că pentru fiecare contravenție a fost încheiat un proces verbal, comunicat către aceasta prin intermediul Oficiului Postal, prin care se aducea la cunoștința faptul că a fost sancționată cu suma de 250 lei, respectiv 225 lei amendă, cu posibilitatea achitării acesteia la jumătate din suma totală, în termen de 48 de ore, la care se adauga tariful de despăgubire.
În continuare, reclamanta a arătat că față de aceste procese verbale încheiate, a formulat plângeri contravenționale, prin care a solicitat, în contradictoriu cu C., anularea acestora, exonerarea de la plata amenzii și obligarea intimatei la restituirea sumelor, făcând obiectul a mai multe dosare înregistrate pe rolul Judecătoriei Ploiești, iar instanță a admis plângerile formulate, a dispus anularea proceselor verbale și exonerarea petentei de la plata amenzii, dar a omis a se pronunța asupra solicitărilor de a dispune și restituirea sumelor de bani achitate în baza acestora.
Reclamanta a precizat că a formulat cereri prin care a solicitat completarea dispozitivului hotărârii, în sensul de a se menționa că intimata este obligată la restituirea sumelor achitate în baza proceselor verbale anulate, în cuprinsul cererilor fiind invocată imposibilitatea de a pune în executare sentințele pronunțate, întrucât instanță nu a clarificat, fără posibilitate de echivoc, aspectele referitoare la restituirea sumelor deja achitate, iar instanță de fond a respins toate solicitările de completare a dispozitivului ca neîntemeiate, precizând faptul că, de vreme ce plângerea contravenționala a fost admisă, iar procesele verbale în cauza- anulate, instituțiile statului sunt obligate la restituirea sumelor, în cazul în care amenzile au fost achitate.
Pentru o parte din dosare, intimata a formulat cale de atac, iar Tribunalul Prahova a respins recursurile formulate de către C., ca nefondate, menținând soluția pronunțata de către instanță de fond, respectiv anularea proceselor-verbale și exonerarea petentei de la plata amenzii.
În dovedire, reclamanta a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisuri și a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, procesele verbale ce au format obiectul plângerilor contravenționale, sentințele pronunțate de Judecătoria Ploiești, chitanțele doveditoare ale achitării amenzilor contravenționale.
La data de 16.10.2014 pârâta a depus, prin serviciul registratură, formularul de răspuns prin care a învederat că sentințele prin care reclamanta urmărește să dovedească faptul că au fost anulate procesele verbale nu sunt definitive, nu reprezintă tluri executorii potrivit dispozițiilor art.632 și următoarele din Legea 134/2010 privind C.pr.civ. republicat, iar creanța pretinsă de aceasta, în cuantum de 2374,53 lei nu este certă și exigibilă, iar reclamanta nu a depus chitanțele care atestă efectuarea plății sancțiunilor aplicate.
De asemenea pârâta a menționat că reclamanta avea de achitat pentru fiecare proces verbal în parte suma de 225 lei sau după caz 112,5 lei (în termen de 48 de ore de la data comunicării procesului verbal) reprezentând 90% din contravaloarea amenzii și suma de 28 euro în contul R079RNCBX8000Q_ deschis la BCR Sucursala Unirea pe numele DRDP București, precum și suma de 25 lei, sau după caz 12,5 lei (în termen de 48 de ore de la data comunicării procesului verbal) reprezentând 10% din contravaloarea amenzii către unitățile Trezoreriei Statului ca venit la bugetul de stat, pentru fiecare proces verbal în parte, rezultând că CESTIN nu încasează contravaloarea amenzilor și a tarifelor de despăgubire, neavând calitatea de debitor al obligației de restituire a sumelor repective nu le-a încasat, menționând câ reclamanta trebuia să se îndrepte împotriva Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București în vederea recuperării sumei de 2.374,53 lei.
În ceea ce privește dosarul nr._/281/2012, acesta a fost soluționat de Judecătoria Ploiești la data de 13.02.2013, iar instanța a dispus admiterea în parte a plângerii și astfel a anulat în parte procesul- verbal ., nr._/21.03.2012 în sensul exonerării petentei de la plata tarifului de despăgubire, și menținerii celorlalte dispoziții ale procesului-verbal atacat, respectiv amenda aplicată, astfel încât nu se impune restituirea sumei de 112,5 lei reprezentând amenda achitată de reclamantă
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, pârâta a solicitat constatarea faptului că nu există culpa procesuală a intimatei, întrucât nu are obligația de a restitui suma de 2374,53 lei, întrucât nu a încasat-o, iar în ceea ce privește onorariul avocațial în cuantum de 4750 lei a menționat că este mare raportat la valoarea obiectului cauzei, respectiv 2374,53 lei, invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care fiind învestită cu soluționarea pretențiilor la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în oare constituie cheltuieli necesare și care au fost în mod real efectuate în limita unui cuantum rezonabil.
