Contestaţie la executare. Sentința nr. 2843/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2843/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 22-04-2015 în dosarul nr. 2843/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI
SECTIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2843
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 22.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE N. A.
GREFIER C. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect contestație la executare, privind pe contestatoarea B. SA, în contradictoriu cu intimații Biroul Executorului Judecătoresc T. G. și P. E..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Instanța, în baza art. 167 Cod proc.civ considerând concludentă, pertinentă și utilă cauzei proba cu înscrisuri solicitată de creditoare, încuviințează contestatoarei și intimatului Biroul Executorului Judecătoresc T. G., proba cu înscrisurile depuse la dosar, constatând că, părțile nu au solicitat depunerea la dosar și a altor înscrisuri în afara celor deja existente.
Instanța, constatând încheiată cercetarea procesului, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.02.2015, contestatoarea B. SA, în contradictoriu cu intimații Biroul Executorului Judecătoresc T. G. și P. E., a formulat contestație la executare împotriva procesului verbal din data de 30.01.2015 încheiat în dosarul de executare nr.846/2012 de B. T. G. prin care acesta a dispus încetarea executării silite, prin care a solicitat instanței de judecată să dispună anularea procesului verbal, continuarea executării silite în dosarul de executare nr.846/2012, precum și obligarea intimatului B. T. G. la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze.
În motivarea contestației la executare, contestatoarea a arătat că, la data de 15 mai 2012, B. a încheiat contractul privind efectuarea activității de executare silită nr. 51.6A/4732 cu Biroul Executorilor Judecătorești Asociați T. G. și M. O., prin care părțile au agreat modalitatea desfășurării procedurii executării silite în privința debitorilor B..
În temeiul contractului, Creditorul a transmis o cerere de executare silită împotriva Debitorului acestuia, astfel fiind constituit dosarul de executare silită menționat.
B. T. a preluat dosarul de executare constituit ca urmare a cererii B. ulterior dezasocierii față de executorul judecătoresc M. O..
În cadrul dosarului de executare silită, B. a achitat în integralitate sumele reprezentând avans de onorariu și de cheltuieli de executare silită, în conformitate cu dispozițiile contractului.
Deși B. T. G. nu a recuperat de la Debitor sumele cuprinse în titlul executoriu, acesta a transmis B. adresa cuprinsă în Anexa nr. 2, prin care a pus în vedere acesteia din urmă să achite întregul cuantum al cheltuielilor de executare stabilite prin procese verbale de cheltuieli (excluzând sumele deja plătite cu titlu de avans).
Prin această adresă, executorul a menționat că „în condițiile în care creditorul nu va înțelege să îți îndeplinească obligația de plată a cheltuielilor de executare ce i-au fost solicitate a le avansa, contestatoarea a considerat că acesta înțelege să creeze o aparență a diligențelor pe care le exercită pentru valorificarea dreptului său, împiedicând totodată desfășurarea normală a activității executorului judecătoresc, urmând a constata că subzistă temeiul închiderii dosarului, lipsa de stăruință a acestuia urmând a fi calificată ca o manifestare tacită de renunțare la executare.
În conformitate cu disp. art. 3717 alin. 2 cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunțat la executare”.
Alături de această adresă, B. T. G. a transmis procesele-verbale de stabilire a cheltuielilor de executare, încheiate în cadrul dosarelor de executare, ce au fost astfel comunicate pentru prima dată B..
Contestatoarea a precizat că aceste înscrisuri au fost transmise în cadrul a 204 de dosare de executare, în condițiile în care B. nu a renunțat în niciun fel la executarea silită în respectivele dosare, ci, dimpotrivă, a înaintat periodic către B. G. cereri de stăruire în executare, aspect reținut de instanțele de judecată și recunoscut chiar de către intimat în cadrul contestațiilor la executare.
La momentul formulării prezentei contestații, instanțele de judecată au dispus obligarea executorului la continuarea executării silite în 90 de dosare, și au dispus diminuarea onorariului acestuia în 6 dosare, în timp ce alte 47 de dosare sunt în curs de soluționare. Mai mult, 32 dintre aceste soluții sunt definitive și irevocabile potrivit Codului de procedură civilă de la 1865. Contestatoarea a depus alăturat prezentei o evidență cu privire la aceste constații la executare.
Cu toate că a fost obligat la continuarea executării silite într-un număr covârșitor de cauze, B. T. G. a început executarea silită împotriva contestatoarei în baza proceselor verbale de stabilire a cheltuielilor de executare, fiind înființate popriri pe contul bancar al B. deschis la Banca Națională a României.
Și împotriva acestor popriri au fost formulate contestații la executare în 126 de dosare de executare deschise împotriva contestatoarei.
Cu toate că B. T. G. a obținut de la B. pe calea executării silite sumele stabilite prin procesele verbale cu titlu de cheltuieli de executare în 126 de dosare de executare, la data de 04.02.2015, contestatoarei i-au fost comunicate procese verbale de încetare a executării silite într-un număr de 31 de dosare de executare, iar la data de 10.02.2015, în alte 11 dosare, întemeiate pe dispozițiile art. 3715 lit. b din Codul de procedură civilă, apreciind că nu mai poate fi efectuată executarea silită din cauza lipsei de bunuri urmăribile ale debitorilor.
Contestatoarea a subliniat faptul că, în toate cele 41 de dosare menționate, B. T. G. și-a încasat în totalitate onorariile și cheltuielile efectuate, prin executarea silită a conturilor bancare ale contestatoarei.
A apreciat că procesul-verbal care face obiectul prezentei contestații este o nouă măsură abuzivă întreprinsă de B. T. G., pentru considerentele expuse în cele ce urmează.
Obligațiile legale și contractuale ale B. T. G.. Conform prevederilor art. 54 din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătorești „executorul judecătoresc își îndeplinește atribuțiile cu respectarea dispozițiilor prezentei legi, a statutului profesiei și a regulamentului de aplicare a prezentei legi, precum și ale Codului de procedură civilă și ale altor legi aplicabile în materie”.
În același sens sunt și dispozițiile art. 54 din Statutul din data de 3 septembrie 2010 al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea nr.19/2010, potrivit căruia „obligațiile membrilor Uniunii sunt următoarele: a) să respecte dispozițiile legii, precum și ale regulamentului; b) să respecte dispozițiile prezentului statut și hotărârile Uniunii și ale Camerelor;[...] d) să respecte normele eticii și principiile deontologiei profesionale”.
Potrivit art. 3711 alin.3 din codul de procedură civilă de la 1865, legea aplicabilă față de data începerii executării silite, „executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobânzilor, penalităților sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum și a cheltuielilor de executare”.
În acest sens, art. 3731 alin.6 prevede obligațiile executorului judecătoresc în cursul executării silite, stabilind că „în tot cursul executării, executorul judecătoresc este obligat să aibă rol activ, stăruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală și cu celeritate a obligației prevăzute în titlul executoriu, cu respectarea dispozițiilor legii, a drepturilor părților și ale altor persoane interesate”, [s.n.]
Mai mult, B. și B. T. G. au prevăzut prin Contract faptul că executorul judecătoresc se obligă să execute dispozițiile rezultate din titlul executoriu a cărui executare s-a solicitat, urmând a lua toate măsurile pentru realizarea cu celeritate a drepturilor și obligațiilor rezultate din acesta .
Astfel cum s-a menționat în cadrul secțiunii I, împotriva refuzului executorului judecătoresc de a continua executarea silită în lipsa achitării integrale a sumelor reprezentând onorarii și cheltuieli, contestatoarea a formulat contestație la executare, solicitând instanței de judecată obligarea B. T. G. la continuarea executării silite, anularea adresei, iar în subsidiar, în măsura în care ar fi constatată obligația subscrisei de a suporta aceste cheltuieli, diminuarea sumelor și anularea în tot sau în parte a proceselor verbale.
Cu privire la refuzul exprimat în dosarul de executare nr. 846/2012, contestatoarea a menționat că a fost formulată contestația la executare, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorul 6 București sub număr de dosar_, însă aceasta a fost anulată.
Cu toate acestea, contestatoarea a menționat că, în alte contestații, Judecătoria Sectorul 3 București a stabilit că „din această adresă rezultă clar refuzul B. de a continua executarea silită, dar pentru motive nejustificate, netemeinicia acestora fiind recunoscută în parte chiar și de B. ulterior, prin întâmpinarea depusă”.
Mai mult, analizând actele de executare efectuate până la momentul soluționării contestației la executare, unele instanțe de judecată au apreciat demersurile efectuate de B. T. G. ca fiind insuficiente.
Astfel, Judecătoria Sector 6 București a reținut că „în speță nu a fost depusă la dosar dovada unor suficiente diligente pentru a identifica bunurile debitoarei, ci doar o adresă de răspuns de la AFP Sector 6, motiv pentru care instanța apreciază, în raport de actele existente la dosarul de executare, că nu este dovedită insolvabilitatea debitoarei”.
În acest sens s-a pronunțat și Judecătoria Sectorul 4 București, reținând că „se constată că executorul judecătoresc nu a depus suficiente diligențe pentru a identifica bunurile debitorului, a emis doar o adresă către DGITL - Primăria Municipiului T. (f 47) și nu a mai efectuat nicio altă verificare (ITM, CAS, ANAF)”.
Soluționând contestația la executare formulată împotriva executării silite începute împotriva contestatoarei în baza proceselor verbale prin care s-au stabilit cheltuielile de executare, Judecătoria Sectorul 2 București a analizat și actele de executare efectuate de executor și a reținut că „din actele depuse de intimat nu rezultă nici că acesta a întreprins suficiente demersuri pentru a identifica bunurile debitoarei și nici ca debitoarea ar fi fost insolvabilă”.
Contestatoarea a depus alăturat prezentei câteva dintre sentințele la care a făcut referire mai sus, în Anexa 3.
Astfel cum rezultă din procesul verbal încheiat în data de 30.01.2015, B. T. G. a continuat măsura popririi înființate anterior preluării dosarului de executare, și a transmis câte o adresă către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Primărie, Administrația Finanțelor Publice.
Contestatoarea a menționat că executorul a revenit cu o nouă adresă către o singură instituție, respectiv Administrația Finanțelor Publice, în luna octombrie 2014.
De asemenea, contestatoarea a subliniat faptul că, între data transmiterii adresei prin care executorul a condiționat continuarea executării silite de achitarea integrală a cheltuielilor de executare și luna octombrie 2014, B. T. G. nu a mai efectuat niciun act de executare împotriva debitorului contestatoarei.
Mai mult decât atât, executorul judecătoresc s-a mulțumit să transmită o adresă către Administrația Finanțelor Publice și o somație către debitor, ca apoi să constate imposibilitatea de continuare a executării silite.
În conformitate cu prevederile art. 3715 lit. b din Codul de procedură civilă, executarea silită încetează dacă nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ori imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri.
În doctrină s-a reținut că „pentru a se stabili imposibilitatea de valorificare a bunurilor urmăribile este necesar să se facă dovada că executorul a săvârșit acte necesare executării în forma valorificării”.
Contestatoarea a apreciat că, și în ipoteza lipsei de bunuri urmăribile, ar trebui să se facă dovada că executorul a săvârșit toate actele și demersurile necesare executării.
Or, din actele din dosarul de executare reiese cu evidență faptul că B. T. G. nu a depus suficiente diligențe în vederea recuperării creanței subscrise de la debitor.
Este cunoscut că situația financiară a debitorului se poate modifica, fie prin deschiderea unui nou cont bancar, fie prin încadrarea în muncă, fie prin dobândirea unui bun sau primirea unei sume de bani (aceste situații fiind enumerate cu titlu exemplificativ), astfel că se impune ca periodic B. T. G. să întreprindă acte de executare pentru a identifica și urmări bunurile debitorului.
Mai mult decât atât, B. T. G. a primit sprijin, precum și solicitări de a continua executarea silită de la reprezentanții B. în toate dosarele de executare pe care acesta le avea în lucru.
Astfel, contestatoarea a menționat cu titlu de exemplu extras dintr-o corespondență electronică transmisă executorului la data de 05.09.2013 cu privire la situația dosarelor de executare, prin care aceasta i-a comunicat următoarele aspecte: „Pentru a reuși să îmbunătățim rezultatele recuperărilor așteptăm din partea biroului următoarele: 1. O centralizare a tuturor dosarelor în care există bunuri identificate, situație în care să se regăsească statusul executării imobiliare (partaj/cota determinata/aștept CF/ etc.). Se poate actualiza ultima centralizare cu PV la bunuri, dacă aceasta conține absolut toate bunurile identificate. 2. O centralizarea cu dosarele care consideri că nu pot fi recuperate/insolvabile (ai depus toate diligențele și ești în imposibilitatea recuperării, indiferent care au fost modalitățile de executare).
Pentru aceste dosare trebuie să se întocmească un plan de acțiune cu specificarea aspectelor care mai pot fi realizate, analizând următoarele: Data ultimei interogări DITL < 6="" luni="" (="" aici="" se="" includ="" interogări="" la="" domiciliu+locul="" nașterii);="" data="" ultimei="" interogări=""> < 3="" luni,="" iar="" totalul="" reinterogărilor="" să="" fie="" de="" minim=""> - să fie consecutive și efectuate la interval de 4 luni; Interogare la evidența populației pentru a identifica domiciliul actual al debitorului, după care se verifica dacă aceasta diferă de cea inițială. Dacă diferă, se face o nouă interogare DITL; Data ultimei interogări ANAF să fie mai mică de 6 luni. Te asigurăm că îți vom oferi în continuare tot suportul necesar pentru menținerea și îmbunătățirea rezultatelor și suntem siguri că vei realiza toate acțiunile necesare pentru a depăși, așteptările noastre”.
Contestatoarea a menționat că astfel de corespondență și astfel de instrucțiuni au fost transmise lunar executorului, împreună cu informații privind sumele recuperate.
Or, B. T. G. a considerat suficient să înainteze doar anumite adrese, fără a reveni la aceste autorități conform solicitărilor creditorului, și fără a depune toate diligențele necesare, astfel cum era obligat conform prevederilor legale și contractuale menționate în cuprinsul Secțiunii II de mai sus. Cu titlu de exemplu, contestatoarea a menționat că un răspuns nefavorabil la o interogare privind bunurile mobile sau imobile deținute de debitor din anul 2013 nu poate fundamenta încetarea executării silite în anul 2015, în condițiile în care era obligat să facă astfel de interogări periodic.
Mai mult decât atât, având în vedere imaginea completă a desfășurării evenimentelor prezentate mai sus, rezultă fără putință de tăgadă reaua-credință a B. T. G. și abuzurile săvârșite de acesta în legătură cu dosarele de executare instrumentate de acesta, în care subscrisa are calitatea de creditor.
Astfel, refuzând să continue executarea silită pentru a încasa onorariul și cheltuielile de executare de la debitor, B. T. G. a preferat să execute silit B. pentru realizarea pretinsei creanțe. Ulterior, în condițiile în care acesta a încasat în întregime onorariile și cheltuielile de la creditor (i.e. B.), executorul judecătoresc nu mai are nici un interes în urmărirea creanței împotriva debitorului, declararea insolvabilității acestuia din urmă și închiderea dosarului de executare fiind soluția cea mai convenabilă pentru B. T. G..
În consecință, contestatoarea a solicitat ca instanța de judecată să constate că procesul-verbal contestat este ilegal și constituie o nouă manifestare a relei-credințe de care dă dovadă B. T. G..
În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 3711 alin. 3, 3715, 3731 alin.6, 399 alin.1 din Codul de procedură civilă de la 1865.
În dovedirea contestației la executare, contestatoarea a depus la dosar, în copie, procesul verbal încheiat la data de 30.01.2015 și dovada de comunicare a acestuia, adresa comunicată în dosarul de executare, sentința civilă nr._/07.10.2014 pronunțată de Judecătoria sector 3 București, sentința civilă nr.5540/25.06.2014 pronunțată de Judecătoria sector 6 București, sentința civilă nr.7517/12.09.2014 pronunțată de Judecătoria sector 4 București, sentința civilă nr._/10.12.2014 pronunțată de Judecătoria sector 2 București, tabel cu dosarele finalizate B. – B. T. G., contestații admise.
Urmare solicitării instanței, la data de 19.03.2015 B. T. G. a înaintat la dosar copii de pe înscrisurile din dosarul de executare nr.846/2012 (filele 65-124).
La data de 10.04.2015 contestatoarea a depus la dosar note de ședință însoțite de înscrisuri, în copie (filele 132-149).
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal emis la data de 30.01.2015 de B. T. G. în dosarul de executare nr.846/2012 executorul judecătoresc a dispus încetarea executării silite pornite la cererea creditoarei B. SA împotriva debitoarei P. E., în temeiul titlului executoriu contractul de credit nr.724CSF_/16.10.2007, pentru lipsa bunurilor urmăribile ale debitoarei.
Motivul de încetare a executării silite pentru lipsa bunurilor urmăribile este prevăzut în art.3715 Vechiul cod de procedură civilă, în vigoare la momentul începerii executării silite de față.
Însă instanța apreciază că față de actele de urmărire efectuate de executor în dosarul nr.846/2012 nu se impunea încetarea executării silite. Într-adevăr, în dosarul de executare silită nu s-au identificat venituri, conturi sau bunuri imobile proprietatea debitoarei, care să poată fi urmărire silit.
Însă în dosar nu există dovezi privitoare la bunurile mobile urmăribile aparținând debitoarei. Astfel, simpla adresă emisă de Consiliul Local al Sectorului 6 – Serviciul Public pentru Finanțe Publice Locale (f.87) prin care se arată că debitoarea nu figurează în evidențe cu bunuri mobile impozabile nu este suficientă pentru a constata inexistența oricăror bunuri mobile urmăribile ale debitoarei, din moment ce organele fiscale țin evidența doar în privința vehiculelor deținute de persoanele fizice, pentru care acestea datorează impozit.
Prin urmare, ținând cont că debitoarea figurează cu o adresă de domiciliu, unde este posibil să dețină în proprietate bunuri mobile urmăribile, executorul judecătoresc este ținut să încerce identificarea unor astfel de bunuri și valorificarea acestora, în condițiile capitolului II din Cartea V din Vechiul cod de procedură civilă, privind „Urmărirea silită a bunurilor mobile”.
Ca atare, în temeiul art.404 V.c.proc.civ., instanța va dispune anularea procesului-verbal de încetare a executării silite emis la data de 30.01.2015 și continuarea executării silite în dosarul de executare silită.
În privința cheltuielilor de judecată, instanța reține că petenta a solicitat obligarea B. la plata întregii sume de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată, însă instanța va obliga B. doar la plata a jumătate din această sumă, din moment ce judecata s-a desfășurat în contradictoriu cu doi intimați: B. și debitoarea din dosarul de urmărire silită, conform art.277 V.c.proc.civ., cererea contestatoarei urmând a fi admisă doar în parte (în dosarul de față contestatoarea nu a solicitat cheltuieli de judecată și de la debitoare).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea B. SA, cu sediul în București, .. 6A, sector 2, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București sub nr. J_, având cod unic de înregistrare_, având sediul procesual ales la R. și Asociații SPRL, cu sediul profesional în București, .. 15-17, Bucharest Tower Center, etaj 20, sector 1, în contradictoriu cu intimații BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC T. G., cu sediul în București, Splaiul Unirii nr. 35, ., etaj 5, apartament 54, sector 3 și P. E., cu domiciliul în București, . R. nr. 4 sector 6, având CNP_.
Anulează procesul-verbal de încetare a executării silite, emis la data de 30.01.2015 de B. T. G. în dosarul de executare nr.846/2012 și dispune continuarea executării silite în dosarul menționat.
Obligă intimatul B. T. G. la plata către contestatoare a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.A.N./Thred.CC/4 ex
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2853/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 2848/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
