Contestaţie la executare. Sentința nr. 1851/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 1851/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 1851/2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1851

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 06.03.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :

PREȘEDINTE: A. S. M.

GREFIER: A. S. P.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare – suspendare executare silită, privind pe contestatoarea . contradictoriu cu intimata S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT DE gaze NATURALE TRANSGAZ SA.

Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 25.02.2015 când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.03.2015, când, având nevoie de mai mult timp pentru a delibera, a amânat din nou pronunțarea pentru data de 06.03.2015.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.09.2014, sub nr._, contestatoarea I. S.A. a solicitat în contradictoriu cu intimata S. Națională de Transport și Gaze Naturale Transgaz S.A., anularea procesului verbal de sechestru încheiat la 31 iulie 2014 de executor judecătoresc C. C. în dosarul de executare nr. 30/2014, precum și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare și suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea cererii de suspendare.

În motivarea în fapt a cererii, contestatoarea a arătat că prin procesul verbal de sechestru încheiat în dosarul de executare nr. 30/2013, la 31.07.2014, executorul judecătoresc C. C. a declarat sechestrate un număr de 25 autovehicule, contestatoarea susținând că dintre acestea numai cu privire la un număr de 4 (patru) autovehicule deține titlu de proprietate.

Invocând dispozițiile art. 730 noul Cod procedură civilă, contestatoarea a învederat că elementul determinant pentru instituirea sechestrului este proprietatea acestuia, menționând că nu deține titlu de proprietate decât pentru o parte din vehicule, astfel încât se impune constatarea ilegalității instituirii sechestrului asupra celorlalte autovehicule, pentru care nu deține titlu de proprietate și anularea procesului verbal de sechestru emis în data de 31.07.2014.

A mai precizat contestatoarea că întreaga executare silită care face obiectul prezentei cereri este nulă absolut, deoarece a fost pornită cu nesocotirea condițiilor cerute de lege, pe de o parte pentru că s-a dispus instituirea sechestrului asupra unor bunuri care nu sunt proprietatea debitorului, cu nesocotirea dispozițiilor art. 730 Cod procedură civilă, pe de altă parte, pentru că au fost încălcate dispozițiile art. 739 Cod procedură civilă referitoare la sechestrul autovehiculelor, precum și dispozițiile art. 671 din același act normativ a căror încălcare se sancționează cu nulitatea actului procedural comunicat nelegal.

S-a mai menționat că prin încheierea procesului verbal de sechestru este vătămat dreptul de proprietate al terților proprietari ai autovehiculelor care nu au calitatea de debitori.

În continuare, contestatoarea a arătat că executorul judecătoresc a instituit sechestrul fără a se prezenta la sediul său pentru a identifica bunurile care urmau a fi sechestrate, susținând că această regulă este prevăzută de art. 739 alin. 1 Cod procedură civilă, precum și faptul că dacă ar fi procedat în acest fel, executorul ar fi constatat că vehiculele nu sunt proprietatea contestatoarei.

Citând dispozițiile art. 739 alin. 1 Cod procedură civilă, contestatoarea a menționat că executorul judecătoresc nu s-a conformat acestei norme legale, învederând că dovada în acest sens este lipsa mențiunilor din procesul verbal de sechestru atacat privind cauzele care au dus la crearea acestei situații juridice și la aplicarea măsurii sechestrului asupra altor bunuri decât cele care sunt în proprietatea debitorului. Totodată, contestatoarea a precizat că executorul nu a menționat în procesul verbal nici motivele pentru care a aplicat direct dispozițiile art. 739 alin. 4 cu trimitere directă la alin. 3, eludând dispozițiile art. 739 alin. 4 cu raportare la alin. 2 Cod procedură civilă privind imposibilitatea indisponibilizării autovehiculelor și a documentelor la termenul aplicării măsurii sechestrului.

S-a mai arătat că adresa invocată în emiterea procesului verbal de sechestru este datată 24 aprilie 2014, procesul verbal fiind emis după trei luni și comunicat după mai mult de o lună de la emitere.

Contestatoarea a susținut că dacă a aplicat situația de excepție prevăzută de art. 739 alin. 4 și nu regula prevăzută de alin. 1 al aceluiași articol, însemnă că executorul s-a grăbit sau cineva l-a obstrucționat în aplicarea regulii, aspecte nedemonstrate.