Pârâta a solicitat respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată, având în vedere faptul că din copia contractului de asistență juridică nu reiese obiectul acestuia, având în vedere faptul că în baza art. 452 din Legea 134/2010 privind C.pr.civ. reclamanta trebuie să facă dovadă atât a existenței cât și a întinderii cheltuielilor de judecată, reclamanta, în speța dedusă judecății precizând doar întinderea cheltuielilor de judecată, depunând în acest sens facturile fiscale, solicitând tototdată constatarea faptului că această creanță reprezentând onorariu de avocat nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 662 din Legea 134/2010 C.pr.civ. republicat, respectiv nu este certă și exigibilă.
În dovedire, pârâta a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisuri.
La data de 12.01.2015 reclamanta a formulat cerere precizatoare prin care a învederat că prin care a indicat în mod expres cu privire la fiecare process verbal de contravenție suma ce a fost achitată cu titlu de amendă, documentul de atesta efectuarea plații, suma solicitată cu titlu de dobândă, perioada pentru care se solicita dobânda, precum și sentința civilă prin care a fost soluționată plângerea contravenționala, soluția data și data rămânerii definitive.
Totodată, reclamanta a solicitat respingerea susținerilor pârâtei ca neîntemeiate,
Referitor la susținerile pârâtei ca reclamanta nu a fost în măsură să dovedească faptul că sentințele care au anulat procesele-verbale întocmite sunt definitive, reclamanta a menționat că a depus la dosarul cauzei toate sentințele în forma legalizata cu mențiunea “definitivă și irevocabilă,,.
Cu privire la susținerile pârâtei potrivit cărora C.- CESTRIN nu încasează contravaloarea amenzilor și a tarifelor de despăgubire astfel că nu are calitatea de debitor al obligației de restituire, reclamanta a învederat instanței că documentele în baza cărora au fost încasate sumele reprezentând contravaloarea amenzillor au fost emise de către CNANDR- CESTRIN, iar în cuprinsul facturilor emise, la rubrica "denumirea bunurilor sau serviciilor” este menționat serviciul pentru care se încasează suma de bani, respectiv „tarif de despăgubire, lipsa rovigneta”.
Cu privire la onorariului avocațial nejustificat invocat de către pârâtâ, reclamanta a menționat că, avocatul a trebuit să efectueze demersurile necesare legalizării tuturor sentințelor pronunțate în dosarele având ca obiect plângere contravenționala respectiv, redactare cereri, achitare taxe de timbru, demersuri la instanță, să calculeze dobânda legală pentru fiecare debit în parte, să formuleze cererea cu valoare redusă, să urmărească dosarul la termen și să completeze, documentația la solicitarea instanței, astfel încât, la momentul perceperii onorariului, au fost avute învedere toate activitățile întreprinse, nu doar redactarea în sine a cererii cu valoare redusă ce face obiectul cauzei deduse judecății, precizând totodată că a depus o copie a contractului deasistenta juridică pentru a dovedi calitatea de reprezentant convențional, precum și factura emisa pentru serviciile de asistenta juridică, preum și extras de cont reprezentând dovada plații.
În dovedire, reclamanta a depus, în copie certificată, procesele verbale, chitanțele doveditoare ale plaților, sentințele pronunțate.
În concluzie, reclamanta a solicitat admiterea cererii și obligarea pârâtei la plata sumei de 2140,90 lei, la care se adauga dobânda legală în cuantum de 162,19 lei calculată până la data de 24.07.2014, precum și până la achitarea integrala a debitului.
În probațiune s-a administrat proba cu înscrisuri.
Cerere legal timbrată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În perioada ianuarie- martie 2012, reclamantei i s-au întocmit mai multe procese verbale de constatre a contrevenției de către Compania Naționala de Autostrăzi și Drumuri Naționale din R. SA - C. de Studii Tehnice Rutiere și Informatica pentru săvârșirea contraventiei prevăzute de art.8, alin.1 din OG nr.15/2002, întrucât nu deține rovinietă pentru autovehiculele proprietatea sa, fiind sancționată cu amendă în sumă de 225 lei și a fost obligată să achite o despăgubire în valoare de 28 euro echivalent în lei, în temeiul art.8, alin.2 și alin.3 din același act normativ.
