Plângere contravenţională. Sentința nr. 1264/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 1264/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 1264/2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1264

Ședința publică de la data de 17 februarie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C. I. C.

GREFIER: P. O.

Pe rol soluționarea cauzei civile, privind pe contestatorul G. S. N., în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B – B. RUTIERĂ, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea părților să se prezinte.

La al doilea apel nominal, făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța, în temeiul art. 131 raportat la art. 94 pct.4 din Noul codul de procedură civilă și art. 32 din OG 2/2001, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Instanța, în temeiul art. 238 din Noul Cod de procedură civilă estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 3 luni de zile.

Instanța încuviințează, pentru ambele părți, proba cu înscrisuri, ca fiind utilă soluționării cauzei.

Instanța reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27 octombrie 2014, contestatorul, G. S. N., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - B. RUTIERĂ, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal . nr._/17.10.2014.

În motivarea plângerii, contestatorul a arătat că în data de 17.10.2014, la ora 12.03 PM, conducând autoturismul taxi în interes de serviciu, a oprit pe partea dreaptă a drumului în intersecția . . a coborî clientul la final de cursă, încadrându-se conform legii nr. 38/2003 art. 20 alin. 4 și OG 197/2002 republicată care spune că taxiurile au dreptul de a opri pentru a lua și lăsa clienții fără a bloca circulația.

Contestatorul a arătat că nu a blocat traficul rutier la acea oră și că traficul se desfășura lejer pe toate cele 4 benzi ale bulevardului.

În continuare, contestatorul a învederat că după coborârea clientului, în timp ce se pregătea să se pună în mișcare, a venit un echipaj de poliție care l-a sancționat pentru oprire cu procesul-verbal . nr._/17.10.2014, nedorind să înțeleagă, deși a scos o copie a bonului fiscal din aparatul de taxat cu ora și minutul opririi la care a coborât clientul ce corespund cu ora și minutele după procesul-verbal.

Contestatorul a solicitat instanței anularea procesului-verbal menționat și a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Contestatorul nu și-a motivat cererea în drept.

În dovedire, contestatorul a depus în copie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: proces-verbal . nr._ din data de 17.10.2014, bon fiscal din data de 17.10.2014, permis de conducere nr. B00743965, carte de identitate . nr._ a numitului G. S. N..

Prin compartimentul registratură, la data de 25 noiembrie 2014, intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI – B. RUTIERĂ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, având în vedere faptul că procesul-verbal de sancționare este temeinic și legal întocmit, iar acest act de constatare face deplina dovadă a situației de fapt și de drept existente în cauză, până la proba contrară.

Intimata a solicitat să se observe că procesul-verbal respectă întocmai condițiile de fond și formă impuse de OG nr. 2/2001, nu este afectat de nicio nulitate, iar sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite.

În motivare, intimata a precizat că la data de 17.10.2014, ora 12.05, petentul a oprit în mod voluntar autoturismul cu numărul de înmatriculare_ neregulamentar, pe colțul intersecției .. G-ral V. M..

Intimata a menționat că prin manevra efectuată, petentul a încălcat prevederile art. 142 lit. f din RAOUG nr 195/2002 și totodată a stânjenit circulația vehiculelor în respectiva intersecție, de altfel o zonă foarte aglomerată.

Conform prevederilor art. 142 lit. f din RAOUG nr. 195/2002 republicată „Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor în intersecții la mai puțin de 25 m de colțul acestora”.

Intimata a învederat că fapta a fost constatată în mod direct de către agentul constatator conform prevederilor art. 109 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep. Și nu au fost întocmite alte înscrisuri.

De asemenea, intimata a arătat că procesul-verbal fiind întocmit în urma constatării nemijlocite a unei situații de fapt de către agentul constatator, învestit cu exercitarea prerogativelor de putere publică, se bucură de prezumția de veridicitate inerentă oricărui act administrativ. Jurisprudența CEDO în materia contravențională(cauza I. P. c. României, decizie de inadmisibilitate din 28.06.2011, H. și alți 16 c. României, decizie de inadmisibilitate din 13.03.2012) a statuat că prevederile contravenționale nu înlătură prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal din procedura contravențională română, ci impun un echilibru între prezumția de nevinovăție specifică materiei penale și prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție.

