Contestaţie la executare. Sentința nr. 4796/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4796/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 4796/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4796
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 18.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. B. A. L.
GREFIER: T. P. C.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare-suspendare executare silită privind pe contestatorul M. BUCUREȘTI prin PRIMAR GENERAL, în contradictoriu cu intimații S. C. SRL și B. E. JUDECĂTORESC N. D.-M..
Dezbaterile și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 04.06.2015, aspect consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 18.06.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 05.03.2015, sub nr._, contestatorul M. București prin Primar General în contradictoriu cu intimații ., și B. E. Judecătoresc N. D.-M., a formulat contestație la executare împotriva executării silite demarate de B. E. Judecătoresc N. D.-M., a înștiințării din 18.02.2015 privind înființarea măsurii popririi, precum și a somației din data de 18.02.2015, emise în dosarul de executare nr. 145/2014, prin care a solicitat anularea executării însăși și, pe cale de consecință; anularea înștiințării din 18.02.2014 privind înființarea măsurii popririi, a somației din data de 18.02.2014, emise în dosarul de executare nr. 145/2014, precum și a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 145/2014.
Totodată, contestatoarea a solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației la executare, conform prevederilor art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
În subsidiar, în măsura în care se va aprecia că nu se impune anularea executării silite, contestatorul a solicitat acordarea unui termen de grație, în conformitate cu prevederile art. 6 alin (1) din OG nr. 22/2002 și suspendarea continuării executării silite până la soluționarea prin hotărâre definitivă a cererii privind acordarea termenului de grație, precum și suspendarea provizorie a continuării executării silite, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (5) din OG nr. 22/2002.
În motivarea cererii, contestatoarea a învederat că, prin sentința civilă nr. 7377 pronunțată la data de 24.12.2013, în dosarul nr._/3/2011, de către Tribunalul București - Secția a VI-a civilă, M. București a fost obligat la plata către reclamanta . a sumei de 5.787.679,61 lei din care: 1.563,374 lei reprezintă rest de plată din factura Z nr._/10.07.2008, 4,063.374 lei reprezintă majorări pentru plata cu întârziere a facturii Z nr._/10.07.2008, 160.931,61 lei reprezintă contravaloarea lucrărilor de proiectare suplimentare și suma de 6.128,68 lei reprezintă cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței pronunțate M. București a formulat recurs, acesta fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București. Următorul termen de judecată în recurs a fost stabilit pentru data de 05.03.2015.
La data de 20.02.2015 M. București a primit somația emisă de către B. E. Judecătoresc N. D.-M. la data de 18.02.2015 prin care a fost informat cu privire la formarea dosarului de executare nr. 145/2014. La somația comunicată s-a anexat înștiințarea emisă la 18.02.2015 privind instituirea măsurii popririi asupra sumelor de bani deținute în conturi, încheierea din data de 18.02.2015 de stabilire a cuantumului cheltuielilor de executare silită, Certificat de grefă emis în dosarul nr._/303/2014, aflat pe rolul Tribunalului București, încheierea pronunțată de Judecătoria sector 6 București în Dosarul nr._/303/2014 prin care s-a respins cererea de încuviințare a executării silite si sentința civilă nr. 7377 pronunțată de Tribunalul București, Secția a VI-a Civilă la data de 24.12.2013.
La data de 23.02.2015 prin adresa ANAF - DGRFP București - Activitatea de Trezorerie si contabilitate Publica - Serviciul Verificarea si Decontarea Cheltuielilor Instituțiilor Publice, nr._, a fost informat cu privire la înființarea popririi în Dosarul de executare nr. 145/2014, menționându-se faptul că, s-a primit, în acest sens, de la B. N. D.-M. un Certificat de grefă privind încuviințarea executării silite, emis de Tribunalul București în Dosarul nr. ¡¡_, la data de 10.02.2015.
Apreciază că actele de executare întocmite sunt nelegale, impunându-se anularea acestora și a întregii proceduri de executare, pentru următoarele considerente:
Executorul Judecătoresc nu a comunicat către M. București și nici către terțul poprit încheierea de încuviințare a executării silite, și nici nu a făcut dovada parcurgerii etapei procedurale a încuviințării executării silite, etapa obligatorie în executarea silită.
Potrivit dispozițiilor art. 666 din Codul de procedură civilă, dacă cererea de executare a fost încuviințată, executorul judecătoresc este obligat sa comunice debitorului o copie de pe încheierea de încuviințare a executării silite, împreună cu o copie, certificată de executor pentru conformitate cu originalul, a titlului executoriu și, dacă legea nu prevede altfel, o somație.
În cazul de față, executorul judecătoresc a comunicat către M. București doar încheierea prin care s-a respins cererea de încuviințare a executării silite, și un certificat de grefa eliberat de Tribunalul București în Dosarul nr._/303/2014. Dincolo de faptul că executorul a omis să prezinte încheierea prin care s-a încuviințat executarea silită, dosarul în care s-a emis certificatul de grefă nu există, fapt ce rezultă dintr-o simpla căutare a acestuia pe portalul Tribunalului București
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 782 alin. (1) din Codul de procedură civilă, poprirea se înființează în baza încheierii de încuviințare a executării, prin adresă în care se va preciza și titlul executoriu în temeiul căruia s-a înființat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 780 alin. (1), împreună cu încheierea de încuviințare a executării sau un certificat privind soluția pronunțată în dosar.
Având în vedere aceste aspecte apreciază că executorul judecătoresc nu și-a îndeplinit obligația de comunicare a încheierii de încuviințare a executării silite, nici față de debitor, M. București, și nici față de terțul poprit (către care s-a comunicat același certificat de grefa, așa cum reiese din Adresa comunicată de acesta, nr._/23.02.2015) și, mai mult, acesta nu a făcut dovada parcurgerii etapei procedurale a încuviințării executării silite, etapă obligatorie înainte de efectuarea oricăror acte de executare, așa cum rezultă din interpretarea dispozițiilor art. 663-667 Cod procedură civilă, motiv pentru care se impune anularea executării silite inițiate.
În mod eronat, executorul judecătoresc a dispus actualizarea întregii sume stabilite prin titlul executoriu, respectiv suma de 5.787.679,61 lei, cu indicele inflației la data plății efective si integrale a obligației.
Alineatul 2 al art. 628 din codul de procedură civilă are în vedere cuantumul nedeterminat al f accesoriilor, de genul dobânzilor sau penalităților, care au fost acordate prin titlu executoriu și stabilește ca acesta poate fi calculat de către executor. Alineatul 3 al aceluiași articol prevede ca, la cererea creditorului, executorul poate actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani, conform criteriului de actualizare menționat sau folosit în titlul executoriu ori, în lipsa unui astfel de criteriu, în funcție de rata inflației. Din interpretarea acestor dispoziții legale rezulta faptul ca executorul nu poate actualiza creanța creditorului în cazul în care, prin titlu, au fost acordate dobânzi ori penalități de întârziere.
În cazul de față, contestatorul a solicitat să se constate faptul ca, prin sentința civila nr. 7377 pronunțata la de 24,12.2013, în Dosarul nr._/3/200, de către Tribunalul București- Secția a VI-a civila, M. București a fost obligat la plata către reclamanta . a sumei de 5.787.679,61 lei, din care: 1.563.374 lei reprezintă rest de plată din factura Z nr._/10.07.2008, 4.063.374 lei reprezintă majorări pentru plata cu întârziere a facturii Z nr._/10.07.2008,160.931,61 lei reprezintă contravaloarea lucrărilor de proiectare suplimentare si suma de 6.128,68 lei reprezintă cheltuieli de judecata.
Ca atare, prin titlul executoriu, instanța de judecata a acordat penalități de întârziere aferente debitului principal (în cuantum de 1.563.374 lei reprezentând rest de plata din factura nr._/10.07.2008), în cuantum de 4.063.374 lei. Așa cum rezulta din chiar motivarea sentinței nr. 7377/24.12.2013 (paginile 15-16) aceste majorări de întârziere au fost calculate conform art. 72 din contractul încheiat între părți si ele au fost limitate având în vedere faptul ca la data semnării contractului dintre parți era în vigoare Legea nr. 469/2002 care la art. 4 alin. (3) prevedea ca totalul penalităților de întârziere în decontare nu poate depăși cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate, cu excepția cazului în care prin contract s-a prevăzut contrariul, instanța de judecata reținând ca în contractul de lucrări nr. 3952/08.11.2007 părțile nu au prevăzut ca majorările de întârziere pot depăși cuantumul debitului principal.
Ca atare, având în vedere prevederile legale mai sus enunțate suma de 5.626.748 lei nu poate fi actualizata cu indicele de inflație, cum în mod eronat a reținut executorul judecătoresc, motiv pentru care se impune anularea somației emise la data de 18.02.2015.
Potrivit dispozițiilor legale imperative ale art. 139 din Codul de procedură fiscală, ’’ impozitele, taxele, contribuțiile și orice alte venituri ale bugetului general consolidat nu pot fi urmărite de niciun creditor pentru nicio categorie de creanțe în cadrul procedurii de executare silită. ”
În sensul Codului de procedură fiscală, cât și al dispozițiilor Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, bugetul local al Municipiului București reprezintă totalitatea bugetelor locale ale sectoarelor și al Municipiului București prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile unității administrativ-teritoriale (art. 2 pct. 7 și 8 din Legea nr. 273/2006). De asemenea, potrivit art. 3 din Legea 273/2006, veniturile și cheltuielile bugetului unității j administrativ-teritoriale cumulate la nivelul Municipiului București, alcătuiesc bugetul general al acestuia care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public, în anul respectiv.
Totodată, potrivit art. 2 pct. 15 din Legea nr. 273/2006, prin consolidare se înțelege l operațiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre bugetele cumulate, în vederea evitării dublei evidențieri a acestora.
În ceea ce privește veniturile bugetare, acestea reprezintă, potrivit art. 5 alin. 1 din același act normativ, veniturile proprii ale Municipiului București, formate din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, precum și orice alte venituri și cote defalcate din impozitul pe venit.