Reclamanta a înțeles să achite jumatate din cuantumul amenzii, precum si tariful de despăgubire, stabilite prin procesele verbale enumerate în precizarea acțiunii de la f.189-195 dosar.
Totoodată, reclamanta și a promovat cereri în anularea proceselor verbale de constatatre a contraventiei prin care i s-a aplicat amenda si tariful de despăgubire achitatte potreivit chitantelor de la dosar, cereri admise, în mod definitiv, după cum reise din hotararile judecatorei și cu consecința anulării proceselor verbale atacate.
După cum chiar reclamanta a învederat prin cererea introductivă a formulat cereri prin care a solicitat completarea dispozitivului hotărârii, în sensul de a se menționa că intimata este obligată la restituirea sumelor achitate în baza proceselor verbale anulate, în cuprinsul cererilor fiind invocată imposibilitatea de a pune în executare sentințele pronunțate, întrucât instanță nu a clarificat, fără posibilitate de echivoc, aspectele referitoare la restituirea sumelor deja achitate, iar instanță de fond a respins toate solicitările de completare a dispozitivului ca neîntemeiate, precizând faptul că, de vreme ce plângerea contravenționala a fost admisă, iar procesele verbale în cauza- anulate, instituțiile statului sunt obligate la restituirea sumelor, în cazul în care amenzile au fost achitate - considerente ce au putere de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată și nu pot fi contrazise printr-o hotarare ulterioră.
Potrivit art.117 alin.9 din OG nr.92/2003 „Procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, inclusiv modalitatea de acordare a dobânzilor prevăzute la art.124, se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice”.iar potrivit dispozițiilor OMFP nr.1899/2004, ,restituirea sumelor de la bugetul statului se efectuează, la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de către organul fiscal căruia îi revine competența de administrare a creanțelor bugetare, potrivit prevederilor art.33 din OG nr.92/2003, denumit în continuare organ fiscal competent.
Totodată, potrivit aceluiași act normativ: (1)„Cererea de restituire trebuie să fie depusă în cadrul termenului legal de prescripție a dreptului de a cere restituirea, respectiv în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituire, să cuprindă codul de înregistrare fiscală a contribuabilului, suma și natura creanței solicitate a fi restituită, precum și documentele necesare din care să rezulte că aceasta nu este datorată la buget.(2) Cererea de restituire va fi însoțită de copii de pe documentele din care rezultă că suma a fost plătită la buget pentru sumele plătite fără existența unui titlu de creanță, precum și de copii legalizate de pe hotărârile definitive și irevocabile sau de pe decizii ale organelor jurisdicționale sau administrative, după caz, pentru sumele stabilite prin acestea”.
Prin urmare, având în vedere faptul că pentru restituirea unei sume achitată la bugetul statului există o procedură specială prevăzută de dispozițiile art.117 Cod procedură civilă coroborat cu dispozițiile OMEF nr.1899/2004, pentru recuperarea sumei de 2140,90 lei, astfel cum a fost precizată-fila 195, eventual a dobanzii legale, reclamanta trebuie să urmeze această procedură, iar nu să promoveze o acțiune în restituire cu mai mult cu cât a supus examinării instanței cererea în discuție (prin formularea unor cereri de completare dispozitiv, respinse, după cum s-a reținut anterior) și nu a făcut dovada că s-a adresat organului fiscal competent/pârâtului C. – (persoană juridică, cu capital social inițial integral de stat) cu o cerere în restituire si care ar fi fost respinsă.
Vazând starea de fapt anterior reținută si temeiurile de drept invocate, va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMLE LEGII
DISPUNE
Respinge acțiunea precizată formulată de reclamanta S.C. D. ROMANIA S.R.L., cu sediul în București, ., sector 5, J40/_/2008, CUI RO_, cu sediul procesual ales în București, ., ., ., sector 5 formulată împotriva pârâtei COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN R. S.A.- C. de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, cu sediul în București,, .. 401A, sector 6 ca neîntemeiată.
Executorie.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea se depune la Judecatoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședința publica azi, 17.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
G. A. G. Ș.
Red.AG/Thred.ȘG
4 ex./.05.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1279/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1280/2015. Judecătoria... → |
|---|
