Contestaţie la executare. Sentința nr. 9474/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9474/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 18-11-2015 în dosarul nr. 9474/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9474
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 18.11.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
P.: N. A.
GREFIER: C. C.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare, privind pe contestatorul V. I. și intimata ..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul, prin apărător, P. E., cu delegație la dosar, lipsind intimata.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează depunerea la dosar în data de 30.10.2015 de către B. P. V. a dosarului de executare nr. 254/2015.
Instanța având în vedere că în cauză este primul termen de judecată, în conformitate cu art. 131 din Noul codul de procedură civilă pune în discuție competența generală, materială și teritorială a instanței.
Contestatorul prin apărător arată că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă să judece cererea.
Instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece cauza, în temeiul art.714 alin. 1 Cod proc.civ. coroborat cu art. 651 alin. 1 Cod proc.civ, având în vedere domiciliul debitorului care este în sector 6.
Instanța în temeiul art. 238 alin. 1 din Noul Codul de procedură civilă acordă cuvântul părților cu privire la estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului.
Contestatorul prin apărător estimează durata de soluționare a cauzei la 3 luni.
Instanța, în temeiul art. 238 din Noul Codul de procedură civilă estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 3 luni.
Instanța acordă cuvântul pe nulitatea capătului de cerere privind suspendarea executării silite.
Contestatorul prin apărător arată că nu mai susține cererea de suspendare, arătând că nu are împuternicire pentru renunțare, sens în care solicită să fie respinsă.
Instanța respinge cererea intimatei de constatare a nulității capătului de cerere a suspendării executării silite, având în vedere că cererea este motivată în drept, și în privința motivelor de fapt, instanța reține că sunt aceleași ca și argumentele invocate pe fondul contestației la executare.
Instanța pune în discuție inadmisibilitatea capătului de cerere privind suspendare a executării silite, având în vedere neplata cauțiunii.
Contestatorul prin apărător arată că renunță la judecarea acestui capăt de cerere.
Instanța constanța constată că nu poate lua act de renunțarea contestatorului la judecarea capătului de cerere privind suspendarea executării silite, având în vedere că apărătorul contestatorului nu a făcut dovada existenței unui mandat special pentru acte de dispoziție dat de contestator în favoarea apărătorului. În privința inadmisibilității capătului de suspendare a executării silite, instanța reține că art. 719 alin. 2 Cod proc.civ. condiționează discutarea cererii de suspendare a executării silite de plata în prealabil a unei cauțiuni, iar contestatorul nu a invocat incidența unui caz prevăzut la alin. 4 din același articol, care prevăd posibilitatea discutării cererii de suspendare executare silită fără cauțiune. Nefiind dovedită consemnarea cauțiunii, instanța respinge cererea de suspendare a executării silite, ca inadmisibilă, contestatorul având drept de apel în 5 zile de la pronunțare împotriva acestei soluții, conform art. 719 Cod proc.civ.
Instanța acordă cuvântul pentru propunerea de probe.
Contestatorul prin apărător solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar. De asemenea arată că în cadrul probei cu înscrisuri ar mai fi avut de depus acte cu privire la existența dosarului de faliment.
Instanța, în baza art. 255 noul Cod proc.civ apreciind că proba cu înscrisuri este admisibilă și poate duce la dezlegarea pricinii, încuviințează contestatoarei și intimatei proba cu înscrisurile depuse la dosar. În privința existenței dosarului de insolvența instanța poate verifica în aplicația ECRIS existența acestui dosar, astfel încât nu este necesară o probațiune suplimentară.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Contestatorul prin apărător solicită admiterea contestației la executare, anularea actelor de executare silită din dosarul nr. 254/2015, să se aibă în vedere că contestatorul, este avalist a semnat biletul la ordin în virtutea calității de reprezentant legal al .., societate care este creditoare în dosarul de insolvență, contestă și onorariul executoriului judecătoresc. În privința cererii executorului privind cheltuielile pentru comunicarea copiei dosarului de executare, arată că lasă la aprecierea instanței.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.09.2015, contestatorul V. I. în contradictoriu cu intimata ., a formulat contestație la executare împotriva executării silite demarate de creditorul ., în dosarul de executare silită nr.254/2015 deschis la B. P. V., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună admiterea contestației, anularea tuturor actelor de executare efectuate în cadrul dosarului execuțional nr.254/2015, ca nelegale, suspendarea executării silite până la soluționarea pe fond a contestației la executare, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestației la executare, contestatorul a învederat instanței că . a intrat în insolvență la data de 16.05.2014 (dosarul nr._/3/2014 aflat pe rolul Tribunalului București), la data de 22.05.2014 instanța admițând cererea debitoarei de a intra în procedura de reorganizare.
Contestatorul a solicitat a se observa că, la data de 17.06.2014, respectiv la o lună după deschiderea procedurii, intimata a solicitat băncii să plătească suma de 199.524,80 lei, banca menționând pe biletul la ordin: refuzat total - „insolvența debitorului”.
După mai bine de un an de la data introducerii în bancă și de la data deschiderii procedurii de insolvență, intimata a solicitat instanței de executare investirea cu formulă executorie a biletului la ordin RZBR3AH_, iar la data de 15.06.2015, instanța a admis cererea.
Contestatorul a menționat că, . a fost înscrisă în tabelul creditorilor exact cu suma de 199.524,80 lei, sumă ce face obiectul prezentei contestații. Prin urmare, intimata, pe de o parte s-a înscris în tabelul creanțelor al societății debitoare care este în reorganizare și dorește executarea contestatoarei, în calitate de semnatar al biletului la ordin în numele societății al cărui administrator este.
Personal, contestatorul nu a avut relații contractuale cu creditoarea ., singura relație comercială fiind între ., care a încheiat cu creditoarea un contract de vânzare-cumpărare nr. 57/2011, pe care societatea nu a mai putut să-l îndeplinească datorită situației critice în care s-a aflat.
Executarea silită, demarată în în baza Biletului la ordin ._ este nelegală, creditoarea înțelegând să o execute personal pentru datoriile societății în insolvență, în același timp înscriindu-se la masa credală pentru aceeași sumă care face obiectul cererii. De altfel, contestatorul a arătat că biletul la ordin a fost emis în alb, iar creditoarea, cu rea credință, a completat acest bilet la ordin, în lipsa înțelegerii dintre părți și cunoscând faptul că societatea a intrat în faliment. Așa cum a arătat mai sus, aceasta s-a înscris la masa credală, cu suma ce face obiectul prezentei contestații.
Deși biletul la ordin ce stă la baza cererii de încuviințare a executării silite se află în posesia creditoarei din data de 19.02.2013, aceasta nu a înțeles să îi utilizeze până la momentul deschiderii prezentului dosar de executare.
Imposibilitatea . a achita la timp obligațiile s-a datorat faptului că acesteia nu i-au fost achitate în totalitate sumele de bani datorate de clienții săi drept pentru care, la rândul său, contestatorul nu a achitat în întregime sumele de bani datorate către clienți. Produsele vândute sunt folosite în agricultură, iar banii rezultați din recoltele la care au fost folosite aceste produse se încasează după o perioadă lungă de timp, în funcție de recolte și de subvențiile primite de agricultori de la APIA. Motivele pentru care societatea a intrat sub incidența Legii nr.85/2006 sunt independente de voința contestatoarei, iar aceasta nu a dorit sustragerea de la plata datoriilor, ci redresarea, astfel cum rezultă din dosarul de insolvență.
În ceea ce privește cheltuielile de executare, acestea trebuie stabilite potrivit art.670 Cod procedură civilă și cu respectarea Ordinului nr.2550/2006. Contestatorul a solicitat a se observa că, la stabilirea acestora, nu a fost respectat ordinul sus menționat în ceea ce privește limitele și munca efectiv prestată atât de executorul judecătoresc pentru activitatea de executare silită.
Contestatorul a apreciat că acestea au stabilit un onorariu nejustificat de mare raportat la munca efectiv depusă, astfel încât acesta este necuvenit, urmând ca încheierea prin care au fost stabilite să fie anulată de către instanța de judecată, întrucât este netemeinică și nelegală.
Pentru toate aceste motive, contestatorul a solicitat admiterea contestației, anularea executării silite însăși, precum și toate actele de executare silită efectuate în cadrul dosarului execuțional nr. 254/2015, acestea fiind nelegale.
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art.712 și următ. Cod procedură civilă, celelalte prevederi privind executarea silită din Titlul I Cod procedură civilă.
În dovedirea contestației la executare, contestatorul a depus la dosar, în copie, cererea de înființare a popririi executorii, încheiere de stabilire a cheltuielilor de executare, încheiere din data de 15.07.2015 a B. P. V., bilet la ordin emis la data de 19.02.2013, încheierea de ședință pronunțată la data de 15.06.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 6 București.
La data de 13.10.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției lipsei de obiect a cererii de suspendare a executării silite până la soluționarea prezentei cauze, admiterea excepției nulității cererii de suspendare a executării silite solicitată de către contestator, respingerea cererii de suspendare a executării silite ca neîntemeiată și respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
Întâmpinarea cuprinde apărări în limita motivelor de fapt, de drept și temeiurilor juridice invocate de către contestator prin cererea cu care a investit instanța de judecată.
În fapt, la data de 19.02.2013, . a emis prima factură pentru marfa livrată către .. Contestatorul V. I., în calitate de director general al ., în momentul în care a primit marfa, a emis către societatea intimată biletul la ordin . număr_ în alb, semnat de dumnealui în rubricile „semnătura emitentului” și „semnătura avalistului”. Biletul la ordin i l-a înmânat în alb pentru că urma să mai achiziționeze marfă de la societatea intimată pentru societatea sa și astfel, să garanteze toată creanța.
Conform Anexei 3 a contractelor de vânzare cumpărare cu plata în rate nr.57/28.03.2011 și nr. 26/22.01.2013, contracte semnate și ștampilate de dl. V. I., biletele la ordin emise în alb vor fi semnate de Emitent și Avalist, iar celelalte rubrici vor fi completate de către Beneficiar.
Intimata a menționat că biletul la ordin . număr_ a fost emis în data de 19.02.2013 și în data de 12.06.2014 a fost introdus în bancă, ceea ce înseamnă că a fost introdus în termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 12 alin.2 din Legea nr. 58/1934.
Intimata a invocat excepția lipsei de obiect a cererii de suspendare a executării silite până la soluționarea prezentei cauze. În ipoteza în care instanța va reține spre soluționare pe fond contestația la executare, cererea de suspendare este rămasă fără obiect, având în vedere dispozițiile art. 718 alin. 1 Cod procedură civilă.
Intimata a invocat excepția nulității cererii de suspendare a executării silite, întrucât cererea de suspendare a executării silite nu este motivată nici în fapt, nici în drept. Potrivit articolului 194 lit. d Cod procedură civilă, cererea de chemare în judecată va cuprinde arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază. cererea. Potrivit art. 196 alin. 1 Cod procedură civilă, cererea de chemare în judecata care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătură părții sau a reprezentantului acesteia este nulă.
Caracterul neîntemeiat al cererii de suspendare a executării silite. Potrivit art. 718 alin. 1 Cod procedură civilă, suspendarea executării silite poate fi dispusă numai pentru motive temeinice sau, în conformitate cu dispozițiile art. 718 alin. 4, este obligatorie în următoarele cazuri: hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu; înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în primă instanță; debitorul face dovada cu înscris autentic că a obținut de la creditor o amânare ori, după caz, beneficiază de un termen de plată.
După cum se poate observa, așa cum a arătat și anterior, din cuprinsul contestației la executare formulată de către V. I., cererea de suspendare a executării silite are caracter formal, nefiind motivată nici în fapt și nici în drept.
În aceste condiții, în care contestatorul nu a arătat niciun motiv întemeiat sau vreunul din cazurile prevăzute de dispozițiile art. 718 alin. 4 Cod procedură civilă, cererea de suspendare a executării silite este neîntemeiată.
Pentru aceste motive, intimata a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de suspendare a executării silite.
Caracterul neîntemeiat al cererii de anulare a executării silite. Cererea privind admiterea contestației la executare este fondată, în esență, pe armatoarele așa-zise motive de nelegalitate: societatea Tinimpex SRL se află în în solvență, iar intimata a pornit executarea silită a garantului V. I., deși a fost înscrisă în tabelul creditorilor societății debitoare.
Față de cele invocate de către contestatoare, intimata a arătat că raportul juridic dintre posesor și avalistul contestator este distinct și independent de raportul juridic dintre posesorul titlului și emitentul acestuia.
Așadar, instanța are de analizat în cadrul prezentului litigiu raportul juridic strict dintre persoana fizică V. I. - în calitate de garant al creanței - și ..
Din moment ce posesorul biletului la ordin a înțeles să înceapă o executare silită întemeiată pe raportul juridic dintre el și avalist, este fără relevanță care este situația juridică a emitentului.
. debitorului obligației garantate nu are efecte față de garantul în solidar al acestei obligații, care este ținut în continuare și poate fi urmărit, conform art. 75 alin. 2 lit. b din Legea nr. 85/2014, pentru executarea întregii obligații garantate (debit și accesorii) fără a putea opune creditorului prevederile alin. 1 al aceluiași articol, de care beneficiază doar debitorul garantat intrat în procedura insolvenței.
Așadar, garantului i se poate pretinde de către creditor plata debitului și accesoriilor, indiferent de declanșarea procedurii insolvenței față de debitorul obligației garantate.
Cum în dreptul cambial obligația asumată de avalistul emitentului este una autonomă și independentă, de sine-stătătoare, cu atât mai mult . insolvență nu va influența obligația cambială a avalistului.
De asemenea, solidaritatea ce caracterizează obligația cambială impune o atare soluție, beneficiarul putând solicita plata întregii sume de bani rezultată din obligația garantată de la oricare dintre persoanele care și-au pus semnătură pe titlul cambial, indiferent de situația juridică a celorlalți debitori în cadrul complexului de obligații cambiale.
Astfel, pct. 207 teza finală din Norma nr.6/1994 dispune că posesorul se poate îndrepta pe cale legală direct în contra avalistului obligatului principal, fără a mai fi respectată ordinea din dreptul civil, căci obligația acestuia este una autonomă și solidară.
În privința întinderii obligației garantate prin aval, aceasta este dată de înțelegerea de completare dintre emitent și beneficiar, avalistul fiind răspunzător de plata întregii obligații, căci . emitentului nu profită avalistului și nu limitează întinderea obligației garantate de acesta din urmă.
În concluzie, avalistul nu va beneficia de excepțiile personale ale emitentului intrat în insolvență conferite de Legea nr. 85/2014, beneficiarul biletului la ordin în alb putându-l completa, respectând termenul de 3 ani prevăzut de art. 12 alin. 2 din Legea nr. 58/1934, cu debitul și accesoriile restante, precum și cu accesorii ce pot fi calculate și ulterior momentului deschiderii procedurii insolvenței împotriva emitentului, iar aceasta, inclusiv atunci când beneficiarul a declarat scadent anticipat creditul pe motivul intrării emitentului în insolvență.
Pentru aceste motive, contestația la executare este neîntemeiată.
În ceea ce privește cheltuielile de executare, contestatorul a invocat nerespectarea dispozițiilor art. 670 Cod procedură civilă și a OMJ nr. 2550/C/2006 fără a arăta și modalitatea în care aceste dispoziții legale au fost încălcate.
Singurul argument invocat în susținerea solicitării de a fi anulată încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare este cel referitor la munca efectivă a executorului judecătoresc.
Așadar, contestatorul nu a arătat că au existat neregularități, erori sau abuzuri care să fi condus la nerespectarea art. 670 din Codul de procedură civilă sau ale dispozițiilor Legii nr.188/2000, prevederi legale ce reglementează stabilirea cheltuielilor de executare.
În aceste condiții, cererea de anulare a încheierii de încuviințare a executării silite este nemotivată.
Întrucât contestatorul nu și-a motivat în fapt cererea, intimata a solicitat să se constate că, în raport de dispozițiile art. 196 alin. 1 Cod procedură civilă, cererea de anulare a încheierii privind cheltuielile de executare este nulă.
Cu privire la solicitarea contestatoarei de a fi verificată complexitatea actelor de executare efectuate, raportat la onorariul executorului în scopul diminuării de către instanță, intimata a arătat că nu există niciun text legal care să permită cenzurarea cuantumului onorariului executorului prin raportare la activitatea efectiv desfășurată, așa cum a solicitat contestatorul, prevederile art. 451 alin. 2, ce reglementează onorariul avocatului, fiind de strictă interpretare, fără a putea fi aplicate prin analogie.
Pentru toate aceste considerente, intimata a solicitat respingerea contestației la executare ca fiind neîntemeiată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205, art. 670 alin. 2 și 3, art. 715 alin. 1 Cod procedură civilă.
Alăturat întâmpinării, intimata a anexat în copie, contractele nr.57/28.03.2011 și nr.26/22.01.2013 pentru dovada existenței convenției de completare a biletului la ordin, bilet la ordin pentru dovada respectării termenului de prescripție de 3 ani, factura din data de 19.02.2013, factura nr._.
Urmare solicitării instanței, la data de 30.10.2015, prin compartimentul registratură și 17.11.2015, prin email, Biroul Executorului Judecătoresc P. V. a înaintat la dosar copii certificate cu originalul de pe înscrisurile din dosarul de executare silită nr.254/2015 (filele 63-130 și 133-207).
La data de 17.11.2015, prin faxul instanței, contestatorul a depus la dosar, în copie extras de pe portalul Tribunalului București.
La termenul de judecată din 18.11.2015 instanța a respins cererea intimatei de constatare a nulității capătului de cerere privind suspendarea executării silite și a respins acest capăt de cerere, ca inadmisibil. La același termen, instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 15.07.2015 creditoarea . a adresat B. V. P. cerere de executare silită a creanței de 199.524,80 lei împotriva debitorului I. V., în temeiul titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin RZBR3AH_ (F.66-67 dosar), fiind format dosarul de executare nr.254/2015.
Instanța reține că debitorul a semnat biletul la ordin în calitate de avalist, el devenind astfel personal obligat față de beneficiarul biletului la ordin – creditoarea ..
Instanța nu a reținut susținerea contestatorului privind nelegalitatea executării întrucât debitorul principal, . este în insolvență și creditoarea s-a înscris la masa credală cu creanța rezultând din biletul la ordin menționat.
Instanța are în vedere că, potrivit art.35 din Legea nr.58/1934, „Avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat”, iar potrivit art. 52 din Legea 58/1934 „Trăgătorul, acceptantul, girantul și avalistul cambiei sunt ținuți solidari față de posesor”. Prin urmare, conform acestor dispoziții, avalistul cambiei este obligat solidar cu acela pentru care a garantat. Iar dispozițiile menționate, referitoare la cambie, sun aplicabile și biletului la ordin, potrivit art.106 alin.1 și 3 din Legea 58/1934 care prevăd că „Sunt aplicabile biletului la ordin, … dispozițiunile relative la cambie privind regresul în caz de neplată - art. 48-55” (deci și art.52, n.n.) și “Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispozițiunile privitoare la aval (art. 33-35)”.
Prin urmare, avalistul V. I. răspunde solidar cu emitentul biletului la ordin pentru care a garantat, ., față de beneficiarul biletului la ordin, .. Prin urmare, creditoarea beneficiară . poate urmări pe oricare dintre obligații solidar, conform art.1.447 N.c.civ. potrivit căruia „Creditorul poate cere plata oricăruia dintre debitorii solidari, fără ca acesta să îi poată opune beneficiul de diviziune. Urmărirea pornită contra unuia dintre debitorii solidari nu îl împiedică pe creditor să se îndrepte împotriva celorlalți codebitori. …”. Prin urmare, este fără relevanță apărarea contestatorului că beneficiara - creditoare s-a înscris la masa credală în procedura de insolvență a ..
În privința susținerii contestatorului că biletul la ordin a fost emis în alb, instanța reține că acesta nu reprezintă, în sine, un motiv de nelegalitate a executării, legea permițând emiterea unui bilet la ordin în alb, conform art.106 alin.2 coroborat cu art.12 din Legea nr.58/1934.
Contestatorul a susținut în contestație că biletul la ordin a fost completat „în lipsa înțelegerii dintre părți”. Susținerea nu este însă întemeiată: din moment ce societatea emitentă . a emis în alb biletul la ordin în favoarea beneficiarei ., remițându-i acesteia în original biletul la ordin necompletat, este evident că a existat acordul societății emitente ca societatea beneficiară să completeze ulterior biletul la ordin, aspect cunoscut de contestator, având în vedere semnarea de către acesta ca avalist a biletului la ordin in alb și calitatea acestuia de administrator al .. Contestatorul nu a invocat și dovedit faptul că biletul la ordin ar fi fost completat contrar convenției părților (el susține doar că nu a existat o înțelegere de completare, argument înlăturat de instanță anterior), astfel că instanța constată că biletul la ordin este valabil și putea fi pus în executare silită, conform art.12 din Legea 58/1934.
Instanța a înlăturat și argumentul contestatorului că intimata nu a utilizat biletul la ordin până la executarea silită. Instanța reține că Legea 58/1934 nu prevede un termen în care să fie „utilizat” biletul la ordin, art.106 coroborat cu art.12 prevede doar un termen de 3 ani în care biletul la ordin emis în alb să fie completat, respectiv 3 ani de la emitere. Având în vedere că biletul la ordin în speță a fost emis la data de 19.02.2013, este clar că a fost respectat termenul de completare menționat, din moment ce la data de 08.06.2015 creditoarea a solicitat învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin, care era deja completat (f.68).
În privința cheltuielilor de executare, stabilite de executor prin încheierea din 27.08.2015 (f.94), instanța reține că prin contestația de față debitorul a contestat cuantumul onorariului de executor, stabilit prin încheiere la suma de 9.046,11 lei. Față de valoarea creanței executare silit, de 199.524,80 lei, instanța constată că onorariul executorului nu depășește onorariul maximal prevăzut la pct.3 lit.d din anexa la Ordinul nr.2550/2006 privind onorariile minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, calculat astfel: 6.300 lei + 1% din ce depășește suma de 100.000 lei, deci 7.295,248 lei, la care se adaugă TVA 24% 1.750,850 lei, ceea ce totalizează 9.046,11 lei – onorariul ce apare în încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare.
Din considerentele expuse, în temeiul art.720 c.proc.civ., coroborat cu art.249 c.proc.civ., instanța va respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestator.
În temeiul art.717 alin.2 c.proc.civ. coroborat cu art. 262 alin.2 c.proc.civ., instanța va obliga contestatorul la plata către B. P. V. a sumei de 84,32 lei cheltuieli pentru comunicarea copiei dosarului de executare silită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul V. I., cu domiciliul în București, ., ., apartament 10, etaj 3, sector 6, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în București, ..85, sector 2, C._, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr.J40/_/1993, ca neîntemeiată.
Obligă contestatorul la plata către B. P. V. a sumei de 84,32 lei cheltuieli pentru comunicarea copiei dosarului de executare silită.
Cu apel în 10 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.NA/Thred.MV/4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9423/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 9253/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