Față de cele de mai sus, rezultă cu claritate faptul că veniturile bugetului general consolidat al Municipiului București sunt valori patrimoniale insesizabile, conform art. 726 lit. f din Codul de procedură civilă. Acestea nu pot face obiectul urmăririi silite - și nici a încuviințării executării silite, decât în condițiile legii speciale, și anume ale prevederilor OG 22/2002.
Astfel, art. 1 alin. 1 din OG 22/2002, arată: „Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autori taților publice se achită din sumele aprobate cu această destinație prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă”.
Potrivit celor stabilite de practica judiciară constantă, procedura de executare derogatorie |)revăzută de OG nr. 22/2002 nu aduce "nicio încălcare a drepturilor creditorilor instituției, ci |dimpotrivă, este facilitată încasarea sumelor în mod eșalonat și la termen, stabilind premisa pentru aplicarea facilităților instituite de OG nr. 22/2002 în favoarea instituțiilor publice ca fiind existența unei obligații de plată stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă și lipsa fondurilor bănești în bugetul acestora pentru executarea obligațiilor. Dispozițiile OG nr. 22/2002 privesc nu numai imposibilitatea temporară de a executa titlul, dar și faptul că debitoarea va dispune de sumele necesare efectuării plăților în perioada următoare în cadrul termenelor prevăzute de lege.
În ceea ce privește pe M. București, a solicitat să se constate faptul că la această dată nu are sume aprobate de către organele abilitate cu destinația de a plăti creanța stabilită prin Sentința civilă nr. 7377/24,12,2013, motiv pentru care executarea silită nu trebuia încuviințată și nici nu puteau fi efectuate acte de executare în contra tuturor veniturilor bugetare ale Municipiului București.
De asemenea, pârâtul înțelege să invoce prevederile art. 2 din OG 22/2002 care dispun: „Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului "
Mai mult decât atât, art. 3 din Ordonanța nr. 22/2002 prevede că, abia în situația în care obligația de plată nu se va fi îndeplinit în termenul mai sus arătat, respectiv de 6 luni, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă.
Așadar, potrivit art. 1, 2 și 3 din Ordonanța nr. 22 /2002, instituțiile și autoritățile publice pot fi executate sub condiția includerii creanțelor din titlurile executorii în bugetele acestora aprobate potrivit legii și numai după trecerea unui termen de 6 luni de la data primirii somației - termenul de 6 luni fiind un termen de grație legal, obligatoriu.
În cauza de față termenul de 6 luni de zile prevăzut de art. 2 din Ordonanța nr. 22 /2002 nu a fost respectat.
Astfel, înființarea popririi, în lipsa comunicării somației prevăzute de art. 2 din OG 22/2002 și u fraudarea prevederilor legale de ordine publică ce prevăd acordarea termenului de 6 luni în vederea întreprinderii demersurilor necesare pentru bugetarea sumei pretinse de creditor, reprezintă un abuz vădit al organului de executare, profesionist care cunoaște sau ar trebui să cunoască prevederile speciale ale OG 22/2002, aplicabile direct în activitatea sa.
Pârâtul a învederat faptul că, potrivit dispozițiilor OG 22/2002, efectuarea oricărei plăți la această lată ar contraveni dispozițiilor legale amintite, ar reprezenta un abuz de putere al Municipiului București și ar putea constitui chiar o faptă ce s-ar încadra în sfera penalului.
În aceste condiții, instanța de executare trebuie să cenzureze actele săvârșite de executor, pronunțând desființarea acestora și anularea executării silite înseși, ca efect al prevederilor imperative ale art. 139 din Codul de procedură fiscală, art. 726 lit. f din Codul de procedură civilă și a prevederilor OG 22/2002.
Înființarea popririi asupra conturilor Municipiului București aduce atingere unor sume cu afectațiune specială, declarate neurmăribile de prevederile art. 780 alin. 5 literele a- c Cod procedură civilă
Prin înființarea popririi asupra conturilor deschise de către M. București la unitățile (așa cum rezulta din înștiințarea emisa la data de 18.02.2015), sunt încălcate prevederile art. 780 alin.5 literele a-c.
Astfel, executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi asupra conturilor până la concurența sumei urmărite, ordonând terților popriți să nu efectueze nicio altă plată și să vireze sumele indisponibilizate în termen de 5 zile de la primirea adresei de înființare a popririi.
Însă, executorul judecătoresc nu a ținut cont de prevederile at. 780 alin. 5 din Codul de procedură civilă, în sensul că nu a ordonat terților popriți să nu înființeze^poprire asupra (a) sumelor unei afectațiuni speciale, prevăzute de lege, (b) finanțările primite de la forurile europene pentru derularea unor proiecte și respectiv (c) sumele aferente plății drepturilor salariale pentru următoarele 3 luni datei înființării popririi.
Procedând astfel, patrimoniul Municipiului București a fost grav afectat, motiv pentru care se Impune desființarea actelor de executare.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, potrivit dispozițiilor art.718 alin. (1) din Codul de procedura civila, pana la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice.
Așa cum s-a arătat, sentința civila pusa în executare nu este irevocabila, iar împotriva acesteia M. București a declarat recurs, aflat în curs de soluționare cu următorul termen de judecata la data de 05.03.2015. Suma solicitată de către creditoare, respectiv 5.867.250,41 lei este o suma considerabilă, achitarea acesteia fiind de natura să duca la un dezechilibru în activitatea unității administrativ-teritorial, în condițiile în care suma în discuție nu este prevăzută în buget.
Executarea silită începută împotriva Municipiului București, prin înființarea unei popriri asupra conturilor instituției aflate la Trezoreria Municipiului București, astfel cum rezultă din adresa emisă de ANAF - DGRFP București- Activitatea de Trezorerie si contabilitate Publică - Serviciul Verificarea si Decontarea Cheltuielilor Instituțiilor Publice nr._/23.02.2015, poate bloca M. București și întreaga administrație locală în ceea ce privește desfășurarea activităților serviciilor publice precum și realizarea adecvată și eficientă a atribuțiilor acestor servicii, cu consecințe grave asupra bunului mers al acestor instituții; suspendarea se impune cu atât mai mult cu cât executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi asupra conturilor până la concurența sumei urmărite, fără să țină cont de prevederile at. 780 alin. 5 din Codul de procedură civilă, în sensul că nu a ordonat terților popriți să nu înființeze poprire asupra (a) sumelor destinate unei afectațiuni speciale, prevăzute de lege, (b) finanțările primite de la forurile europene pentru derularea unor proiecte și respectiv (c) sumele aferente plății drepturilor salariale pentru următoarele 3 luni datei înființării popririi.
Acest fapt poate duce la un blocaj în activitatea autoritarii publice executate silit, astfel încât se impune suspendarea executării silite inițiate în cauza.
În ceea ce privește acordarea unui termen de gratie, în conformitate cu art. 6 alin (1) din OG nr. 22/2002 si suspendarea continuării executării silite până la soluționarea prin hotărâre definitiva a cererii privind acordarea termenului de gratie.
De asemenea, având în vedere gravele prejudicii ce ar fi aduse patrimoniului Municipiului București (pentru motivele expuse pe larg la punctul II de mai sus), solicitam si suspendarea continuării executării silite, pana la soluționarea cererii privind acordarea termenului de gratie, conform prevederilor art. 6 alin. (4) din OG nr. 22/2002. De asemenea, fiind în prezenta unui caz urgent, pârâtul a solicitat si suspendarea provizorie a continuării executării silite, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (5) din OG nr. 22/2002.
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art. 7n, art. 718 din Codul de procedura civila, OG nr. 22/2002, precum si toate celelalte prevederi legale invocate în cuprinsul prezentei.
În dovedirea cererii, contestatorul a depus în copie următoarele înscrisuri: adresa nr.5672/23.01.2013, somație din 18.02.2015, înștiințare din 18.02.2015, încheierea din 18.02.2015, certificat eliberat la data de 10.02.2015 în dosarul nr._/303/2014, încheiere din 18.09.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2014, sentința civilă nr.7377/24.12.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI a Civilă în dosarul nr._/3/2011, extrase de pe portalul instanțelor.
La data de 11.03.2015, prin serviciul registratură, B. N. D. – M. a înaintat copia dosarului de executare silită nr.145/2014.
Totodată, în temeiul art.716 alin.2 Cod procedură civilă, a solicitat să se pună în vedere contestatorului să achite cheltuielile ocazionate cu desfășurarea fotocopiilor în cuantum total de 96,72 lei.
Prin compartimentul registratură, la data de 10.04.2015, intimata S. C. SRL, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca netemeinică si nelegală si pe cale de consecința menținerea actelor de executare demarate de către B. N. D. M.; respingerea cererii privind suspendarea executării silite si continuarea executării silite demarate de către B. N. D.-M.; respingeți cererii privind acordarea unui termen de gratie pentru executarea titlului executoriu.
În fapt, în data de 23.05.2011, intimata împreună cu . au formulat cerere de chemare în judecata împotriva Municipiului București, solicitând obligarea pârâtului la plata prețului serviciilor prestate de subscrisa în baza contractului nr.3952/08.11.2007 (contract de achiziție publica), precum si a penalităților de întârziere aferente. S-a format astfel dosarul nr._/3/2011 al Tribunalului București.
Prin sentința civila nr.7377/24.12.2013, tribunalul a admis în parte cererea de chemare în judecata si a obligat PMB la plata următoarele sume:_ lei reprezentând rest de plata din factura Z nr._/10.07.2008, 4.063.374 reprezentând majorări de întârziere pentru plata cu întârziere a facturii Z nr._/10.07.2008, 160.931,61 lei reprezentând contravaloare lucrări de proiectare suplimentare, precum si la plata cheltuielilor de judecata.
Prin decizia nr. 205 din data de 19.03.2015, Curtea de Apel a modificat în parte sentința nr.7377/24.12.2013 si a obligat PMB la plata sumei de_ lei reprezentând rest de plata din factura Z nr._/10.07.2008, 4,063.374 reprezentând majorări de întârziere pentru plata cu întârziere a facturii Z nr._/10.07.2008, 6.038,90 lei reprezentând contravaloare cheltuieli de judecata.
Suplimentar celor menționate de către contestatoare în acțiunea sa este faptul ca recursul formulat a fost judecat, procesul finalizându-se prin pronunțarea Deciziei nr. 205/19.03.2015.
În ceea ce privește susținerea contestatoarei conform căreia Executorul judecătoresc nu a comunicat către M. București si nici către terțul poprit încheierea de încuviințare a executării silite si nici nu a făcut dovada parcurgerii etapei procedurale a încuviințării executării silite, intimata a solicitat să se constate următoarele:
În vederea înființării popririi, B. N. D.-M. a comunicat somația înregistrata la M. București sub nr. 3834/25.02.2015 din care reiese în mod evident titlul executoriu în baza căruia a fost demarata executarea, respectiv sentința civila nr. 7377/2013; titlul executoriu în copie si încheierea de încuviințare a executării silite formata din încheierea pronunțata în data de 18.09.2014 de Judecătoria Sectorului 6 în Dosarul nr._/303/2014 si soluția pronunțata în calea de atac a acestei încheieri de către Tribunalul București.
Referitor la acest ultim aspect, intimata a solicitat să se constate faptul ca argumentele contestatoarei referitoare la existenta a doua dosare diferite sunt neîntemeiate. Menționarea dosarului nr._/303/2014 în cadrul certificatului de grefa emis de Tribunalul București în Ioc de dosarul nr._/303/2014 nu reprezintă altceva decât o eroare materiala cauzata de către personalul auxiliar al instanței. Dosarul nr._/303/2014 s-a aflat pe rolul Tribunalului București si a avut ca obiect judecarea apelului formulat de subscrisa la încheierea pronunțata în data de 18.09.2014 de Judecătoria Sectorului 6 în Dosarul nr._/303/2014. Oricum, din certificatul de grefa comunicat de executorul judecătoresc reiese fără urma de îndoiala faptul ca a fost încuviințata executarea silita a sentinței nr. 7377/2013 pronunțata de Tribunalul București împotriva debitoarei M. București.
Având în vedere cele mai sus menționate, intimata a solicitat să se constate faptul ca executorul judecătoresc a respectat întocmai obligația de comunicare a încheierii de executare silita, parcurgând astfel etapa procedurala a încuviințării executării silite.
În ceea ce privește susținerea contestatoarei conform căreia în mod eronat executorul judecătoresc a dispus actualizarea întregii sume stabilite prin titlul executoriu, respectiv suma de 5.787.679,61 lei, cu indicele inflației la data plații efective si integrale a obligației, intimata a precizat că prin sentința civila nr. 7377 a fost pronunțata la data de 24.12.2013. În decurs de mai bine de 2 ani de la pronunțarea sentinței, în economia naționala au avut loc modificări ce au condus la o devalorizare a leului.
Alineatul 3 al art. 628 din Codul de procedura civila nu limitează dreptul creditorului de a solicita actualizarea creanței sale așa cum a susținut contestatoarea. Dimpotrivă, pe lângă dreptul creditorului de a solicita dobânzi, penalități sau alte sume acordate de instanța, art. 628 permite în plus executorului judecătoresc, ca la cererea creditorului sa procedeze la actualizarea creanței în funcție de rata inflației.
Mai mult, actualizarea creanței cu indicele de inflație nu încalcă prevederile legii nr. 469/2002, așa cum în mod eronat susține contestatorul. Indicele de inflație, nu reprezintă o majorare a sumelor acordate prin titlul executoriu ci reprezintă un calcul matematic aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la actuala lor putere de cumpărare.
Dobânda legala reprezintă câștigul, folosul, profitul, ce putea fi obținut de creditor din investirea acelei sume, aceasta fiind acordata prin titlul executoriu si limitata la valoarea contractului.
Actualizarea sumelor stabilite prin titlul executoriu privește înlăturarea efectelor devalorizării monetare, în condițiile procesului inflaționist din economie si nicidecum majorarea sumelor stabilite prin titlul executoriu.
Având în vedere cele mai sus menționate, intimata a constatat faptul ca demersul executorului judecătoresc în ceea ce privește actualizarea sumei cu indicele de inflație este conform legislației în vigoare si nu contravine titlului pus în executare.
În ceea ce privește susținerea contestatoarei conform căreia au fost încălcate prevederile speciale ale OG nr. 22/2002. Veniturile ce fac obiectul executării sunt neurmăribile”.
Contestatorul face o interpretare a dispozițiilor legale fără a se raporta la actele efectuate în vederea executării. Astfel că prin adresa nr._/23.02.2015 emisa de către Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice - București, Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publica prin care instituția precizează ca va proceda la consemnarea sumei aferente pe măsura creării de disponibil în conturile municipiului București, cu respectarea prevederilor OMFP nr. 2336/2011.
În conformitate cu Art. 3. - (1), OMFP nr. 2336/2011 Cel târziu în prima zi lucrătoare de la primirea adresei de înștiințare însoțita de situația prevăzută în anexa nr. 1, instituția sau autoritatea publica are obligația de a comunica în scris unității teritoriale a Trezoreriei Statului informații în legătură cu sumele existente în conturi la data primirii adresei de înființare a popririi care se indisponibilizează.
După cum se poate observa, înființarea popririi, respectiv executarea creanței se va face asupra sumelor pe care contestatoarea le va indisponibiliza în acest sens. După cum se poate constata, toate argumentele legale invocate de contestatoare în ceea ce privește veniturile supuse executării nu au aplicabilitate practica.
Referitor la aplicabilitatea OG 22/2002, va rugam sa aveți în vedere următoarele aspecte:
În conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituția României (dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile), aplicabilitate în soluționarea prezentei spete o deține Convenția europeana a drepturilor omului și a libertăților fundamentale astfel cum aceasta este reflectată în jurisprudența C.E.D.O. în materie, în ceea ce privește respectarea art. 6 din Convenție și a art. 1 al Protocolului 1 la aceasta.
Astfel, în cauza Bourdov împotriva Rusiei, Curtea a stabilit că o autoritate a statului nu ar putea invoca lipsa resurselor pentru a nu onora o datorie rezultată dintr-o hotărâre judecătorească. O întârziere în executarea unei hotărâri poate fi justificata în circumstanțe speciale, dar întârzierea nu poate avea drept consecința o atingere adusa substanței dreptului protejat de art. 6 (Immobiliare Saffi împotriva Italiei), iar reclamantul nu trebuie să fie în imposibilitate de a beneficia de rezultatul favorabil al unei proceduri judiciare din cauza dificultăților financiare ale statului.
Referitor la cererea de suspendare a executării silite, intimata a arătat că în cuprinsul prezentei întâmpinări, sentința civila nr.7377/24.12.2013 este irevocabila. Recursul formulat de contestatoare a fost soluționat de Curtea de Apel București, prin Decizia nr. 205 din data de 19.03.2015, a modificat în parte sentința nr.7377/24.12.2013 si a obligat PMB la plata sumei de_ lei reprezentând rest de plata n factura Z nr._/10.07.2008, 4.063.374 reprezentând majorări de întârziere pentru plata cu întârziere a facturii Z nr._/10.07.2008, 6.038,90 lei reprezentând contravaloare cheltuieli de judecata.
Executorul judecătoresc a luat act de Decizia nr. 205, motiv pentru care a dispus actualizarea sumelor ce fac obiectul executării silite.
Mai mult, în conformitate cu prevederile art. 718(2) din Codul de Procedura civila, pentru a se spune suspendarea, cel care o solicita trebuie sa dea în prealabil o cauțiune, calculata la valoarea obiectului contestației.
Ori, având în vedere faptul ca procedura executării silite respecta în totalitate revederile legale iar contestatoarea nu a făcut dovada constituirii cauțiunii, cererea de suspendare se impune a fi respinsa ca neîntemeiată.
Referitor la cererea privind acordarea unui termen de gratie de 6 luni pentru executarea creanței, solicitând respingerea acesteia pentru următoarele considerente:
- primul rând, consideră ca acordarea unui termen de gratie echivalează cu suspendarea procedurii de executare pe o perioada de 6 luni. Așa cum a arătat mai sus, în conformitate cu prevederile legale, cererea se impune a fi respinsa ca neîntemeiata deoarece contestatoarea a făcut dovada constituirii cauțiunii în conformitate cu prevederile legale.
În al doilea rând, acordarea unui termen de gratie contravine prevederilor art. art. 6 din invenția Europeana a Drepturilor Omului și a art. 1 al Protocolului X la aceasta, după cum urmează:
Aplicarea OG 22/2002 impune o cronologie legala respectiv, obținerea unui titlu executoriu, atenția instituției publice de a executa obligația de bunăvoie, constatarea lipsei de fonduri întru executarea benevolă a obligației, comunicarea somației de plată prin executor, la cererea creditorului, termenul de 6 luni în care debitorul urmează sa facă demersuri pentru obținerea fondurilor, demararea sau continuarea procedurii de executare silită într-una din normele instituite de lege.
Beneficiul termenului de 6 luni prevăzut de OG 22/2002 în favoarea instituțiilor publice este condiționat de dovada neexecutării benevole a obligației din cauza lipsei de fonduri, dar și de roba demersurilor făcute pentru obținerea fondurilor necesare achitării obligațiilor. Or, în acest caz instituția publică nu a făcut dovada faptului că nu are fonduri și că a încercat obținerea de fonduri pentru executarea obligațiilor sale, însă nu le-a primit, neputând astfel să se prevaleze de termenul legal de 6 luni.
Mai mult aplicarea în speța dedusa judecații a prevederilor OG 22/2002 contravine în mod evident art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului și a art. 1 al Protocolului 1 la aceasta.
Având în vedere cele mai sus menționate, intimata a solicitat respingerea contestației ca netemeinica si nelegala si pe cale de consecința menținerea tuturor actelor de executare demarate de către B. N. D.- M.; respingerea cererea privind suspendarea executării silite si sa dispuneți continuarea executării silite demarate de către B. N. D.-M.; respingerea cererii privind acordarea unui termen de gratie pentru executarea titlului executoriu.
În drept, intimata a invocat pe dispozițiile art. 205, 662 si urm. Cod procedura civila; OG 22/2002, art. 6 CEDO.
La întâmpinare intimata a anexat proces verbal din 27.03.2015, certificat emis la data de 24.03.2015 în dosarul nr._/3/2011.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat, la solicitarea ambelor părți, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv adresa nr.5672/23.01.2013, somație din 18.02.2015, înștiințare din 18.02.2015, încheierea din 18.02.2015, certificat eliberat la data de 10.02.2015 în dosarul nr._/303/2014, încheiere din 18.09.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2014, sentința civilă nr.7377/24.12.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI a Civilă în dosarul nr._/3/2011, extrase de pe portalul instanțelor.
La data de 11.03.2015, prin serviciul registratură, B. N. D. – M. a înaintat copia dosarului de executare silită nr.145/2014.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a B. N. D. M., o apreciază ca fiind întemeiată, pentru următoarele motive:
Pentru a avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, este necesară existența unei identități între titularul executării silite și persoana chemată în judecată.
Instanța reține că executorul judecătoresc este învestit să efectueze un serviciu de interes public la solicitarea creditorului, funcționând în condițiile Legii nr. 188/2000.
Cel care este titular al executării silite este creditorul care a solicitat punerea în executare a titlului său executoriu, iar nu biroul executorului judecătoresc.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că excepția invocată este întemeiată, urmând să o admită și să respingă cererea în contradictoriu cu B. N. D. M. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin sentința civilă nr. 7377/24.12.2012, pronunțată de Tribunalul București în cauza nr._/3/2011 a fost admisă cererea de chemare în judecată promovată de intimată și obligată contestatoarea la plata către aceasta a sumei de_ lei reprezentând debit principal neachitat din factura nr._/10.07.2008, la plata sumei de 4063,374 lei reprezentând majorări de întârziere pentru plata cu întârziere a facturii nr._/10.07.2008, la plata sumei de_,61 lei reprezentând lucrări suplimentare, precum și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 6128,68 lei(f. 105-113)
Împotriva acestei sentințe a fost promovată calea de atac a recursului de către contestatoarea din prezenta cauză.(f. 45)
La data de 28.08.2014 intimata a formulat cerere de executare silită pentru executarea silită a sumelor de_ lei reprezentând debit principal neachitat din factura nr._/10.07.2008, 4063,374 lei reprezentând majorări de întârziere pentru plata cu întârziere a facturii nr._/10.07.2008,_,61 lei reprezentând lucrări suplimentare (f. 114), fiind format dosarul de executare nr. 145/2014 pe rolul B. N. D.-M..
Prin încheierea din data 18.09.2014 pronunțată de Judecătoria Sector 6 București în dosarul nr._/303/2014 a fost respinsă cererea de încuviințare a executării silite însă prin decizia civilă nr. 1922/A/02.12.2014 a fost admis apelul împotriva încheierii menționate, dispunându-se încuviințarea executării silite a titlului executoriu nr. 7377/2013.(f. 118-119)
La data de 18.02.2015 a fost emisă somația de executare în dosarul de executare nr. 145/2014, în conformitate cu art. 667 Noul Cod de procedură civilă prin care a fost somată contestatoarea să achite sumele de_ lei reprezentând debit principal neachitat din factura nr._/10.07.2008, 4063,374 lei reprezentând majorări de întârziere pentru plata cu întârziere a facturii nr._/10.07.2008,_,61 lei reprezentând lucrări suplimentare.(f. 140)
La aceeași dată s-a dispus înființarea popririi asupra sumelor prezente și viitoare ale debitorului datorate acestuia de terții popriți Trezoreria Municipiului București și Trezoreriile Sectoarelor 1-6 până la concurența sumei de_,61 lei.(f. 141-145)
Potrivit art. 711 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Potrivit dispozițiilor art. 632 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, executarea silită se poate exercita numai în temeiul unui titlu executoriu, iar în conformitate cu prevederile alin. 2 al aceluiași articol, constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
În conformitate cu dispozițiile art. 662 alin. 1 Cod Procedură Civilă executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă, iar în conformitate cu dispozițiile alineatului cinci al aceluiași articol, creanțele cu termen și condiționale nu pot fi puse în executare, însă ele pot participa la distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a bunurilor aparținând debitorului.
Potrivit dispozițiilor art. 782 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, (1) poprirea se înființează fără somație, în baza încheierii de încuviințare a executării, prin adresă în care se va preciza și titlul executoriu în temeiul căruia s-a înființat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 780 alin. (1), împreună cu încheierea de încuviințare a executării. Despre măsura luată va fi înștiințat și debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înființare a popririi, la care se vor atașa, în copie certificată, încheierea de încuviințare a executării și titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.
Referitor la susținerile contestatoarei în sensul că nu au fost respectate dispozițiile art. 665 respectiv nu a fost parcursă etapa încuviințării executării silite, instanța le apreciază ca fiind lipsite de temei.
Astfel, deși inițial Judecătoria Sectorului 6 a respins cererea de încuviințare a executării silite prin încheierea din data de 18.09.2014 pronunțată în cauza nr._/303/2014, ulterior această încheiere a fost desființată de instanța de control judiciar odată cu soluționarea căii de atac a apelului, astfel cum rezultă din certificatul de grefă aflat la fila 118 din dosar. Referitor la numărul de dosar menționat în acest certificat de grefă instanța apreciază că aceasta este o simplă eroare materială de redactare care nu semnifică lipsa încuviințării executării silite. Mai mult, în dispozitivul deciziei pronunțate de instanța de apel, Tribunalul București, rezultă cu claritate că s-a dispus încuviințarea executării silite a titlului pus în executare de intimată.
În ceea ce privește actualizarea creanței cu indicele de inflație, instanța apreciază că motivele invocate de contestatoarea sunt lipsite de temei legal.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 628 alin. 3 Cod Procedură Civilă, executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei, potrivit criteriilor cuprinse în titlul executoriu. În cazul în care titlul executoriu nu conține niciun asemenea criteriu, executorul judecătoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizare în funcție de rata inflației, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanța a devenit exigibilă și până la data plății efective a obligației cuprinse în oricare dintre aceste titluri.
Prin urmare, nu fără temei legal a procedat executorul judecătoresc la actualizarea creanței puse în executare cu indicele de inflație. Faptul că prin titlul executoriu au fost acordate penalități de întârziere nu are nicio influență asupra aplicabilității alin. 3 al art. 628 Cod Procedură Civilă, acesta putând fi aplicat concomitent cu alin. 2 și alin. 4 ale aceluiași articol. Instanța constată, din acest punct de vedere, că a da o astfel de interpretare unui text de lege în măsura în care legiuitorul nu a făcut el însuși o distincție în sensul celor menționate de contestatoarea, ar fi contrară revederilor legale enunțate anterior.
În ceea ce privește apărarea contestatoarei în sensul că veniturile cu privire la care s-a dispus înființarea popririi nu sunt urmăribile, instanța reține că în dovedirea acestui motiv contestatoarea nu a administrat nici un mijloc de probă.
În ceea ce privește cererea contestatoarei debitoare în sensul de acordare a unui termen de grație de 6 luni în favoarea debitorului și de suspendare a continuării executării instanța o apreciază, de asemenea, ca fiind lipsită de temei.
Astfel, potrivit art. 1 alin. 1 din OG nr. 22/2022 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice se achită din sumele aprobate cu această destinație prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Instanța mai reține și prevederile art. 2 din același act normativ, conform cărora, dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.
Instanța constată că termenul de 6 luni prevăzut de textul de lege invocat este aplicabil numai în cazul în care executarea nu începe sau nu continuă din cauza lipsei de fonduri, iar nu în toate cazurile în care calitatea de debitor aparține unei instituții publice.
Condiția prealabilă care atrage aplicabilitatea termenului prevăzut de art. 2 din OG nr. 22/2002 este aceea a inexistenței fondurilor. Or, contestatoarea nu a invocat anterior prezentei contestații la executare lipsa fonduri pentru executarea obligațiilor prevăzute în sarcina sa prin titlul executoriu și nici nu a făcut dovada existenței unei atare situații.
Susținerea contestatoarei în sensul că în termenul de 6 luni organul de executare are dreptul de a emite numai o somație prin care să aducă la cunoștință instituției faptul că există o obligație în sarcina acesteia. Astfel, executarea unei obligații stabilite în sarcina debitoarei printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă trebuie realizată în principal de bună voie de către debitor fără a fi necesară somarea acestuia în prealabil, iar în cazul în care acesta constată o lipsă a fondurilor în acest sens trebuie să aducă la cunoștința creditoarei o atare situație.
Instanța reține că, de la data pronunțării sentinței civile, respectiv 24.12.2012, debitoarea a avut posibilitatea executării benevole a obligației din titlul executoriu însă a ales să rămână în pasivitate, fapt ce a condus la demararea procedurii de executare silită de către creditori.
Pentru toate aceste considerente, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată contestația la executare. Față de soluția care urmează a fi pronunțată cu privire la contestația la executare, urmează să respingă cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
În ceea ce privește cererea formulată de intimat de obligare a contestatorului la plata cheltuielilor generate de fotocopierea dosarului de executare instanța o apreciază ca fiind întemeiată, având în vedere prevederile art. 716 alin. 2 Cod procedură civilă, potrivit cărora instanța sesizată va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate și va pune în vedere părții interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea. Având în vedere aceste considerente, instanța îl va obliga pe contestator să achite către intimat suma de 96,72 lei cu titlul de cheltuieli de fotocopiere a dosarului de executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a B. N. D. M. invocată din oficiu.
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul M. BUCUREȘTI PRIN PRIMAR GENERAL, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.291-293, sector 6 în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în București, ..65, sector 1, J_, CUIRO_, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de acordare a unui termen de grație și cererea de suspendare a continuării executării silite formulate în temeiul art. 6 din OG nr. 22/2002, ca neîntemeiate.
Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul M. BUCUREȘTI PRIN PRIMAR GENERAL în contradictoriu cu intimata B. N. D. M., cu sediul în București, ..24, scara A, etaj 10, apartament 3, sector 1, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Obligă contestatoarea la plata către B. N. D. M. a sumei de 96,72 lei reprezentând contravaloarea fotocopiilor actelor dosarului de executare nr. 145/2014.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria Sector 6.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.06.2015.
P. GREFIER
B. B. A. LuizaToma P. C.
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4872/2015. Judecătoria... → |
|---|