În drept, intimata a arătat că procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională face dovada deplină a situației de fapt consemnate prin încheierea lui, până la proba contrarie, petentului revenindu-i obligația de a propune și aduce probe care să dovedească netemeinicia actului de constatare a contravenției.

Intimata a învederat că simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității nu îl exonerează pe acesta de consecințele săvârșirii contravenției.

În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001 mod. Complet., precum și art. 142 lit. f din RAOUG nr. 195/2002 rep.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

La data de 08.02.2014, petentul a fost sancționat, conform procesului verbal . nr._, întocmit de către intimată, cu sancțiunea amenzii în cuantum de 180 și 2 puncte penalizare, pentru că în data de 17.10.2014, ora 12,05, a oprit voluntar neregulamentar autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe colțul intersecției bld. I. M. cu . M..

Fapta contravențională a fost încadrată în dispozițiile art. 142 lit. f din HG 1391/2006 (care prevăd că se interzice oprirea voluntară a vehiculelor în intersecții sau la mai puțin de 25 m de colțul acestora.”), cu sancțiunea stabilită de dispozițiile art. 99 alin. 2 rap. la art. 108 alin. 1 lit. a pct. 8 din OUG 195/2002 (potrivit cărora „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a I-a de sancțiuni și 2 puncte de penalizare fapta conducătorului de autovehicul privind staționarea neregulamentară”).

Contravenientul a semnat procesul verbal, arătând la rubrica obiecțiuni că „Am stat câteva secunde să las un client. Nu recunosc fapta.”

Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.

Astfel, instanța reține că faptei, astfel cum a fost reținută prin actul atacat, i s-a dat o corectă încadrare juridică.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal instanța reține următoarele:

Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.

Astfel, procesul-verbal legal încheiat, se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă și din posibilitatea persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară.

În speță, petentul nu a făcut dovada unei alte situații de fapt, respect a faptului că autoturismul nu ar fi fost oprit în pe colțul intersecției, recunoscând acest aspect arătând însă că a lăsat un client sens în care a depus bon fiscal (f.3).

Instanța nu reține această susținere deoarece potrivit art.20 alin.4 din legea nr.38/2003 se prevede că „Pentru îmbarcarea sau debarcarea unui client, taxiurile pot opri și pe drumurile publice cu restricții privind oprirea, cu excepția locurilor periculoase, cu condiția să nu fie perturbată circulația prin această manevră.”

În aceste condiții instanța apreciază că oprirea taxiului pe colțul intersecției, este un loc periculos, ceilalți participanți la trafic fiind perturbați prin această manevră.

Pe cale de consecință, instanța constată că nu s-a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina contestatorului prin actul atacat, nefiind răsturnată prezumția relativă de temeinicie de care se bucură acesta.

Analizând sancțiunea stabilită prin actul atacat, instanța reține că acestui i-a fost aplicată sancțiunea avertismentului pentru fapta reținută în sarcina petentului, realizându-se o corectă individualizare, față de criteriile prevăzute de art. 21, alin. 3 din OG 2/2001.

Instanța învederează că normele legale încălcate ocrotesc siguranța circulației pe drumurile publice, contravenția săvârșită având un pericol social abstract (important). Petentul a îngreunat circulația celorlalte autovehicule. Alte consecințe negative ale faptei săvârșite nu s-au produs datorită hazardului, iar nu datorită atitudinii și comportamentului petentului.

Față de considerentele anterioare, instanța reține că procesul-verbal atacat este legal și temeinic întocmit, iar plângerea contravențională, fiind neîntemeiată, urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea contravențională, privind pe contestatorul G. S. N., CNP_, cu domiciliul în București,sector 5, ., nr. 5, ., . cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, B. RUTIERĂ, cu sediul în București, sector 3, .. 9-15, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare, potrivit art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001.

Cererea de apel și motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 6 București, sub sancțiunea nulității, conform art. 471 Cod procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 17.02.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red. CIC/Then. PO

4 ex. 08.04.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1264/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI