Pensie întreţinere. Sentința nr. 3159/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 3159/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 3159/2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3159

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04.05.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: T. F. A.

GREFIER: B. R.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect pensie întreținere – majorare, privind pe reclamanta S. A. C. în contradictoriu cu pârâtul S. A. F., cu citarea în cauză a Autorității Tutelare – Primăria Sector 6 București.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pârâtul, personal, lipsind reclamanta și reprezentantul Autorității Tutelare.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat următoarele: prin compartimentul registratură, la data de 29.04.2015, reclamanta a depus la dosar o cerere prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care

Instanța a procedat la identificarea pârâtului S. A. F., care s-a legitimat cu CI, ., nr._, CNP_.

Instanța, în temeiul art. 131 C.proc.civ., a pus în discuție competența Judecătoriei Sectorului 6 București.

Pârâtul a arătat că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă.

Instanța, în temeiul art. 94 și art. 113 pct. 2 C.proc.civ., a constatat că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă general, material și teritorial pentru soluționarea prezentei cauze.

Instanța, în temeiul art. 238 C.proc.civ., a pus în discuție estimarea duratei cercetării procesului.

Pârâtul a solicitat să fie soluționat procesul în cel mai scurt timp.

Instanța a estimat ca medie durata de cercetare a procesului ca fiind de o lună față de obiectul cauzei.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța a acordat cuvântul asupra propunerii de probe.

Pârâtul a arătat că a depus la dosar adeverință de salariat.

La interpelarea instanței, pârâtul a precizat că este de acord cu proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriu solicitate de reclamantă.

Instanța, în temeiul art. 255 și art. 258 C.proc.civ., a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind proba ca fiind utilă, concludentă soluționării cauzei.

Instanța, din oficiu, în temeiul art. 254 alin. 5 C.proc.civ., a dispus administrarea în cauză a probei cu înscrisuri, cele depuse de pârât la dosar, apreciind proba ca fiind utilă, concludentă soluționării cauzei.

Instanța a respins proba cu interogatoriu solicitată de reclamantă, ca nefiind utilă soluționării cauzei.

Instanța a constatat că pârâtul nu solicită administrarea de probe în cauză.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul pe fond.

Pârâtul a solicitat mărirea pensiei alimentare, dacă se poate procentual, întrucât fluctuează salariul de la lună la lună în funcție de ore. Pârâtul a arătat că nu solicită cheltuieli de judecată.

Instanța a declarat dezbaterile închise și a reținut cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Prin cererea formulată la data de 25.02.2015 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București sub nr._, reclamanta S. A. C. în contradictoriu cu pârâtul S. A. F. a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună majorarea pensiei de întreținere la care a fost obligat pârâtul prin sentința civilă nr. 3881/24.05.2011.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 3881/24.05.2011 pârâtul a fost obligat să plătească lunar suma de 172 lei, cu titlu de pensie de întreținere pentru minora S. A. C., născută la data de 13.01.2005. Reclamanta a precizat că la stabilirea acestei pensii s-au avut în vedere nevoile minorei și posibilitățile materiale ale pârâtului la acel moment, însă această situație s-a schimbat, nevoile minorei, în vârstă de 10 ani, care acum este și elevă, au crescut și în același timp au crescut și posibilitățile materiale ale pârâtului, care, în prezent, realizează un venit mai mare decât cel avut în vedere la stabilirea pensiei de întreținere stabilită în anul 2011.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 44 rap. la art. 94 din Codul familiei.

În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul pârâtului și efectuarea unei adrese către locul de muncă al pârâtului.

În susținerea cererii, reclamanta a anexat, în copie, următoarele înscrisuri: sentința civilă nr. 3881/24.05.2011, carte de identitate.

Prin cererea depusă la dosar la data de 13.03.2015, nesemnată, pârâtul a arătat că nu înțelege să formuleze întâmpinare în cauză și, de asemenea, a anexat cererii, în original, adeverință de venit și carte de identitate.

Instanța, în temeiul art. 255 și art. 258 C.proc.civ., a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, din oficiu, în temeiul art. 254 alin. 5 C.proc.civ., a dispus administrarea în cauză a probei cu înscrisuri, și a respins proba cu interogatoriu solicitată de reclamantă.

Analizând probele administrate, instanța reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3881/24.05.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2010, pârâtul a fost obligat la plata în favoarea minorei A. C., născută la data de 13.01.2005, a unei pensii de întreținere de 172 lei lunar, începând de la data de 08.06.2010 până la majoratul copilului.

În drept, instanța constată că în materia obligațiilor legale de întreținere, hotărârea judecătorească nu beneficiază de autoritate de lucru judecat, art. 531 alin. 1 C. Civ. prevăzând că, în situația în care se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.

Prin urmare, modificarea cuantumului sumei datorate cu titlu de pensie de întreținere se stabilește în funcție de două criterii: nevoile de creștere și educare ale copilului, care cresc odată cu vârsta, și nivelul veniturilor debitorului, în speță acesta fiind modificat în raport de cuantumul avut în vedere la stabilirea pensiei de întreținere (24.05.2011).

Astfel, potrivit adeverinței de venit nr. 2.656.172/04.03.2015 eliberată de Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General al Jandarmeriei Române – Unitatea Militară 0813, pârâtul a obținut în ultimele 6 luni un venit net lunar în sumă de 2451,08 lei, aceste venituri fiind superioare celor realizate de pârât la data pronunțării sentinței civile nr. 3881/24.05.2011. Pe de altă parte, instanța constată că nevoile de creștere, educare și pregătire profesională ale minorei au crescut pe măsura înaintării în vârstă.

La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere instanța va avea în vedere și criteriul prevăzut de dispoz. art. 529 alin. 2 C.civ., potrivit căruia întreținerea datorată de părinte se stabilește până la o pătrime din venitul lunar net pentru un copil, o treime la doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii. În speță, rezultă că pârâtul nu mai are alți copii în întreținere. În consecință, cuantumul maxim al pensiei de întreținere la care poate fi obligat pârâtul este de o pătrime din venitul său net lunar.

Potrivit prevederilor art. 530 alin. 3 Cod civil, pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere.

În ceea ce privește data de la care se datorează întreținerea, potrivit art. 532 alin. 1 C.civ., pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.

Față de considerentele arătate, instanța constată că nevoile fiicei părților au crescut pe măsura înaintării în vârstă, iar venitul obținut de pârât s-a majorat față de momentul la care a fost anterior stabilită pensia de întreținere în sarcina acestuia.

În ceea ce privește veniturile obținute de pârât ca sporuri, respectiv norma de hrană și norma de echipare, instanța reține că stabilirea cuantumului obligației de întreținere va fi făcută prin raportare la toate mijloacele debitorului întreținerii, mijloace care sunt apreciate prin prisma veniturilor realizate și a bunurilor deținute. În acest sens, instanța reține că nu se face nicio diferențiere între venituri salariale sau alt tip de venituri permanente realizate din muncă. Simplul fapt că la nivelul evidențelor angajatorului aceste venituri nu fac parte din venitul salarial, figurând separat, nu constituie un motiv relevant care să excepteze aceste venituri de la calculul cuantumului obligației de întreținere.

În același sens sunt și dispozițiile particulare cuprinse în art. 529 alin 2 C. Civ. care stipulează cuantumul maxim al întreținerii care poate fi stabilit în sarcina părintelui. Conform dipsozițiilor legale menționate, cuantumul întreținerii se poate stabili în funcție de un anumit procent din venitul lunar net, astfel încât este de observat faptul că baza de calcul a obligației de întreținere o constituie venitul lunar net, nefiind limitat la venitul din muncă, cu atât mai mult la venitul salarial, ci include venitul din orice surse, atât timp cât acesta are caracter permanent, nu sporadic.

Considerentele menționate anterior rămân valabile chiar și în cazul în care este vorba despre venituri cu destinație specială, astfel cum sunt sumele de care beneficiază pârâtul ca echivalent al normei de hrană și normă de echipare, în timp de pace. Faptul că din perspectiva legislației dreptului muncii aceste venituri nu reprezintă un adaos al venitului salarial, motiv pentru care acestea nu figurează ca făcând parte din venitul salarial, nu exclude din baza de calcul aceste sume, ele reprezentând un venit constant.

Totodată, instanța apreciază că aceste venituri cu destinație specială trebuie incluse în cuantumul veniturilor debitorului în vederea stabilirii pensiei de întreținere, atât timp cât nu s-a făcut dovada că aceste venituri sunt utilizate conform destinației date de lege, ci sunt utilizate pentru acoperirea oricăror nevoi de întreținere ale debitorului.

Pentru aceste considerente, instanța va admite cererea de chemare în judecată și va majora pensia de întreținere datorată de pârât în favoarea minorei A. C., născută la data de 13.01.2005, de la 172 lei lunar la 612,77 lei lunar, începând cu data înregistrării cererii, 25.02.2015, până la majoratul copilului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea formulată de reclamanta S. A. C., cu domiciliul în București, . nr. 2, ., ., în contradictoriu cu pârâtul S. A. F., cu domiciliul în București, . nr. 2, ., ., cu citarea în cauză a Autorității Tutelare – Primăria Sector 6 București, cu sediul în București, Calea Plevnei nr. 147-149, Sector 6.

Majorează pensia de întreținere datorată de pârât în favoarea minorei A. C., născută la data de 13.01.2005, de la 172 lei lunar la 612,77 lei lunar, începând cu data înregistrării cererii, 25.02.2015, până la majoratul copilului.

Executorie provizoriu de drept.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.

Pronunțată în ședință publică azi, 04.05.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

T. F. A. B. R.

Red. Jud. T.F.A./5 ex./06.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pensie întreţinere. Sentința nr. 3159/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI