Contestaţie la executare. Sentința nr. 2406/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2406/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 2406/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2406
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 1.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE A. C.
GREFIER M. C.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare privind pe contestatorul M. București prin Primar General în contradictoriu cu intimata A. L. C..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata, reprezentată de avocat Manzani C., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind contestatorul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, la data de 12.03.2015, prin serviciul registratură, intimata a înaintat la dosar întâmpinare însoțită de înscrisuri, după care,
Intimata, prin avocat, învederează instanței că părțile se judecă încă din anul 2009 și a reprezentat intimata pe tot parcursul procesului civil, aceasta având domiciliul ales la sediul cabinetului de avocat, aspect de care contestorul avea cunoștință.
Instanța, în conformitate cu prevederile art.131 Cod procedură civilă, pune în discuția intimatei competența generală, materială și teritorială de soluționare a cauzei.
Intimata, prin avocat, arată că Judecătoria sectorului 6 București este competentă din toate punctele de vedere să soluționeze prezenta cauză.
În conformitate cu prevederile art. 94 pct.4 Cod procedură civilă și art.650 alin.1 Cod procedură civilă, instanța apreciază că Judecătoria sectorului 6 București este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
La solicitarea instanței, intimata, prin avocat, arată că estimează o durată de soluționare a cauzei de 1 lună.
În conformitate cu dispozițiile art.238 Cod procedură civilă, instanța estimează durata de timp necesară soluționării prezentei cauze la 1 lună.
Având cuvântul asupra probatoriului, intimata, prin avocat, arată că este de acord cu proba cu înscrisuri solicitată de contestator.
La rândul său, solicită proba cu înscrisuri în cadrul căreia înțelege să se servească de înscrisurile depuse la dosar, în contraprobă față de ceea ce tinde să dovedească contestatorul.
În conformitate cu prevederile art. 258 Cod procedură civilă raportat la art.255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru contestator proba cu înscrisurile depuse la dosar, precum și înscrisurile din dosarul de executare, pentru dovedirea motivelor de nulitate a actelor de executare contestate prin cererea de chemare în judecată, iar pentru intimată încuviințează, de asemenea, proba cu înscrisurile depuse la dosar, în contraprobă față de ceea ce tinde să dovedească contestatorul, apreciind-o ca fiind concludentă și admisibilă pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Intimata, prin avocat, solicită respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, fără cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește onorariul de avocat în cuantum de 1000 lei achitat cu ocazia demarării executării silite a inclus nu numai obținerea titlului executoriu ci și toate demersurile la executorul judecătoresc, deplasarea la punerea în executare timp de 6 ore + timpul și pregătirea întâmpinării în cadrul prezentei contestații la executare. De la bun început cunoștea că M. București nu va proceda la executarea pe cale amiabilă, întrucât nu a procedat niciodată. Pentru acest motiv onorariul în cuantum de 1000 lei este modic, fiind pe deplin justificat.
În ceea ce privește cheltuielile de executare solicitate de către biroul executorului judecătoresc, raportat și la Ordinul Ministrului Justiției din 2006, solicită a se reține că așa cum taxele judiciare de timbru au fost modificate și s-au mărit de 10 ori, nici avocații și nici executorii judecătoresc nu mai pot lucra cu onorarii minime stabilite în 2006, fiind alte cheltuieli.
În ceea ce privește onorariul de avocat cu privire la care se solicită reducerea, solicită a se reține acesta în raport de complexitatea și munca desfășurată de avocat în concret. De la data rămânerii definitive și până în prezent aproape zi de zi a avut 4 audiențe, au făcut demersuri la primărie, însă nu i s-a răspuns că nu sunt de acord să plătească. Solicită a se reține dispozițiile art. 14 alin.1 cod civil care obligă părțile să-și execute obligațiile civile cu bună credință în acord cu ordinea publică și bunele moravuri. De asemenea, dispozițiile art.12 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă stabilesc că drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună credință, în acord cu scopul pentru care au fost acordate, recunoscute și fără a leza drepturile procedurale ale unei alte părți. Intimata deține un titlu executoriu, însă contestatorul nu este de bună credință, executarea unui titlu executoriu reprezintând o obligație civilă pe care M. București nu a onorat-o.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 03.02.2025, sub nr._, contestatorii M. București prin Primar General și Consiliul General al Municipiului București în contradictoriu cu intimata A. L. Constantiana, au formulat contestație la executare împotriva somației din data de 22.01.2015 și încheierii din data de 20.01.2015 în dosarul de executare nr. 41/2015 formulate de B. R. G. I..
În motivarea cererii, contestatorii au arătat că prin somația transmisă de B. R. G. I. au fost somați să dispună restituirea imobilului situat în București, ..21, sector 2 și achitarea sumei de 7.844 lei, sumă compusă din 3.000 lei cheltuieli de judecată și 4.844 lei, cheltuieli de executare (compus din 3.224 lei onorariu de executor judecătoresc, 1000 lei onorariu de avocat și 620 lei alte cheltuieli necesare desfășurării executării silite).
Contestatorii au solicitat să se constate că în mod greșit executorul judecătoresc a stabilit sumele pe care aceștia o datorează.
Astfel, contestatorii au arătat că, în conformitate cu Ordinul nr. 2550/2006 care aprobă onorariile minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, suma datorată în această fază a executării judecătorești este de minim 10%+TVA, nicidecum 3.224 lei reprezentând onorariu de executare, sumă care depășește cu mult valoarea impusă de lege.
De asemenea, consideră că suma maximă la care M. București poate fi obligat este de 300 lei plus TVA, cuantum maxim pentru această fază a executării silite.
În opinia contestatorului, executorul judecătoresc a acționat cu rea credință, obligând debitorii la un onorariu mai mare decât cel prevăzut de Ordinul nr. 2550/2006, care aprobă onorariile minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești.
În consecință, consideră că onorariul executorului judecătoresc trebuie să reprezinte echivalentul muncii prestate de acesta pentru punerea în executare a hotărârii judecătorești, ci nu să constituie un mijloc de rotunjire a veniturilor în detrimentul debitorului urmărit.
În ceea ce privește suma de 1000 lei solicitată cu titlu de onorariu avocat în faza de executare, contestatorii au solicitat să se dispună reducerea semnificativă a acesteia, ținând seama și de munca prestată de acesta în faza de executare silită.
Astfel, nu se justifică cheltuielile de executare în cuantum de 4.224 lei față de obiectul cererii.
Având în vedere cele menționate, contestatorii au solicitat admiterea cererii, iar pe fond anularea actelor de executare contestate.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.711 și urm. Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii, contestatorii au depus în copie următoarele înscrisuri: înștiințare din data de 22.01.2015, încheiere din data de 20.01.2015, decizia nr. 2339/24.09.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Secția I Civilă.
La data de 17.02.2015, B. R. G. – I. a înaintat copia dosarului de executare silită nr. 41/2015.
La data de 12.03.2015, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, având în vedere că titlul executoriu îl constituie decizia civilă nr. 2339/24.09.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr._/3/2009.
În vederea punerii în executare, pe cale amiabilă a dispozitivului deciziei, la data de 14.11._, intimata s-a adresat contestatorului, solicitând emiterea dispoziției de restituire a imobilului, situat în București, .. 21, sector 2, a protocolului de predare – primire, precum și plata sumei de 3000 lei, la care acesta a fost obligat cu titlu de cheltuieli de judecată.
Potrivit legii și recipisei de înregistrare eliberată la aceeași dată, contestatorul avea 30 de zile, respectiv până la data de 14.12.2014 pentru a răspunde cererii, însă acesta nu a dat curs, ignorând-o cu desăvârșire.
În fața acestui refuz, total nejustificat, la data de 12.01.2015, și în ideea soluționării pe cale amiabilă a cererii de executare, a făcut din nou revenire, însă contestatorul a ales să o ignore.
În fața acestei situații, intimata s-a adresat B. R. G. I. pentru a demara punerea în executare silită a dispozitiviului deciziei mai sus menționate.
Executarea silită a avut ca obiect atât predarea imobilului, cât și repunerea, prin poprire executorie a cheltuielilor de judecată stabilite prin acel titlu executoriu.
Executarea silită asupra imobilului s-a făcut la data de 26.02.2015, după îndeplinirea tuturor formalităților de publicitate cerute de lege.
Preluarea silită asupra imobilului a necesitat atât prezența fizică a executorului judecătoresc, a doi dintre asistenții săi, a avocatului Manzini I. C., cât și angajarea unui lăcătuș privat, pentru deblocarea ușilor, spargerea încuietorilor existente și înlocuirea acestora, întreaga operațiune durând peste 6 ore.
Distinct de executarea silită asupra imobilului în cauză, intimata a solicitat și demararea executării silite pentru recuperarea cheltuielilor de judecată, precum și a celor legate de cele două executări, una imobiliară și alta mobiliară, prin poprire executorie.
Față de întreaga activitate a avocatului în faza de executare silită, mai ales cea legată de executarea silită imobiliară, consideră că onorariul acestuia a fost și este încă foarte modest, motiv pentru care a solicitat respingerea cererii de reducere a onorariului acestuia.
De asemenea, intimata a solicitat respingerea cererii de reducere a onorariului executorului judecătoresc pentru două executări distincte, una imobiliară și alta mobiliară, la suma totală de numai 300 lei+TVA.
Punerea în executare a unei hotărâri judecătorești este o obligație civilă, pe care acesta trebuia să o execute cu bună credință.
Prin refuzul său de a pune în executare voluntar, acea hotărâre judecătorească, titlul executoriu, contestatorul a acționat contrar obligației stipulate în art.14 Noul Cod civil.
Intimata a anexat adrese de înregistrare la PMB, notificări, procesul verbal încheiat la 26.02.2012.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin decizia nr. 2339/24.09.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța a dispus restituirea în natură către reclamanta intimată a imobilului situat în București, .. 21, sector 2, cunoscut la prăvălia nr. 1 și prăvălia nr. 2 de la parterul imobilului menționat, cu nr. cadastral 4251/0; 1 la PI/1, filele 7-11.
Ulterior, la data de intimatul a solicitat executarea silita a deciziei civile sus menționate, prin cererea formulată la data de 20.01.2015, fila 53, încuviințată prin încheierea din aceeași dată, constituindu-se dosarul de executare nr. 41/2014 al B. R. G. I., iar, la data de 22.01.2015, a fost emisă somația către debitor.
Prin încheierea din data de 20.01.2015, executorul judecătoresc a stabilit cheltuielile de executare aferente dosarului nr. 41/2015, în cuantum total de 4844 lei, din care 3224 lei, onorariu executor, 1000 lei onorariu avocat și 620 lei, alte cheltuieli necesare executării silite, fila 24.
În ceea ce privește susținerea contestatorului, referitoare la faptul că nu poate fi obligat la plata cheltuielilor stabilite prin titlu executoriu, instanța reține că, potrivit art. 1 din OG nr. 22/2002 modificată prin Legea nr.110/08.05.2007, creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achită din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Art. 2 din același act normativ prevede că în situația în care executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată, comunicată de organul de executare, la cererea creditorului.
Cu privire la această susținere a contestatorului se va reține de către instanță că termenul de 6 luni prevăzut de art. 2 din O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii nu s-a împlinit pe parcursul soluționării cererii, însă are ca obiect și restituirea în natură a imobilului situat în București, .. 21, sector 2, cunoscut la prăvălia nr. 1 și prăvălia nr. 2 de la parterul imobilului menționat, cu nr. cadastral 4251/0; 1 la PI/1, astfel că nu se impune analizarea respectării acestui termen, în condițiile în care în vederea recuperării creanței având ca obiect cheltuielile de judecată nu s-a efectuat niciun alt act de executare silită.
În ceea privește cheltuielile de executare stabilite prin procesul verbal, instanța are în vedere dispozițiile art. 702 alin.1 pct. 1 Cod procedură civilă, din care rezultă că, în ipoteza în care debitorul nu își execută de bunăvoie obligația stabilită printr-un titlu executoriu, executarea silită are loc până la achitarea inclusiv a cheltuielilor de executare – dispoziția legală întemeindu-se pe culpa debitorului în declanșarea acestei proceduri.
Cuantumul cheltuielilor ocazionate de îndeplinirea procedurilor de executare silită se stabilește potrivit anexei la Ordinul ministrului justiției nr. 2550/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, respectiv Anexei nr. 1 a Statutului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al profesiei de executor judecătoresc (în continuare Statutul UNEJ).
Astfel, instanța apreciază că onorariul aferent obligației stabilită prin titlul executoriu în cauză se încadrează în categoria punere în posesie din anexa Ordinului nr. 2550/2006, pentru executarea căreia este stabilit un onorariu corespunzător prin raportare la pct. 2 liniuța 4, mai mic decât în cazul unui debitor persoană juridică, dar și pentru recuperarea creanței având ca obiect cheltuielile de judecată, în valoare de 3000 lei, astfel că nu se impune reducerea cheltuielilor de executare stabilite în sarcina contestatorului, nefiind invocate și dovedite motive temeinice în acest sens.
Totodată, instanța reține că onorariul plătit avocatului a fost potrivit fata de valoarea pricinii și de munca îndeplinita de avocat, permițând justițiabililor sa beneficieze de o asistenta judiciara calificata pe parcursul procesului. În aprecierea cuantumului onorariului, instanța are in vedere atât valoarea pricinii, cat si proporționalitatea onorariului cu volumul de munca presupus de pregătirea aparerii in cauza, determinat de elemente precum: complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului. Prin raportare la aceste criterii, instanța apreciază că diligenta profesionala a avocatului intimatei a condus la punerea în executare a decizia nr. 2339/24.09.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, urmând a se proceda la realizarea sa în totalitate.
Astfel, instanța apreciază ca onorariul a fost stabilit inter partes conform art. 132 din Statutul profesiei de avocat, ținând seama de elementele prevăzute in alin. 3 al textului menționat, care sunt: timpul si volumul de munca solicitate pentru executarea mandatului primit sau activității solicitate de client; natura, noutatea si dificultatea cazului; importanta intereselor in cauza; împrejurarea ca acceptarea mandatului acordat de client il poate împiedica pe avocat sa accepte alt mandat, din partea unei alte persoane; experiența, reputația si specializarea avocatului. Prin urmare, instanța considera ca valoarea onorariului de 1000 lei este corespunzător muncii îndeplinite de avocat si complexității pricinii.
Având în vedere că onorariul total perceput se încadrează în limitele legale, și pentru considerentele mai sus expuse, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată contestația la executare promovată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată contestația formulată de contestatorii M. BUCUREȘTI PRIN PRIMAR GENERAL, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 291-293, sector 6 și CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 291-293, sector 6 în contradictoriu cu intimata A. L. CONSTANTIANA, cu domiciliul ales la cabinet de Avocat Manzini I. C., în București, . nr. 8, sector 1.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 1.04.2015.
P. GREFIER
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2412/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