A mai precizat contestatoarea că, dacă executorul judecătoresc se prezenta la sediul său, ar fi constatat că a propus creditorului modalitatea de stingere a obligației prin încheierea unei convenții de eșalonare a sumei datorate și că o astfel de modalitate de executare nu se impunea față de acceptul creditorului privind stingerea datoriei.

Contestatoarea a învederat și faptul că actele de procedură au fost comunicate prin poștă, invocând nulitatea efectuării comunicării, susținând că nu au fost respectate condițiile cerute de art. 671 Cod procedură civilă și că se impune anularea executării silite astfel începute.

Citând art. 671 Cod procedură civilă, contestatoarea a precizat că legiuitorul nu permite comunicarea actelor de procedură prin poștă, curieri, telefon, poștă electronică, etc., dispozițiile legale fiind imperative. Sub acest aspect, s-a arătat că toate actele de procedură care au stat la baza începerii executării silite au fost comunicate prin poștă, cu încălcarea normei legale menționate, solicitând anularea executării silite începute.

În motivarea cererilor de suspendare și suspendare provizorie a executării silite, contestatoarea a arătat în esență că este prejudiciată prin sechestrul dispus cu încălcarea dispozițiilor legale mai sus invocate, activitatea sa fiind blocată prin imobilizarea autovehiculelor suspuse ilegale executării silite.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 711 și urm. Cod procedură civilă.

Contestatoarea a anexat, în copie conformă cu originalul, proces-verbal de sechestru nr. 30/31.07.2014 încheiat de B.E.J. C. C. în dosarul de executare nr. 30/2014.

Prin cererea precizatoare înregistrată la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, în data de 15.10.2014, contestatoarea a solicitat în dovedire încuviințarea probei cu înscrisuri, anexând, în copie conformă cu originalul, procesul verbal contestat și certificate de înmatriculare nr. B03112222/09.10.2013, nr. B02518954/10.06.2010, nr. B03085657/01.08.2013 și nr. B03019881/15.02.2013.

Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 1100 lei, respectiv 1000 lei aferent capătului de cerere având ca obiect contestație la executare, conform art. 10 alin. 2 O.U.G. nr. 80/2013, și câte 50 lei aferent capetele de cerere privind suspendarea provizorie și suspendare executării silite, conform art. 10 alin. 1 lit. b O.U.G. nr. 80/2013, la dosar fiind depusă chitanța . nr. 292 din 09.10.2014 eliberată de C.N. „Poșta Română” S.A. (f. 20).

La data de 17.11.2014 s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinarea formulată de intimata S. Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S.A. prin care s-a invocat excepția tardivității formulării contestației împotriva procesului verbal de sechestru nr. 30/31.07.2014, solicitându-se respingerea contestației ca fiind tardiv introdusă, iar pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.

Sub aspectul excepției tardivității, intimata a arătat că procesul verbal a fost comunicat debitoarei în data de 03.09.2014, ora 10:30, susținând că acest aspect rezultă din dovada de înmânare semnată și ștampilată de debitoare, iar contestația la executare a fost înregistrată pe rolul instanței în data de 22.09.2014, conform informațiilor postate pe site-ul Ministerului Justiției, concluzionând că au fost încălcate dispozițiile art. 714 Cod procedură civilă, conform cărora împotriva oricărui act de executare se poate face contestație în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestată.

Pe fondul cauzei, intimata a precizat că prin cererea de executare silită nr._/26.03.2014 a solicitat executorului judecătoresc C. C., în condițiile art. 622 și următoarele Cod procedură civilă, executarea silită a sentinței civile nr. 2637/02.04.2013 pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr._/3/2012, împotriva debitoarei S.C. I. S.A., prin oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu și a cheltuielilor de executare, conform dispozițiilor Cod procedură civilă, precum și a celorlalte norme legale în materie executorie.

A mai arătat intimata că, pentru punerea în executare a acestei sentințe, executorul a solicitat Serviciului Public Comunitar, Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor al Municipiului București, comunicarea unei situații cu autoturismele aflate/înregistrate pe numele contestatoarei, situație transmisă de această instituție cu adresa nr._/SPC/IP/24.04.2014. În continuare, intimata a învederat că din adresa menționată rezultă că autoturismele asupra cărora s-a instituit sechestru nu au fost radiate din evidențele SPCRPCIV București - Biroul Înmatriculări, motiv pentru care, în mod corect, executorul judecătoresc a înființat sechestru asigurător asupra acestora.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă.

În dovedire, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, anexând în copie conformă cu originalul, următoarele înscrisuri: procesul-verbal contestat; dovadă de înmânare din 03.09.2014 și proces verbal de înmânare în dosarul de executare nr. 30/2014; adresa nr._/SPC/IP/24.04.2014 emisă de SPCRPCIV și anexă.

Contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare, înregistrat la dosarul cauzei prin serviciul registratură în data de 03.12.2014, solicitând respingerea excepției tardivității și înlăturarea apărărilor formulate de intimată prin întâmpinare.

Referitor la excepția tardivității, contestatoarea a arătat că a comunicat cererea de chemare în judecată instanței în termenul prevăzut de art. 714 alin. 1, în termen de 15 zile de la data când a luat cunoștință de actul de executare contestat, respectiv în data de 03.09.2014.

Invocând dispozițiile art. 181 alin. 1 pct. 2, contestatoarea a precizat că termenul a început să curgă la data de 04.09.2014, neintrând în calcul ziua de la care începe să curgă, iar a 15-a zi, a fost în data de 19.09.2014, susținând că la acea dată a fost comunicată contestația către instanță, conform dovezii de comunicare prin fax.

Pe fondul cauzei, contestatoarea a reluat susținerile formulate prin cererea de chemare în judecată.

În dovedire, s-a anexat dovadă comunicare prin fax din 19.09.2014.

La solicitarea instanței, B.E.J. C. C. a depus, în copie conformă cu originalul, toate înscrisurile aflate la dosarul de executare nr. 30/2014 (f. 50-129).

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 29.10.2014, instanța a respins cererea de suspendare provizorie formulată de contestatoare, ca inadmisibilă, pentru motivele expuse în încheierea respectivă.

La termenul din data de 21.01.2015, intimata a renunțat la susținerea excepției tardivității invocată prin întâmpinare, instanța luând act de manifestarea de voință, cu motivarea cuprinsă în încheierea de ședință de la acea dată. Totodată, instanța a calificat excepția nulității absolute a actului procedural de comunicare a procesului verbal de sechestru, invocată de contestatoare în ședință, drept apărare de fond. La același termen, contestatoarea a depus, în copie conformă cu originalul, facturi fiscale.

La solicitarea instanței, Serviciul de Înmatriculări Auto, Prefectura București, a comunicat relațiile privind istoricul proprietarilor și al numerelor de înmatriculare ale autovehiculelor în cauză, începând cu data de 01.01.2014, înregistrate la dosar prin serviciul registratură în data de 05.02.2015 (f. 282-283).

De asemenea, la solicitarea instanței, DITL Sector 2 București a comunicat relațiile privind titularii dreptului de proprietate asupra autovehiculelor și situația lor judică din data de 31.07.2014, înregistrate la dosar prin serviciul registratură în data de 11.02.2015 (f. 290).

La termenul din data de 25.02.2015, contestatoarea a precizat că renunță la capătul de cerere privind suspendarea executării silite, precizând totodată că nu solicită cheltuieli de judecată, astfel cum rezultă din încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2637/02.04.2013 pronunțată de Tribunalul București, Secția a VI-a Civilă, în dosarul nr._/3/2012, definitivă prin neapelare (f. 50-53), contestatoarea S.C. I. S.A. a fost obligată la plata către intimata S. Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S.A. a sumei de 3.826.319,01 lei, reprezentând penalități de întârziere la plata facturilor emise în executarea contractelor nr. 26 și 2i încheiate la data de 29.06.2010 pentru anul gazier 2010-2011, sumă ce urma a fi actualizată cu indicele de inflație la data pronunțării hotărârii și până la data plății, precum și la plata sumei de 42.379,19 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În baza acestui titlu executoriu, intimata a formulat cerere de executare silită împotriva contestatoarei, adresându-se în acest sens Biroului Executorului Judecătoresc C. C., la data de 31.03.2014, formându-se astfel dosarul de executare nr. 30/2014 (f. 54-56).

În cadrul acestui dosar de executare, B.E.J. C. C. a formulat cerere de încuviințare a executării silite împotriva contestatoarei, cererea fiind admisă prin încheierea din data de 09.04.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._ (f. 59).

Prin încheierea nr. 4/22.04.2014, biroul executorului judecătoresc a admis cererea intimatei privind actualizarea creanței prevăzute de titlul executoriu conform ratei inflației din perioada aprilie 2013 - martie 2014, rezultând suma totală de 3.862.286,4 lei (f. 66).

La solicitarea biroului executorului judecătoresc, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor a comunicat, prin adresa nr._/SPC/IP/24.04.2014 și anexa la aceasta, listingul privind autovehiculele înmatriculate/radiate pe numele contestatoarei, cu mențiunea calității de proprietar/utilizator (f. 70-84).

La data de 31.07.2014 B.E.J. C. C. a declarat sechestrate 25 de autovehicule, cu privire la care s-a reținut că ar fi proprietatea contestatoarei, astfel cum rezultă din procesul-verbal de sechestru nr. 30/31.07.2014, comunicat contestatoarei la data de 03.09.2014 (f. 126-127, 128).

Analizând actele de executare silită prin prisma criticilor formulate pe calea contestației la executare, instanța constată următoarele:

Referitor la motivul de nulitate absolută invocat de contestatoare privind nelegala comunicare a procesului verbal de sechestru, prin poștă, instanța reține că acesta este neîntemeiat pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Potrivit dispozițiilor art. 743 alin. 3 raportat la art. 671 Cod procedură civilă, un exemplar al procesului verbal de sechestru se va preda debitorului, iar dacă acesta nu este prezent se va proceda potrivit dispozițiilor privitoare la comunicarea și înmânarea citațiilor, respectiv comunicarea putându-se face de către executorul judecătoresc fie personal, fie prin intermediul agentului său procedural, dovada comunicării prin agent procedural având aceeași forță probantă cu dovada comunicării efectuate de către executorul însuși.

Contrar susținerilor contestatoarei, încălcarea dispozițiilor art. 671 Cod procedură civilă este prevăzută sub sancțiunea nulității relative virtuale, condiționate de dovedirea unei vătămări de către persoana care o invocă, astfel cum rezultă din interpretarea art. 175 Cod procedură civilă, conform căruia actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia, vătămarea fiind prezumată în cazul nulităților expres prevăzute de lege, această ultimă ipoteză neregăsindu-se în cazul dispozițiilor art. 671 Cod procedură civilă.

În cauză, comunicarea către contestatoare a procesului-verbal de sechestru nr. 30/31.07.2014 întocmit de B.E.J. C. C. în dosarul de executare nr. 30/2014 s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 671 Cod procedură civilă, prin intermediul poștei, dovada de înmânare din data de 03.09.2014 fiind întocmită de factor poștal (f. 128).

Cu toate acestea, instanța constată că nu s-a dovedit existența unei vătămări care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea comunicării, contestatoarea primind procesul-verbal în data de 03.09.2014, dovada de înmânare fiind semnată și ștampilată de persoana împuternicită cu primirea corespondenței (f. 128), conținutul dovezii făcând sub acest aspect dovada până la înscrierea în fals, conform art. 270 alin. 1 Cod procedură civilă, primirea procesului-verbal nefiind de altfel contestată.

Prin urmare, instanța apreciază că nu se impune anularea actului de comunicare a procesului-verbal și a actelor subsecvente, contestatoarea primind procesul-verbal de sechestru și exercitându-și dreptul de a formula contestație la executare împotriva măsurii luată de către biroul executorului judecătoresc, acțiune ce face obiectul prezentei cauze.

