Plângere contravenţională. Sentința nr. 1048/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1048/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 1048/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1048
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: I. D. M.
GREFIER: E. C. P.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe petentul T. I. G., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Integritate (ANI).
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța lasă cauza la a doua strigare în vederea prezentării părților, în conformitate cu art.104 pct.13 din HCSM nr.387/2005.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Instanța, din oficiu, având în vedere dispozițiile art. 131 Cod procedură civilă raportat la dispozițiile art. 32 din OG nr. 2/2001, constată că este competentă general, material și teritorial pentru soluționarea litigiului.
De asemenea, instanța, în conformitate cu disp. art. 238 Cod procedură civilă, apreciază că procedura necesară pentru cercetarea procesului durează 6 luni de zile.
Instanța, considerând proba cu înscrisuri, solicitată de petent prin plângere și proba cu înscrisuri, solicitată de intimată, prin întâmpinare, ca fiind admisibilă și concludentă, putând duce la soluționarea procesului, în temeiul art. 255 și art. 258 alin. 1 Cod de procedură civilă, o încuviințează.
Instanța decade contestatorul din administrarea probei cu interogatoriul intimatei, față de împrejurarea că acesta nu a depus în dublu exemplar interogatoriul odată cu cererea de chemare în judecată, deși i s-a pus în vedere acest lucru și în procedura de regularizare.
Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.09.2014, sub nr._, contestatorul T. I. G. a formulat, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Integritate, a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr. 189/02.09.2014, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal, cu consecința exonerării de plata amenzii contravenționale în cuantum de 2000 lei.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că, în fapt, la data de 04.09.2014 i-a fost comunicat prin mandat poștal o adresă împreuna cu procesul verbal de constatare a contravenției . nr. 189 din 02.09.2014, prin care a fost sancționat cu amenda contravenționala in cuantum de 2000 lei. Temeiul procesului-verbal de contravenție l-a constituit art. 29, alin.3 din Legea nr.176/ 2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/ 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.
Petentul a arătat că prin procesul-verbal de contravenție amintit se constată că " la data de18.12.2013,ora 13.00 și data de 30.05.2014 ora 13.00, domnul T. lon- G., în calitate de consilier in cadrul Consiliului General al Municipiului București, nu a aplicat sancțiunea disciplinara ca urmare a constatării stării de incompatibilitate în care s-a aflat domnul P. G. C., consilier in cadrul Consiliului General al Municipiului București constatată prin raportul de evaluare nr._/G/II/12.07.2013, rămas definitiv prin necontestare."
În ceea ce privește motivele de nelegalitate ale procesului-verbal, contestatorul a arătat că nu a avut cunoștință de starea de incompatibilitate a dlui. P. G. C. constatată de raportul de evaluare al ANI nr._/G/II/12.07.2013 până la data primirii procesului - verbal de contravenție amintit.
De asemenea, a arătat că deține funcția de consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București (CGMB) în urma alegerilor locale din anul 2012, iar in această calitate își desfășoară activitatea în conformitate cu Legea nr.215/ 2001 privind administrația publica locală, cu modificările si completările ulterioare, Legea nr.393/ 2004 privind Statutul aleșilor locali, OG nr.35/ 2002 privind aprobarea Regulamentului cadru de organizare și funcționare a consiliului local, Hotărârea CGMB nr.37/ 2005 privind Regulamentul de Organizare și Funcționare a Consiliului General al Municipiului București și a altor acte normative ce reglementează activitatea autoritarilor publice locale.
Petentul a învederat că în calitate de consilier general activeză în cadrul Comisiei Economice Buget Finanțe și Comisiei Ecologice și de Protecția Mediului, constituite la nivelul Consiliului General participând la ședințele acestora cât și la ședințele în plen ale CGMB atunci când ele au loc. Conform legii, "Consiliul local se întrunește în ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului" (art.39, alin. l din Legea nr.215/ 2001). Atât ședința CGMB din data de 18.12.2013, ora 13.00 cât și cea din data de 30.05.2014, ora 13.00 au fost ședințe ordinare, în accepțiunea Legii administrației publice, adică ședințe convocate de către Primarul General al Municipiului București. Același Primar General avea atribuția și obligația, în conformitate cu legea, să convoace consiliul local în scris, cu 5 zile înaintea desfășurării ședinței, prin intermediul secretarului general (art.39, alin.3, teza I), iar odată cu notificarea convocării sa pună la dispoziție consilierilor locali toate materialele înscrise pe ordinea de zi a ședinței (art.39, alin.3, teza II). Mai mult decât atât, ordinea de zi a ședinței se aduce la cunoștință publicului prin mass-media ori prin orice alt mijloc de publicitate (art.39, alin.6).
A arătat că prin procesul-verbal se reține că, alături de alți colegi consilieri generali în cadrul CGMB, nu a aplicat sancțiunea disciplinara împotriva dlui. P. G. C. a cărei stare de incompatibilitate fusese constatata definitiv și irevocabil. Agenția Națională de Integritate nu precizează care anume sancțiune disciplinară ar fi trebuit aplicată dlui. P. G. C., modalitatea de aplicare a acesteia și mai ales persoana/ instituția care ar avea competenta aplicării sancțiunii disciplinare. Se poate doar deduce că o atare sancțiune disciplinara ar fi trebuit aplicată prin adoptarea unei hotărâri in acest sens, de către majoritatea consilierilor în funcție, cu toate ca în legislația specifică alesului local (Statutul aleșilor locali) nu se prevede o astfel de sancțiune.
A apreciat că faptul că ANI a comunicat întregul material privitor la dnul. P. G. C. către Consiliul General al Municipiului București, prin Direcția Tehnică de Asistență Juridică (DATJ) prin adresele_/G/II/14.11.2013 și_/G/II/26.03.2014 nu înseamnă automat că fiecare consilier general, nominal, a fost înștiințat cu privire la solicitarea ANI, Comisia Juridica și de Disciplină și Comisia de Validare au luat la cunoștința efectiv de conținutul solicitărilor ANI, consilierii generali ar fi trebuit să inițieze aplicarea sancțiunii disciplinare împotriva domnului P. G. C., iar Consiliul General al Municipiului București, în ansamblul său, ar fi trebuit să aplice sancțiunea disciplinară împotriva dnului. P. G. C..
În apărarea sa, petentul a arătat și faptul că, dacă s-ar admite că soluția sancționării disciplinare a unui consilier general declarat incompatibil este adoptarea unei hotărâri a CGMB în acest sens, aceasta hotărâre trebuie, în mod obligatoriu, să îndeplinească toate formalitățile și procedurile cerute de lege, ca orice alt act administrativ. In primul rând, convocarea ședințelor se face exclusiv de către Primarul General. El singur are ca atribuție stabilirea ordinii de zi supusa aprobării consiliului, cu alte cuvinte doar Primarul General ar fi putut pune pe ordinea de zi a ședințelor din data de 18.12.2013 și 30.05.2014 un eventual proiect de hotărâre de sancționare a consilierului general P. G. C.. Sancționarea petentului, în calitate de consilier general, pentru nepunerea în aplicare a solicitării ANI ar fi putut surveni doar daca nu ar fi votat "pentru" sau s-ar fi abținut în cazul în care ar fi existat pe ordinea de zi și ar fi fost supus dezbaterilor și votului vre-un proiect de hotărâre în sensul aplicării sancțiunii disciplinare.
Față de cele menționate, contestatorul a precizat că pentru a se reține în sarcina sa și a colegilor nepunerea în executare a sancțiunii dispuse de către Autoritatea Națională de Integritate împotriva dlui. P. G. C. în ședințele CGMB din data de 18.12.2013 și 30.05.2014, ar fi trebuit îndeplinite cumulative mai multe condiții: 1 - să aibă cunoștință despre solicitarea ANI; 2 - să li se fi pus la dispoziție materialele ce au stat la baza solicitării (Raportul de evaluare); 3- proiectul de hotărâre de sancționare disciplinara a dlui. P. G. C. să se fi aflat pe ordinea de zi a ședințelor amintite și 4 - acest proiect de hotărâre să fi fost amânat ori respins datorită voinței politice a petentului și a colegilor săi.
Având în vedere că niciuna din aceste cerințe nu a fost îndeplinită, a considerat că nu poate fi atrasă răspunderea contravenționala a sa și a colegilor, așa cum rezultă din procesul-verbal . nr. 189 din 02.09.2014.
Contestatorul a învederat că o altă autoritate publică cu atribuții clare în domeniul garantării respectării legii și a ordinii publice la nivel local este Prefectul Municipiul București. Acesta, în virtutea atribuțiilor prevăzute de Legea nr.340/ 2004 privind prefectul și instituția prefectului ar fi trebuit să asigure la nivelul municipiului București respectarea actelor normative și a ordinii publice (art.19, alin.l, lit." a"). Astfel, Prefectul municipiului București ar fi putut solicita Primarului General convocarea unei ședințe extraordinare a CGMB (art. 23, alin. l), ori a unei ședințe de îndată (art.23, alin.2) daca ar fi considerat de cuviința ca buna desfășurare a activității municipalității este perturbată de prezența în Consiliul General a unui ales local declarant incompatibil. De altfel, Prefectul este acela care constată suspendarea mandatului consilierului local ori județean în condițiile art.56 din Legea nr.215/ 2001, precum și suspendarea mandatului de primar în condițiile art.71 din același act normativ. Aceste atribuții legale ale instituției prefectului, precum și evidentul sau rol de "tutela administrativă" consacrat deja în literatura de specialitate și in practica judecătorească, i-ar putea conferi cu siguranța acestuia și competența de a aplica o sancțiune administrativă unui consilier local (în speța consilier general) în cazul în care acesta ar fi declarat incompatibil de către Agenția Naționala de Integritate.
Pentru motivele arătate, contestatorul a solicitat admiterea plângerii, anularea procesului-verbal . nr. 189 din 02.09.2014 și, pe cale de consecință, exonerarea de la sancțiunea prevăzută de art.29, alin.3 din Legea nr.176/ 2010.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.31 și următoarele din O.G. nr. 2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În susținerea cererii, contestatorul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și interogatoriul intimatei și a depus la dosarul cauzei, în copie, procesul verbal atacat.
Cererea a fost legal timbrată, potrivit dovezii aflate la dosar.
La data de 15.10.2014, prin serviciul registratură, contestatorul a depus la dosarul cauzei precizările solicitate de instanță prin rezoluția din data de 23.09.2014.
La data de 18.11.2014, prin serviciul registratură, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de contestator ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, a arătat că petentul, în calitatea sa de consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București, avea obligația de a constata încetarea funcției, urmare a constatării stării de incompatibilitate în care se află domnul P. G. - C., consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București, stare constatată prin raportul de evaluare nr._/G/II/12.07.2013, rămas definitiv prin neatacare.
Având în vedere faptul că art. 26 al Legii 176/2010 la alin (1) lit h) stipulează: „Agenția va comunica raportul de evaluare, după cum urmează: pentru aleșii locali, cu excepția primarilor și președinților consiliilor județene - consiliului local sau, după caz, consiliului județean, care va aplica o sancțiune disciplinară, potrivit legii, iar la alin (3): „Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, potrivit prevederilor legale" și ținând cont de faptul că la art. 29 alin. (3) al aceluiași act normativ se stipulează în mod expres: „Neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice. după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune” inspectorul de integritate a întocmit Procesul verbal de constatare a contravenției nr. 189/02.09.2014, prin care petentul a fost sancționat contravențional cu amendă, în cuantum de 2.000 lei.
Intimata a menționat că în acest caz, în acest caz, având în vedere că adoptarea unei hotărâri prin vot este singura modalitate prin care Consiliul funcționează și membrii săi își exercită atribuțiile, precum și faptul că sancționarea domnului P. G. - C., cu privire la care s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate, este obligatorie, conform legii, votul exprimat de consilieri cu privire la adoptarea unei asemenea-hotărâri, are un caracter formal, de instrument prin care se pune în aplicare litera legii. Est, așadar, o situație în care în primul rând toți cei prezenți trebuie să voteze, iar, apoi, toate voturile membrilor Consiliului ar trebui să fie în favoarea aplicării sancțiunii. Consiliul General al Municipiului București, în ansamblul său, trebuia să aplice sancțiunea împotriva domnului P. G. – C., întrucât era o obligație legală pe care trebuia să o respecte, sancționarea fiind impusă în baza legii, ci nu lăsată la latitudinea Consiliului General.
Intimata a învederat că susținerile petentului cu privire la faptul că nu a avut cunoștință despre starea domnului P. G. – C. sunt lipsite de temei, având în vedere că Agenția Națională de Integritate a luat măsurile necesare în sensul informării instituției Primăriei Municipiului București, cu privire la necesitatea și implicit obligativitatea aplicării sancțiunii ce se impune, în cazul domnului P. G.-C., consilier aflat în stare de incompatibilitate. Aceste afirmații sunt susținute de adresele înaintate de Agenție către Primăria Municipiului București, cât și de cele ale Primăriei Municipiului București către Agenția Națională de Integritate, prin care aceasta din urmă este informată cu privire la faptul că a fost adusă la cunoștința Consiliului General obligativitatea sancționării domnului P. G.-C.. Astfel, contravenientul a fost amendat, la data de 01.09.2014, comunicându-i-se actul la 05.09.2014, în cuprinsul actului, inspectorul de integritate făcând referire la ședințele consiliului din datele de 18.12.2013, respectiv, 30.05.2014, când nu s-a aplicat sancțiunea pentru domnul P. C. G..
La data de 14.11.2013, Agenția Națională de Integritate a trimis către Primăria Municipiului București o adresă prin care punea în vedere existența conflictului de interese și a stării de incompatibilitate pentru domnul P. G. C. și declanșarea procedurilor disciplinare corespunzătoare, comunicând raportul de evaluare al acestuia primăriei. De asemenea, conform adreselor, nr. DATJ 4283/2/09.12.2013 și nr. DATJ 4283/1/09.12.2013, trimise către Agenția Națională de Integritate, se observă, cu ușurință, că Secretarul General al Municipiului București a informat Consiliul General al Municipiului București cu privire la această situație și a pus la dispoziție acestui for și raportul de evaluare. Mai mult decât atât, Agenția Naționala de Integritate a făcut revenire la adresa menționată, repunând în discuție problema obligativității sancționării domnului P. C. G..
În plus, Primăria Municipiului București a informat Agenția Națională de Integritate că, în cazul domnului P. C. G., au fost luate toate Măsurile informării Consiliului General al Municipiului București, pentru a fi pusă în aplicare sancțiunea prevăzută de lege. Acest fapt se reflectă din adresele nr. DATJ 4283/2/09.12.2013, DATJ 915/24.04.2014 și DATJ 1725/16.06.2014, acte atașate la dosar.
Intimata a arătat că susținerile contestatorului cu privire la faptul că doar Primarul General ar fi putut introduce pe ordinea de zi a Consiliului General proiectul de hotărâre cu privire la domnul P. C. G. sunt neîntemeiate, precum și cele prin care susține că, în cauză, o parte din culpă incumbă și prefectului Municipiului București. În acest sens, a menționat că reclamantului i s-a adus la cunoștință, în cadrul Consiliului General al Municipiului București, situația domnului P. C. G., precum și obligația consilierilor de a pune în aplicare sancțiunea. Tutela administrativă exercitată de Prefect nu exclude răspunderea membrilor Consiliului General al Municipiului București. Or, așa cum a arătat, în speță, petentul (iar nu prefectul) avea obligația de a constata încetarea funcției, urmare a constatării stării de incompatibilitate în care se află domnul P. G. - C., consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București, stare constatată prin raportul de evaluare nr._/G/1I/12.07.2013, rămas definitiv prin neatacare.
Față de cele indicate, intimata a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului verbal a legal și temeinic întocmit.
În drept, au fost invocate dispozițiile Cod de procedură civilă, Legea. nr. 176/2010, Legea nr. 161/2003, Legea nr. 393/2004, Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002.
În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a depus la dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, adresa nr._/G/II/2014, confirmare de primire, proces verbal de constatare a contravenției . nr. 189, adresa nr._/G/II/14.11.2013, adresa DATJ 4283/2/09.12.2013, adresa nr. DATJ 4283/1/09.12.2013, adresa DATJ 1725/16.06.2014, proces verbal din data de 18.12.2013, proces verbal din data de 30.05.2014, anexă la Hotărârea C.G.M.B. nr. 73/20.06.2012.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei proceselor-verbale, instanța constată următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr. 189 din 22.09.2014 (fila 8) încheiat de intimat, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 2.000 lei pentru că la data de 18.12.2013 ora 13:00 și data de 30.05.2014 ora 13:00, petentul, în calitate de consilier în cadrul Consiliul General al Municipiului București, nu a aplicat sancțiunea disciplinară ca urmare a constatării stării de incompatibilitate în care s-a aflat domnul P. G. C., consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București constatată prin raportul de evaluare nr._/G/II/12.07.2013 rămas definitiv prin necontestare.
Fapta contravențională a fost încadrată în dispozițiile art. 25 din Legea nr. 176/2010 (potrivit cărora „fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni. Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate. Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective”) și art. 26 (lit. h) din Legea nr. 176/2010 (potrivit cărora „agenția va comunica raportul de evaluare pentru aleșii locali, cu excepția primarilor și președinților consiliilor județene - consiliului local sau, după caz, consiliului județean, care va aplica o sancțiune disciplinară, potrivit legii”), cu sancțiunea stabilită de art. 29 alin. 3 din Legea nr. 176/2010 (potrivit cărora „neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune”).
Contravenientul nu a semnat procesul verbal.
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
De asemenea, instanța reține că faptei, astfel cum a fost reținută prin actul atacat, i s-a dat o corectă încadrare juridică.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal instanța reține următoarele:
Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
În speță, contestatorul susține că nu a avut cunoștință de starea de incompatibilitate în care s-a aflat domnul P. G. C., consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București constatată prin raportul de evaluare nr._/G/II/12.07.2013.
Instanța consideră că petentul (în calitate de consilier județean) are obligația de a se informa și de a acționa în consecință în privința actelor comunicate către Consiliul General al Municipiului București. Astfel, petentul prin plângere, recunoaște că ANI a comunicat întregul material privitor la domnul P. G. C. către Consiliul General al Municipiului București prin adresele_/G/II/14.11.2013 și_/G/II/26.03.2014, însă nu a efectuat niciun demers pentru a lua cunoștință de conținutul înscrisurilor comunicate.
Potrivit art. 9 alin. 2 lit. b și alin. 3 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, „calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în caz de incompatibilitate; încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către consiliul local, respectiv de consiliul județean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a președintelui consiliului județean sau a oricărui consilier”.
Față de aceste considerente, petentul, în calitate de consilier, putea și trebuia să propună adoptarea unei hotărâri care să constate încetarea de drept a mandatului de consilier a domnului P. G. C.. Faptul că niciunul dintre ceilalți consilieri și nici președintele consiliului județean nu a propus pe ordinea de zi a ședințelor acest aspect, nu este exonerator de răspundere pentru petent (răspunderea juridică – inclusiv contravențională, fiind personală).
Conform proceselor verbale de ședință a CGMB din 18.12.2013 și 30.05.2014 (f. 38-40, f. 42-44), consilierii au luat cunoștință de raportul de evaluare privind constatarea stării de incompatibilitate în care s-a aflat domnul P. G. C., și de solicitarea ANI de a se declanșa procedurile disciplinare, contestatoarea fiind prezentă la aceste ședințe; prin urmare, petentul nu se poate prevala de necunoașterea acestei situații, așa cum încearcă să-și argumenteze apărările.
În ceea ce privește susținerea privind lipsa pârghiilor legale care să-i dea posibilitatea să pună în aplicare demersul sugerat de intimată (convocarea ședințelor ordinare și stabilirea ordinii de zi - în competențele exclusive ale Primarului General), instanța reține că din interpretarea coroborată a dispozițiilor art.43 alin.1 și a art.45 al.6 din Legea nr.215/2001 rezultă că petentul avea dreptul atât de a propune un proiect de hotărâre pentru constatarea încetării mandatului de consilier al domnului P. C., cât și de a solicita suplimentarea ordinii de zi; o astfel de inițiativă, chiar dacă ar fi primit o soluționare negativă, ar fi evidențiat cel puțin intenția contestatorului de a da curs cerințelor ANI în sensul declanșării procedurilor disciplinare și ar fi fost suficientă pentru a-l absolvi de răspundere.
Pe cale de consecință, instanța constată că nu s-a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina contestatorului prin actul atacat, nefiind răsturnată prezumția relativă de temeinicie de care se bucură acesta.
Analizând sancțiunile stabilite, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a acestora, față de criteriile prevăzute de art. 21, alin. 3 din OG 2/2001.
Sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța reține că amenda a fost aplicată în cuantumul prevăzut de lege, proporțional cu gradul ridicat de pericol social al faptei, față de funcția deținută de petent (și importanța ca acesta să aibă un comportament model și să cunoască și să respecte dispozițiile legale), de circumstanțele săvârșirii faptei (raportul de evaluare a fost adus la cunoștința consilierilor în două ședințe, din care cea de a doua la un interval de aproape 6 luni, interval în care nu s-a luat nicio măsură) și față de atitudinea petentului în raport cu fapta săvârșită, acesta neînțelegând nici în prezent să-și asume răspunderea pentru fapta comisă.
Față de considerentele anterioare, instanța reține că procesul-verbal atacat este legal și temeinic întocmit, iar plângerea contravențională, fiind neîntemeiată, urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul T. I. G. (CNP_), cu domiciliul în București, .. 1, ., sector 6, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Integritate (ANI), având CUI_, cu sediul în București, .. 15, sector 1, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr. 189 din data de 02.09.2014 întocmit de către intimat, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel și motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 6 București, sub sancțiunea nulității, conform art. 471 Cod procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. I.M./ Dact. E.V.
04 exemplare/17.04.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1046/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 1021/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
