Pretenţii. Sentința nr. 9253/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9253/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 12-11-2015 în dosarul nr. 9253/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI
SECTIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9253
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 12.11.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A. G.
GREFIER: A. J.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții privind pe reclamanta I. T. SA (fosta I. Arconi SA) și pârâta C. G. Solutions SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, s-a prezentat reclamanta, prin avocat, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la data de 06.11.2015 a depus un set de înscrisuri.
Reclamanta, prin avocat, depune un set de înscrisuri constând în extrase de cont vizate de bancă, în original, și dovezile referitoare la denumire, în copie certificată pentru conformitate cu originalul.
Față de împrejurarea că pârâta nu a semnat întâmpinarea, instanța nu o va lua în considerare, după cum nu va fi luată în considerare nici excepția inadmisibilității invocată în cuprinsul întâmpinării.
Reclamanta, prin avocat, solicită instanței să facă aplicarea prevederilor art. 358 Noul Cod de Procedură Civilă.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea cererii și arată că între părți ar exista un contract cu precizarea prețului total. La data de 16.09.2013 pârâtul a emis o factură fiscală, iar reclamanta a achitat suma totală. Dintr-o eroare, în 18.02.2015 serviciul de contabilitate al reclamantei a efectuat întâi o a doua și apoi o a treia plată, nedatorate, fiind îndeplinite condițiile de restituire a acestora.
Reclamanta arată că din extrasul din data de 18.02.2014 reiese efectuarea a două plăți către pârâtă (filele 2 și 4 ale extrasului). Pârâta a refuzat restituirea sumelor pretinse de reclamantă și nedatorate de aceasta, motiv pentru care reclamanta solicită și acordarea de cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.05.2015 reclamanta I. T. SA (fostă I. Arconi SA), în contradictoriu cu pârâta C. G. Solutiones SRL, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de 19.907,14 lei, reprezentând plată nedatorată efectuată de reclamantă în data de 18.02.2014.
În motivarea cererii, s-a arătat că, între reclamantă, în calitate de antreprenor, și societatea pârâtă, în calitate de subantreprenor, a fost încheiat contractul de subantrepriză nr. 747 din data de 31.08.2012, contract ce avea ca obiect achiziționarea serviciilor de „Mentenanță sistem BMS și sistem semnalizare incendiu a instalațiilor aferente imobilului Spitalului Clinic C.”.
Conform dispozițiilor art. 4.1. din contractul mai sus arătat prețul serviciilor achiziționate era de 3.950 euro plus TVA, neputând fi ajustat/modificat pe întreaga perioadă contractuală.
Ca urmare a încheierii contractului, în perioada 08.04.- 09.04.2013, pârâta a procedat la efectuarea verificărilor și inspecției la sistemul de detectare și alarmare incendiu, astfel cum rezultă din înscrisurile anexate prezentei, sens în care a și emis factura aferentă acestor servicii . F nr 294 din 16.09.2013, cu scadența la data de 06.10.2013, în valoare de 21.923,44 lei.
În data de 17.10.2013, așa cum rezultă din extrasul de cont emis de banca reclamantei, aceasta a procedat la plata facturii emise de pârâtă în baza contractului mai sus arătat. Din eroare însă, în data de 18.02.2014, reclamanta a efectuat o nouă plată în contul societății pârâte în valoare de 19.907,14 lei, fără ca pentru această nouă plată să existe încheiat între societatea reclamantă și pârâtă vreun contract sau să fi fost emisă de pârâtă vreo altă factură, în afara facturii mai sus arătate și care, în mod corect a fost achitată prin plata efectuată la data de 17.10.2013.
Observând eroarea strecurată în efectuarea plății din data de 18.02.2014, când în realitate reclamanta a dorit a efectua plata către un alt colaborator al acesteia și nu către pârâta din prezenta cauză, reclamanta a contactat pârâta inițial telefonic și prin poștă electronică, iar ulterior și prin somație de plată transmisă prin scrisoare recomandată cu conținut declarat, solicitându-i să procedeze la restituirea sumei de 19.907,14 lei. Reprezentanții pârâtei i-au răspuns arătându-i, în cadrul unei întâlniri avute la sediul reclamantei, că doresc să presteze în favoarea acesteia servicii până la acoperirea sumei achitate nedatorat, întrucât nu dispun de lichidități, iar sumele achitate de reclamantă au fost folosite și nu îi pot fi restituite.
Față de situația mai sus prezentată, constatând că reclamanta a efectuat în favoarea pârâtei o plată fără a exista în sarcina reclamantei această obligație, în raport de dispozițiile art. 1341 alin. (1) cod civil „Cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire” și art. 1635 Cod civil „Restituirea prestațiilor are loc ori de câte ori cineva este ținut, în virtutea legii, să înapoieze bunurile primite fără drept ori din eroare sau în temeiul unui act juridic desființat ulterior cu efect retroactiv ori ale cărui obligații au devenit imposibil de executat din cauza unui eveniment de forță majoră, a unui caz fortuit ori a unui alt eveniment asimilat acestora, reclamanta a solicitat admiterea prezentei acțiuni și obligarea pârâtei să-i achite suma de 19.907,14 lei, plus cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește solicitarea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată generate de prezenta cauză, reclamanta a apreciat că aceasta este întemeiată, în speță fiind aplicabile dispozițiile art. 1646 alin. 2 Cod civil „Cheltuielile de restituire se suportă integral de cel care este de rea credință ori din a cărui culpă contractul a fost desființat”.
Atunci când instanța va analiza această solicitare, reclamanta a solicitat a se observa că a fost de bună credință și, imediat ce a identificat eroarea în efectuarea plății, a solicitat pârâtei să procedeze la restituire dar, deși aceasta a recunoscut că nu îi datorează suma de 19.907,14 lei, nu a înțeles să procedeze de bunăvoie și fără a fi necesară sesizarea instanței la restituirea acesteia.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 13, 1341 și urm., art. 1635 și urm. din Codul civil, respectiv dispozițiile art. 192 și 194 Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copie, ordin de plată buget nr.841 din data de 12.05.2015, acord cadru de servicii subantrepriză nr.747 din data de 31.08.2012, fișe intervenții din data de 08.04.2013, inspecții întreținere, proces verbal nr.1 din data de 09.04.2013, factura din data de 16.09.2013, extrase de cont, corespondență electronică, somație de plată nr.161 din data de 17.03.2015, confirmare de primire, notă de inventar, interogatoriul formulat pentru a fi luat pârâtei, relații ONRC I. T. SA, relații ONRC C. G. Solutions SRL.
Prin compartimentul registratură, la data de 23.06.2015, s- a depus la dosar întâmpinare, nesemnată, prin care s-a solicitat respingerea cererii introductive ca fiind nefondată, neîntemeiată și inadmisibilă pe calea somației de plată, având în vedere următoarele considerațiuni.
Primul aspect a învederat instanței a fost faptul că reclamanta I. T. SA nu a făcut dovada faptului că este una și aceeași persoană juridică cu I. Arconi SA, sau este un succesor al acestei din urmă societăți, pentru a putea determina în ce mod ar avea calitatea procesuală activă în cauza de față.
S-a învederat instanței că cererea de chemare în judecată este informă, în sensul că aceasta nu are menționate actele depuse odată cu cererea introductivă, astfel încât să se cunoască probele invocate de către reclamantă în dovedire, cerință ce se impune față de dispozițiile noului Cod de procedură civilă.
Chestiunea sesizată mai sus prezintă o importanță deosebită pentru soluționarea cauzei de față în condițiile în care odată cu cererea introductivă i-au fost comunicate înscrisuri care însă nu au reclamanta ca și parte.
Cu privire la pretențiile reclamantei, respectiv restituirea unei plăți nedatorate, pârâta a apreciat că mai întâi se impune ca reclamanta să facă dovada acestei plăți și să facă dovada faptului că această plată, dacă ar exista, este una nedatorată.
Ori, o asemenea probă nu a fost făcută de către reclamantă, aceasta invocând discuții cu reprezentanții pârâtei, însă fără a depune înscrisuri doveditoare ale pretinsei plăți nedatorate.
Astfel, pârâta a solicitat a se observa faptul că reclamanta a depus la dosarul cauzei extrasul de cont nr.7/17.10.2013 pentru contul din Banca Transilvania SA al I. Arconi SA din care rezultă efectuarea unei plăți către aceasta în cuantum de 21.923,44 lei.
Însă, extrasul de cont nr.36/18.02.2014, privind același cont bancar ca și cel din extrasul nr.7/2013, se observă o debitare a contului titularului cu suma de 19.907,14 lei, însă extrasul în copie prezintă îndoieli cu privire la conținut și obiectul plății, fiind diferit față de forma extrasului de cont nr.7/2013, născându-se astfel dubiu cu privire la exactitatea conținutului acestuia, dubiu ce se interpretează în defavoarea reclamantei, în aplicarea principiului in dubio pro debitori.
Rezultă deci faptul că înscrisurile prezentate de către reclamantă nu sunt elocvente cu privire la efectuarea plății, astfel încât pretențiile sale să fie considerate ca dovedite, mai ales că nu există nicio probă că sumele în cauză au și ajuns în contul pârâtei, ele putând fi revocate imediat în caz de eroare.
Ori, în aplicarea art.662 Cod procedură civilă, pentru ca o creanță să fie certă, lichidă și exigibilă, aceasta trebuie să rezulte din acte opozabile și/sau însușite de către debitor, în cazul de față lipsind acest element esențial, nefiind făcută dovada încasării efective de către pârâtă a celor două sume pretins plătite, acțiunea fiind deci inadmisibilă pe calea somației de plată, pârâta solicitând respingerea acesteia ca atare.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat a se avea în vedere faptul că prin acțiunea reclamantei aceasta a invocat o plată nedatorată, însă prezintă în dovedire existența unui contract, a unei prestații recepționate si a unei facturi, ceea ce probează existența unui raport juridic între părțile implicate.
Acest fapt face ca regulile generale prevăzute de art.1341 și art.1635 Cod civil să nu aibă incidență în cauză în condițiile în care plătitorul I. Arconi SA nu a plătit unui terț cu care nu avea raport juridic, ci unei părți cu care avea raporturi contractuale, titlul nu a fost desființat cu efect retroactiv și nici nu se afla în situația unei obligații imposibil de restituit.
Rezultă deci faptul că pentru o eventuală lămurire a întinderii raporturilor juridice și contractuale între părți și pentru a putea determina cât era de plată și cât ar putea reprezenta eventual plata nedatorată, se impune un probatoriu complex ce nu se poate circumscrie procedurii somației de plată prevăzută de art.1013 și urm. Cod procedură civilă, solicitând astfel respingerea cererii ca inadmisibilă față de calea procedurală urmată de către reclamantă.
Față de cele de mai sus, pârâta a solicitat și respingerea pretențiilor reclamantei privind cheltuielile de judecată în condițiile în care pârâta nu poate cădea în pretenții în cauza de față.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile art.200, 205, 662, 1013 și urm. Cod procedură civilă, art.1341, 1635 Cod civil.
Prin faxul instanței, la data de 06.11.2015, reclamanta a depus la dosar precizările solicitate de instanță, însoțite de copii de pe Hotărârea adunării generale a acționarilor privind schimbarea denumirii acesteia din data de 21.03.2014, certificat de înregistrare mențiuni, rezoluția nr.8315 din data de 17.04.2014 a Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Ilfov și extrase bancare aferente perioadei 17.10._14.
Instanța a încuviințat reclamantei proba cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține din extrasele de cont atașate la dosar, semnate și ștampilate de bancă, că la data de 18.02.2014 reclamanta . (ce a purtat anterior denumirea de I. ARCONI SA, conform înscrisurilor atașate la filele 57-62 dosar) a achitat pârâtei suma de 19.907,14 lei .
Conform art. 1.341 al. 1 Cciv, cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire (al.1 ). Nu este supus restituirii ceea ce s-a plătit cu titlu de liberalitate sau gestiune de afaceri (al.2 ) Se prezumă, până la proba contrară, că plata s-a făcut cu intenția de a stinge o datorie proprie (al.3).
În speță, instanța reține că reclamanta a făcut dovada contrară, astfel cum prevede art. 1341 al.3 Cciv, în sensul că nu datora pârâtei suma de 19.907,14 lei, cu înscrisurile depuse la dosar, respectiv cu contractul nr. 747/31.08.2012, factura nr. C. F 294/16.09.2013 și extrasele de cont din care rezultă că a achitat pârâtei la data de 17.10.2013 suma de 21.923,44 lei, la plata căreia era obligată în baza respectivului contract. Aceste înscrisuri se coroborează cu lipsa răspunsului la interogatoriul propus de reclamantă, împrejurare ce urmează a fi considerată de instanță ca reprezentând un început de dovadă în folosul reclamantei, în conformitate cu prevederile art. 358 Cprciv .
Așadar, față de cele mai sus expuse, instanța va reține ca fiind îndeplinite condițiile plății nedatorate, prevăzute de art. 1341 al.1 din noul Cciv, întrucât reclamanta a efectuat o plată către pârâtă în sumă de 19.907,14 lei, deși datoria în vederea căreia a făcut această plată nu exista (sumele datorate în baza contractului încheiat între părți fiind achitate anterior integral).
Prin urmare, în temeiul art. 1637 din noul Cod civil, pârâta va fi obligată să restituie reclamantei suma de 19.907,14 lei .
Față de soluția ce urmează a fi pronunțată, în temeiul art. 453 al.1 Cprciv, pârâta va fi obligată și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1101 lei, reprezentând taxă timbru .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta ., cu sediul în Oraș Voluntari, Bulevardul P. nr. 1/VI (fostă Șoseaua P. - Tunari), imobil „Barba Center”, clădirea nr.1, etaj 7, județul Ilfov, și cu sediul ales în vederea citării și comunicării la SCA S. & Nere - av D. Nere, în București, P-ța Romană nr. 1, apartament 2, sector 1, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr.J40/_/1994, CUI_, în contradictoriu cu pârâta . SRL, cu sediul în București, Calea Giulești nr 26, ., etaj 8, apartament 35, sector 6, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr J_, CUI R0_.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 19.907, 14 lei reprezentând plată nedatorată, precum și suma de 1101 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.AG/Thred.MV
5 ex./10.12.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 9474/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 02-12-2015,... → |
|---|