În ceea ce privește motivul de nulitate absolută privind încălcarea de către executorul judecătoresc a dispozițiilor art. 739 Cod procedură civilă care reglementează procedura instituirii sechestrului asupra autovehiculelor, prin faptul că acesta nu s-a prezentat la sediul debitoarei pentru a identifica autoturismele suspuse sechestrului și pentru efectuarea mențiunilor în certificatele de înmatriculare, precum și pe cartea de identitate a autovehiculului conform alin. 1 al articolului, aplicând situația excepțională prevăzută de alin. 4 cu trimitere la alin. 3, cu eludarea dispozițiilor alin. 4 raportat la alin. 2 ale art. 739 Cod procedură civilă, instanța apreciază că nici acesta nu este întemeiat, pentru următoarele motive:

Potrivit dispozițiilor art. 739 alin. 4 Cod procedură civilă, executorul judecătoresc poate aplica, de asemenea, măsura sechestrului asupra unui autovehicul în baza datelor obținute de la serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, dacă debitorul în cauză este proprietarul înregistrat al acelui bun, poliția rutieră, în baza procesului-verbal comunicat de executorul judecătoresc, urmând a proceda potrivit alin. (2) și (3).

Prin urmare, contrar susținerilor contestatoarei, aplicarea măsurii sechestrului asupra unui autovehicul de către executorul judecătoresc în baza datelor obținute de la serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, fără prezentarea la sediul debitorului în vederea identificării autovehiculului și a înscrierii mențiunilor în certificatul de înmatriculare și cartea de identitate, nu este o procedură aplicabilă în mod excepțional, doar în ipoteza imposibilității identificării autovehiculelor personal la sediul debitorului, fiind prevăzută de legiuitor ca o modalitate alternativă de aplicare a măsurii sechestrului, astfel cum rezultă din folosirea sintagmei „de asemenea” în textul legal mai sus menționat.

Astfel, nu exista în sarcina executorului judecătoresc obligația de a menționa motivele pentru care nu a putut proceda conform art. 739 alin. 1 Cod procedură civilă, în cauză, B.E.J. C. C. alegând să aplice în mod direct procedura prevăzută de art. 739 alin. 4 Cod procedură civilă, în baza relațiilor comunicate de serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor în data de 24.04.2014 (f. 70-84), procesul verbal de sechestru din 31.07.2014 fiind comunicat poliției rutiere în baza acestei dispoziții legale, această din urmă instituție având obligația de a proceda conform alin. 2 și 3 ale articolului menționat.

Susținerile contestoarei în sensul că prin încălcarea dispozițiilor art. 739 Cod procedură civilă executorul judecătoresc a vătămat interesele unor terți, proprietari ai autovehiculelor sehestrate la data aplicării măsurii, precum și interesele contestatoarei prin indisponibilizarea autovehiculelor proprietatea sa, deși la data instituirii măsurii intimata încheiase o convenție privind eșalonarea plății creanței, ce determinase stingerea obligației și înlătura oportunitatea instituirii sechestrului, nu pot fi primite în cauză având în vedere că, pe de o parte, instanța nu a constatat o încălcare a dispozițiilor art. 739 Cod procedură civilă, dreptul de proprietate asupra autovehiculelor urmând a fi analizat ca un motiv de nulitate distinct, iar pe de altă parte, nu s-a făcut dovada existenței unei înțelegeri între contestatoare și intimată asupra modalității de efectuare a executării silite și a modalității de plată a creanței încheiate conform art. 630 Cod procedură civilă, de altfel, chiar intimata solicitând B.E.J. C. C. continuarea executării silite prin adresa nr._/22.07.2014 (f. 125).

Referitor la motivul de nulitate invocat de contestatoare în sensul că măsura sechestrului a fost luată parțial asupra unor autovehicule care nu erau proprietatea sa la acea dată, cu încălcarea dispozițiilor art. 730 Cod procedură civilă, instanța constată că acesta este întemeiat pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Potrivit art. 730 Cod procedură civilă, pentru realizarea creanțelor sale, creditorul va putea urmări bunurile mobile ale debitorului, aflate la acesta sau la alte persoane. Totodată, din interpretarea dispozițiilor art. 739 alin. 1 și 4 Cod procedură civilă, rezultă că măsura sechestrului poate fi luată de către executorul judecătoresc doar asupra autovehiculelor proprietatea debitorului.

În cauză, prin procesul-verbal de sechestru nr. 30/31.07.2014, încheiat în dosarul de executare nr. 30/2014, B.E.J. C. C. a luat măsura sechestrului asupra unui număr de 25 de autovehicule, apreciind că acestea se aflau în proprietatea contestatoarei, în baza adresei nr._/SPC/IP/24.04.2014 și anexa la aceasta a Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (f. 70-84), respectiv vehiculele:

1. marca Jaguar NNA BXJ, . SAJAA28R1BMV15022, ._, culoare albastră, cu numărul de înmatriculare_ ;

2. marca Skoda 3T AACFFBX01SUPERB, . TMBAE73TXC9035505, ._, culoare violet, cu numărul de înmatriculare_ ;

3. marca Skoda 3T AACFFBX01SUPERB, . TMBAE73TOC9035528, ._, culoare violet, cu numărul de înmatriculare_ ;

4. marca Mercedes-Benz 212 JO2EMI_ 4MATIC, . WDD2120931A508191, ._, culoare gri, cu numărul de înmatriculare_ ;

5. marca Bomberdier J Spyder_ -AM, . 2BXJARA16BV000713, . M488881, culoare portocaliu, cu numărul de înmatriculare_ ;

6. marca Skoda 3T AACFGBX01SUPERB, . TMBAF73T3B9066509, ._, culoare roșu, cu numărul de înmatriculare_ ;

7. marca US Rema Ranger Trail SF5000, . 536BS2221B1129259, culoare gri, cu numărul de înmatriculare_ ;

8. marca V. W-600/D/4, . SUC075D0FB0014671, culoare gri, cu numărul de înmatriculare_ ;

9. marca Porsche 92A EC22 CAYENNE TURBO, . WP1ZZZ92ZBLA84570, . B05099, culoare violet, cu numărul de înmatriculare_ ;

10. marca Land Rover LD S5EE2F Defender, . SALLDHMS8BA823075, ._, culoare verde, cu numărul de înmatriculare_ ;

11. marca Land Rover LM S4IO2F Range Rover, . SALLMAME4AA328420, ._, culoare negru, cu numărul de înmatriculare_ ;

12. marca Skoda 3U STBDGX01SUPERB 2.5 TDI V6, . TMBDG23UX79018034, ._, culoare negru, cu numărul de înmatriculare_ ;

13. marca Ford F150, . IFTFW1R60DFD43769, . DFD43769, culoare negru, cu numărul de înmatriculare_ ;

14. marca Volkswagen 7P ACCRCAXI Touareg, . WVGZZZ7PZED022850, ._, culoare negru, cu numărul de înmatriculare_ ;

15. marca Mitsubishi V80 MCT016 Pajero, . JMBLYV98WCJ403191, . UAH2758, culoare negru, cu numărul de înmatriculare_ ;

16. marca Mitsubishi CW0 GF621 Outlander, . JMBXJGF6WDZ407225, . AQ9503, culoare negru, cu numărul de înmatriculare_ ;

17. marca Volkswagen 7L ACBPEX11 Touareg, . WVGZZZ7LZ9D008138, ._, culoare gri, cu numărul de înmatriculare_ ;

18. marca Dacia SD 4SDCL L., . UU14SDCL_, . R042527, culoare albastru, cu numărul de înmatriculare_ ;

19. marca Volkswagen Phaeton LW12, . WVWZZZ3DZ48010612, ._, culoare negru, cu numărul de înmatriculare_ ;

20. marca Land Rover LGS5102F Range Rover, . SALGA2EF1DA107829, ._, culoare negru, cu numărul de înmatriculare_ ;

21. marca Dacia SD HSDAC Duster, . UU1HSDACN48329961, . D094399, culoare gri, cu numărul de înmatriculare_ ;

22. marca Land Rover LSS4KW2F Range Rover Sport, . SALLSAAG6DA775917, ._, culoare negru, cu numărul de înmatriculare_ ;

23. marca Liebherr A54A, . WLFA54AZZCEZZ0016, ._, culoare galben, cu numărul de înmatriculare_ ;

24. marca Toyota J15TM KDJ150(MF) Land Cruiser, . JTEB H3FJ_, ._, culoare gri, cu numărul de înmatriculare_ ;

25. marca Yamaha CG EWR250F, . ZJLCG30WE00001353, ._, culoare albstru, cu numărul de înmatriculare_ .

Or, din coroborarea facturilor fiscale depuse la dosar de către contestatoare (f. 247-264), având valoarea probatorie prevăzută de art. 277 Cod procedură civilă, cu relațiile comunicate de DITL Sector 2 București (f. 290), rezultă că anterior instituirii măsurii sechestrului prin procesul-verbal nr. 30/31.07.2014, contestatoarea înstrăinase 21 din cele 25 de autovehicule, contractele dobândind dată certă prin înregistrarea noului proprietar la direcția de impozite și taxe locale, conform art. 278 alin. 1 pct. 6 Cod procedură civilă.

Astfel, dreptul de proprietate asupra autovehiculelor menționate la punctele 5, 8-9, 25 de mai sus, a fost înstrăinat către .. la data de 14.03.2013 (f. 249, 252-253, 264). Autovehiculele de la punctele 1-4, 6, 10-11, 13-16 și 20 au fost înstrăinate către .. în 09.05.2014, 30.05.2014 și 30.06. 2014 (f. 247-248, 250-251, 254-257, 259). Totodată, autovehiculele indicate la punctele 18 și 21 au fost înstrăinate către S.C. Intercereal S.A. la 30.06.2014 (f. 258, 260), autovehiculul indicat la punctul 22 a fost înstrăinat către S.C. New Century Development la data de 30.06.2014 (f. 261), cel indicat la punctul 23 a fost înstăinat către S.C. Bio Fuel Energy la data de 30.05.2014 (f. 262), iar cel prevăzut la punctul 24, către S.C. Comcereal S.A. la 30.06.2014 (f. 263).

Rezultă că, la data instituirii măsurii sechestrului prin procesul-verbal nr. 30/31.07.2014 al B.E.J. C. C., doar autovehiculele indicate la punctele 7, 12, 17 și 19 de mai sus erau proprietatea contestatoarei, celelalte autovehicule fiind înstrăinate către terțe persoane.

Faptul că înscrierea înstrăinării dreptului de proprietate în baza de date a serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor s-a efectuat la o dată ulterioară închierii contractelor de vânzare și a luării măsurii sechestrului de către B.E.J. C. C., respectiv în cazul unor autovehicule nu s-a efectuat până la data de 03.02.2015, astfel cum rezultă din adresa nr._/SPC/03.02.2015 (f. 282-283), nu are efect asupra transferului dreptului de proprietate din patrimoniul contestatorei în patrimoniul unor terțe persoane, care a avut loc la datele încheierii contractelor de vânzare, fără a fi necesară nicio altă formalitate, conform art. 1674 Cod civil.

Totodată, instanța constată că efectuarea înscrierii în baza de date a serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor a transferului dreptului de proprietate este o obligație a noului proprietar al autovehiculului, conform art. 11 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002, iar această înscriere nu lipsește de opozabilitate contractele de vânzare care au dobândit dată certă prin prezentare la D.I.T.L. Sector 2 București.

Pentru aceste considerente, instanța reține că la data instituirii măsurii sechestrului prin procesul-verbal de sechestru din 31.07.2014 încheiat de B.E.J. C. C. în dosarul de executare nr. 30/2014, doar autovehiculele prevăzute la punctele 7, 12, 17 și 19 erau proprietatea contestatoarei debitoare și, pe cale de consecință, în baza art. 730 și 739 Cod procedură civilă, va admite în parte contestația la executare și va anula în parte procesul-verbal de sechestru din data de 31.07.2014 încheiat de B.E.J. C. C. în dosarul de executare nr. 30/2014, în privința vehiculelor indicate la numerele 1-6, 8-11, 13-16, 18 și 20-25.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea I. S.A. CUI_, J_, cu sediul în București, .-3, sector 2, în contradictoriu cu intimata S. Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S.A., CUI_, J_ cu sediul în Mediaș, Piața C. I. Motaș nr. 1, jud. Sibiu.

Anulează în parte procesul-verbal de sechestru din data de 31.07.2014 încheiat de B. C. C. în dosarul de executare nr. 30/2014, în privința vehiculelor indicate la numerele 1-6, 8-11, 13-16, 18 și 20-25.

Cu apel în termen de 10 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București.

Pronunțată în ședință publică azi, 06.03.2015.

PREȘEDINTE,GREFIER,

Red. ASM 4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 1851/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI