Pensie întreţinere. Sentința nr. 2646/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 2646/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 14-04-2015 în dosarul nr. 2646/2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2646

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 14.04.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: T. F. A.

GREFIER: A. V. G.

Pe rol se află pronunțarea în cauza civilă având ca obiect pensie întreținere – pretenții, privind pe reclamantul B. U. G. C., prin reprezentant legal B. U. A. V., în contradictoriu cu pârâtul B. U. M. R., cu citarea în cauză a Autorității Tutelare – Primăria Popești Leordeni.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 30.03.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 14.04.2015, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 București la data de 30.12.2014, sub nr._, reclamantul B. U. G. C., prin reprezentant legal B. U. A. V., a chemat în judecată pe pârâtul B. U. M. R., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 5304 lei, reprezentând alocație de stat pentru perioada 01.01.2012 – 31.12.2014, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la scurt timp după nașterea sa, părinții săi au convenit ca pârâtul să facă demersurile necesare pentru depunerea unei cereri pentru obținerea alocației de stat cuvenite minorului, urmând ca alocația să îi fie virată în contul mamei. În acest scop, mama sa a mers la CEC Bank SA pentru a obține un document oficial privind contul său IBAN în vederea alocației deschis la acea bancă. Pârâtul a depus la data de 30.12.2011 cererea pentru obținerea alocației, solicitând ca alocația minorului să fie virată în contul său deschis tot la CEC Bank SA fără să o informeze pe mama minorului cu privire la schimbarea survenită în privința contului în care urma să fie plătită alocația. Întrucât relațiile dintre părți s-au deteriorat grav, iar pârâtul contribuia insuficient la susținerea materială a familiei, soția sa l-a acționat în judecată pentru a fi obligat să contribuie într-o măsură mai mare la întreținerea copiilor, completând ulterior acțiunea cu cererea de divorț și celelalte capete accesorii divorțului. Reclamantul a arătat că din luna aprilie 2013, mama împreună cu minorii au părăsit apartamentul pârâtului din . sentința civilă nr. 3549/02.04.2013 a Judecătoriei Sectorului 6 București, s-a dispus stabilirea domiciliului minorilor la domiciliul mamei. Nemulțumit de soluția dată, pârâtul a declarat apel, dosarul aflându-se în prezent pe rolul Tribunalului București – Secția a III a Civilă. În primăvara anului 2013, mama copilului a aflat despre faptul că alocația minorului se vira în contul pârâtului și, deși l-a rugat pe acesta să facă demersuri pentru a transfera alocația cuvenită minorului în contul mamei, pe fondul relațiilor tensionate a refuzat categoric acest lucru. În luna iulie 2014, la inițiativa pârâtului, mama minorului a deschis un cont bancar la Raiffeisen Bank în care acesta urma să vireze pensia de întreținere datorată și alocația. Cu ocazia discuțiilor din vara anului 2014, când pârâtul i-a remis mamei minorului certificatele de naștere ale minorilor, declarându-i că, deși a depus cererea pentru încasarea alocației minorului, aceasta nu i-a fost virată în cont întrucât viramentul se face numai mamei. Mama minorului a crezut și lucrurile au continuat ca până atunci, pârâtul refuzând în continuare să îi transfere alocația de stat cuvenită, plătind în acest cont la sfârșitul lunii septembrie o sumă de bani cu titlu de obligație de întreținere parțială pentru lunile mai – august 2014, nu în cuantumul hotărât de instanță, ci cum a considerat de cuviință.

Având în vedere cele menționate, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii și obligarea pârâtului la plata sumei de 5304 lei, reprezentând alocație de stat pentru perioada 01.01.2012 – 31.12.2014, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.3 din Legea nr.61/1993 și art.453 Cod procedură civilă.

În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei în copie următoarele înscrisuri: adeverință nr._/19.12.2014, certificat de naștere minor . nr._, corespondență email, sentința civilă nr. 3549/02.04.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._, extras de pe portalul Judecătoriei Sectorului 6.

Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată, arătând că, în ce privește alocația minorului G. C., acesta a fost înscris în evidențele instituției publice competente din Sectorul 6, unde la data de 30.12.2011 familia își avea locuința, de comun acord cu mama minorului. Dosarul a fost înregistrat pe numele pârâtului pentru că doar acesta avea domiciliul pe raza sectorului 6, iar pentru depunerea dosarului pe raza sectorului era necesară prezența mamei. Pârâtul a mai arătat că afirmațiile reclamantului, în sensul că nu s-a implicat în creșterea și educarea celor doi minori sunt neadevărate, relațiile afective dintre aceștia fiind evidente, deoarece a petrecut timp liber și și-a dedicat forturile în vederea creșterii și educării lor.

În drept, pârâtul a invocat Legea nr.61/1993.

În susținerea întâmpinării, pârâtul a depus în copie următoarele înscrisuri: certificate de naștere minori, certificat de căsătorie . nr._, adeverință nr.7/2012, certificat medico legal nr.A2/5826/29.08.2012, corespondență purtată între părți, bonuri fiscale, interogatorii administrate în dosarul nr._, raport nr.86/09.04.2013, decizie de impunere anuală pe anul 2009, fișă obligații 2010 – 2011, contract de depozit . nr._/22.05.2009, adeverința nr.267/06.03.2013, adeverința nr.99/06.03.2013, adeverința nr.49/05.03.2013, adeverința nr.192/24.05.2013, raport examinare poligraf din 25.06.2013, planșe foto, bilet de externare, adeverința nr.1/21.01.2013, chitanțe din 21.01.2013, 28.02.2013, 15.04.2013.

La termenul de judecată din data de 30.03.2015 reclamanta a depus la dosar adeverința nr._/02.06.2014.

La data de 09.04.2015, prin compartimentul registratură, pârâtul a depus la dosar concluzii scrise.

În temeiul art. 255 și art. 258 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri și a respins probele solicitate de pârât.

Analizând probele administrate, instanța reține următoarele:

Reclamantul minor B. U. G. C. este fiul pârâtului B. U. M. R. și al numitei B. U. A. V., rezultat din căsătoria acestora, aspect dovedit de certificatul de naștere al minorei și din sentințele civile nr. 3549/02.04.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._ și nr. 5795/03.07.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._ (filele 7 și 10-15), prin această din ultimă hotărâre judecătorească fiind totodată stabilită locuința minorului la mamă.

Potrivit adeverinței nr._/19.12.2014 eliberată de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială - Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București (fila 6), pentru minorul B. U. G. C., CNP_, alocația de stat a fost ridicată de domnul B. U. M. R., cuantumul alocației fiind de 200 de lei lunar în perioada 01.01._13 și de 42 de lei lunar în perioada 01.01.2014 – la zi.

În ședința de judecată din data de 30.03.2015, pârâtul a precizat în fața instanței că susținerile reclamantului în sensul că pârâtul este cel care a încasat alocația de stat a minorului în perioada 01.01._14 sunt adevărate, precizările pârâtului fiind menționate în încheierea de la acea dată.

Instanța constată că cererea formulată de reclamant, de obligare a pârâtului la plata către reclamant a sumei de 5304 lei, reprezentând alocație de stat pentru copil, pentru perioada 01.01._14, este întemeiată, întrucât rezultă din înscrisul depus de reclamant la dosar, respectiv adeverința nr._/19.12.2014, coroborat cu recunoașterea pârâtului exprimată în fața instanței, că în perioada menționată pârâtul a încasat alocația de stat cuvenită minorului, în cuantum total de 5304 lei (200 lei*24 luni+42 lei*12 luni).

Încasarea de către pârât a sumei de 5304 lei care se cuvine reclamantului reprezintă o îmbogățire fără justă cauză a primului pe seama patrimoniului celui de-al doilea, întrucât, fără un temei legal, pârâtul a adus în patrimoniul său o sumă de bani care ar fi trebuit să intre în patrimoniul reclamantului.

Conform dispozițiilor art. 3 alin. 2 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, „titular al dreptului la alocația de stat pentru copii este copilul”, iar potrivit dispozițiilor art. 500 Cod civil, privind independența patrimonială între părinte și copil, „părintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului și nici copilul asupra bunurilor părintelui, în afară de dreptul la moștenire și la întreținere.”

Rezultă din aceste prevederi legale, pe de o parte faptul că dreptul asupra alocației de stat nu este al unuia sau al ambilor părinți, ci este al copilului, iar pe de altă parte, că părintele nu are dreptul să dispună de patrimoniul copilului.

Faptul că pârâtul ar fi acordat sau nu întreținere minorului în această perioadă nu are relevanță, obligația de întreținere a părintelui subzistând și în lipsa încasării de către copil a alocației de stat. Totodată, instanța are în vedere și precizarea pe care a făcut-o pârâtul în concluziile pe fond susținute verbal în fața instanței, în sensul că din contul său bancar, în care s-au depus banii reprezentați de alocația pentru copil, nu a fost retrasă nici o sumă („nu a fost debitat contul”). Prin urmare, întreaga sumă de bani reprezentată de alocația minorului se află depusă în contul pârâtului, fără ca această sumă de bani să fi fost utilizată, pârâtul dovedind astfel că el însuși a apreciat ca alocația de stat cuvenită minorului să nu fie utilizată pentru întreținerea acestuia.

Pentru aceste considerente, instanța va obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de 5304 lei, reprezentând alocație de stat pentru copil, pentru perioada 01.01._14.

Instanța va admite cererea de chemare în judecată doar în parte și va respinge ca neîntemeiată cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, constatându-se că instanța a apreciat că cererea este scutită de plata taxei de timbru și nu a pus în vedere reclamantului obligația de achitare.

În temeiul art. 448 alin. 1 pct. 4 Cod procedură civilă, prezenta hotărâre este executorie provizoriu de drept.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea formulată de reclamantul B. U. G. C., CNP_, prin reprezentant legal B. U. A. V., ambii domiciliați în Popești Leordeni, .. 83J, județul Ilfov, în contradictoriu cu pârâtul B. U. M. R., CNP_, cu domiciliul ales în București, Valea Argeșului nr.12, ., etaj 4, apartament 27, sector 6, cu citarea în cauză a Autorității Tutelare – Primăria Popești Leordeni, cu sediul în Popești Leordeni, . nr. 1, județ Ilfov.

Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 5304 lei, reprezentând alocație de stat pentru copil, pentru perioada 01.01._14.

Respinge ca neîntemeiată cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.

Executorie provizoriu de drept.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.

Pronunțată în ședință publică, azi, 14.04.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

T. F. A. A. V. G.

Red. Jud. T.F.A./5 ex./11.06.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pensie întreţinere. Sentința nr. 2646/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI