Plângere contravenţională. Sentința nr. 1288/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1288/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 1288/2015
DOSAR NR._ /2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 1288
Ședința publică de la 17.02.2015
Instanța constituită din
P.: E. A. T.
GREFIER: D. I. D.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe contestatorul . SRL și pe intimata I. T. DE MUNCĂ AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (ITM), termen acordat pentru discutarea cererii de repunere pe rol a cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul prin administrator D. Ahmed, identificat cu CI . nr._, CNP_ și asistat de av. Chrstoiu C., lipsă fiind intimata.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile pentru acest termen de judecată;
- se constată că din partea contestatoarei nu s-au depus relațiile solicitate.
Reprezentanta contestatoarei depune la dosar relațiile solicitate la termenul anterior.
Instanța acordă cuvântul asupra cererii de repunere pe rol a cauzei.
Reprezentanta contestatorului solicită admiterea cererii și repunerea pe rol a cauzei.
Instanța, față de înscrisurile depuse la dosar la prezentul termen de judecată, admite cererea de repunere pe rol a cauzei și dispune repunerea pe rol a cauzei.
Instanța acordă cuvântul asupra probelor solicitate.
Reprezentanta contestatoarei solicită proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și arată că renunță la proba testimonială solicitată prin plângerea contravențională. De asemenea arată că nici proba cu interogatoriul intimatei nu o mai solicită.
Instanța ia act că nu se mai solicită de către contestatoare proba testimonială și proba cu interogatoriul intimatei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta contestatoarei solicită în principal admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului verbal și exonerarea contestatoarei de la plata sumei de_ lei ca fiind amenda aplicată prin acest proces verbal. În subsidiar solicită să se dispună înlocuirea amenzii contravenționale de_ lei aplicată prin procesul verbal cu sancțiunea contravențională a avertismentului și atragerea atenției contestatoarei ca pe viitor să respecte dispozițiile legale. Depune la dosar note scrise și înscrisuri.
Solicită să se ia act și să se verifice înscrisurile de la f. 72-73 unde există cele două fișe de identificare a numiților G. și S., precizând că aceste fișe au stat la baza emiterii procesului verbal și aplicării amenzii exorbitante. Arată că de aceste fișe a luat cunoștință când s-a depus întâmpinarea de către ITM, că ITM-ul nu le-a comunicat odată cu procesul verbal. Din lecturarea acestor fișe solicită să se observe că în cuprinsul lor se arată că s-au întocmit la 22-02-2013 la ora 00,50, dar dacă se vede în fișe, acestea sunt scrise de un inspector de muncă care nu a fost prezent la data controlului. Acestea sunt scrise și semnate în fals. La data controlului arată că au participat doi inspectori ITM, respectiv I. R. și F. Macrin, iar cu privire la acest inspector G. N. care a întocmit cele două fișe, arată că este un fals. Arată că nu dorește să formuleze și plângeri penale să mai piardă timp și bani. Mai depune la dosar procesul verbal de control și arată că la pagina 1 se arată cine a fost prezent din partea ITM. Cu privire la netemeinicia procesului verbal, arată că s-au depus de către contestatoare documente pentru punctul de lucru care a fost autorizat de către Tribunalul București cu două zile anterior efectuării controlului. În acea noapte aceste două fete și un băiat se uitau la TV la un meci de și că nu era localul deschis publicului. Acest punct de lucru nu era deschis publicului. Acordul de funcționare l-a obținut în 2 aprilie 2014. Arată că dacă cei de la poliție și ITM ar fi găsit consumatori în local, atunci acești consumatori erau întrebați ce au consumat și despre bonurile fiscale. Arată că cele două fete erau folosite ca femei de serviciu, deoarece contestatoarea era în curățenie și în amenajarea spațiului. Contestatoarea mai invocă nulitatea procesului verbal motivat de faptul că la rubrica obiecțiuni reprezentantul contestatoarei nu a avut posibilitatea să formuleze obiecțiuni deoarece nu a fost lăsat. Solicită admiterea plângerii contravenționale. Depune la dosar o sentință ca și practică judiciară. Arată că în procesul verbal de control se vede că nu au fost găsite persoane în local care să consume pentru că acesta nu era deschis publicului.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei plângeri contravenționale, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22-03-2013, sub nr._, având ca obiect plângere contravențională, contestatoarea . SRL, în contradictoriu cu intimata I. T. DE MUNCĂ AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (ITM) a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr_, încheiat în data de 22.02.2013, ora 12,30, la locul de muncă(ștr. O. G. nr 2, sector 3) organizat de I. T. DE MUNCĂ AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, prin care . SRL a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 40.000 lei, în temeiul art. 260 alin l lit. e din Legea 53/2003 republicată,completată și modificată,pentru nerespectarea prev. art. 16 alin Idin Legea 53/2003republicată, modificată și completată.
A solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună admiterea plângerii, anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor și a măsurii de obligare a . SRL la încheierea contractelor de muncă pentru cele 2 persoane, G. E. M. și S. I. Cătălină, exonerarea de plata amenzii aplicate, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul. A arătat că s-au emis în cauza trei procese-verbale: proces-verbal de control întocmit -noaptea, ora 01.24 în ziua de 22 .02.2013, de doi inspectori,ambii din cadrul DGMB-Sector 6 Poliție Serviciul de Investigare a Fraudelor și doi inspectori din cadrul ITM București, proces-verbal de control . nr._/22.02.2013 încheiat de ITM BUCUREȘTI -cu Anexa nr 1, la locul de muncă (din . 2, sector 3) organizat de ITM București, fără a se indica ora, în lipsă și comunicat reprezentantului legal al societății - D. Ahmad, la data de 06 martie 2013, ora 11,00, în urma înștiințării telefonice a acestuia, respectiv proces-verbal constatare și sancționare a contravențiilor . nr_, încheiat în data de 22.02.2013, ora 12,30,la locul de muncă(.. 2, sector 3)organizat de I. T.M. MUNICIPIUL BUCUREȘTI.
Potrivit contestatoarei, contestațiile formulate împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor încheiate de inspectorii de muncă sunt soluționate potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări, și completări prin Legea nr 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Petenta a criticat procesul-verbal de constatare a contravențiilor și măsura sancționării cu amendă de 40.000 lei, pentru netemeinicie, nelegalitate și abuz de drept.
În motivare, a arătat că procesul-verbal . nr._, a fost încheiat în 22.02.2013, ora 12.30- ziua, la locul de muncă (din . 2, sector 3), organizat de ITM București, în lipsă și comunicat reprezentantului legal al societății - D. Ahmad, la data de 06.03.2013, ora 11, în urma înștiințării telefonice a acestuia.
La data comunicării, acesta a dorit să facă obiecțiuni la procesul verbal, dar agentul constatator a afirmat că nu se poate pentru că procesul verbal nu cuprinde o asemenea rubrica, potrivit susținerilor contestatoarei.
Aceasta a considerat că agentul constatator a încălcat dispozițiile art. 16 alin. 7 dinO.G. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/_ cu modificările și completările ulterioare.
Două dintre obiecțiunile pe care le-ar fi consemnat D. Ahmad reprezentantul legal al societății erau: nu au fost prezentate fișele de identificare, declarațiile celor două persoane G. E. M. și S. I. Cătălină și nici nu au fost comunicate odată cu procesul-verbal de sancționare, părții integrante a acestuia și înștiințării de plată ; contestarea măsurii obligatorie dispuse de agentul constatator de a încadra în muncă pe cele două persoane,până la 11 martie 2013.
Mai mult, contestatoarea a arătat că pe data de 12 martie reprezentantul societății a fost întrebat de agentul constatator I. M. R., dacă a încheiat contracte de muncă numitelor G. E. M. și S. I. Cătălină, pentru a aplica o altă sancțiune prev. de art. 23 lit. b din Legea 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată în M.Of.nr. 290 din 3 mai 2012. Prin procesul-verbal de contravenție . nr_, din 22.02.2013,ora 12,30 s-a reținut: că în București, Calea Călărașilor, nr. 173, ., etaj 8, . „Azi 22.02.2013, ora 12,30 la locul de muncă, s-a organizat de ITM București din . 3,sector 3,din verificările documentelor întocmite și prezentate de domnul D. Ahmad- administrator - reprezentant legal al SCDaromex I. Export SRL, s-a constatat că nu a respectat dispoz. art. 16 alin 1 din Legea nr 53 /2003 rep, modificată și completată în sensul că pentru doamnele G. E. M. și S. I. C. nu a încheiat contracte Individuale de muncă.
Potrivit contestatoarei, procesul-verbal de sancționare a contravenției nu specifică tipul de unitate controlată -PUNCT DE LUCRU – bufet, bar, restaurant,club de noapte, felul activității desfășurate, dacă erau în cadrul programului de lucru sau în afara programului, afișat la loc vizibil, de ce spațiu dispune punctul de lucru și numărul de mese, dacă se aflau consumator în incinta acestuia, numărul lor aproximativ, dacă aceștia erau serviți și de către cine.
Contestatoarea a precizat că identificarea numitelor G. E. M. și S. I. C. și declarațiile date s-au făcut sub amenințare că vor fi luate la poliție și sancționate.
Contestatoarea a arătat că prezența lor acolo și a trei bărbați în local, în lipsa administratorului societății contestatoare, în aceea noapte de 21-22.02.2013, ora 23 - 00,45 era justificată de transmisia televizată a partidei internaționale de fotbal STEAUA BUCUREȘTI (ROMÂNIA) - AJAX AMSTERDAM (OLANDA),ora de începere 22,00,ora de terminare 00,30 urmată de declarații și comentarii.
Contestatoarea a precizat că nu ar fi putut încheia contracte individuale de muncă cu cele două persoane pentru că nu dețin calificarea necesară.
Petenta a menționat că, în conformitate cu disp. art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, de scopul urmărit,de urmarea produsă.
Petenta a considerat că avea posibilitatea de a folosi persoane ocazional ca zilieri așa cum prevede Legea 52/2011 privind exercitarea unor activității cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.
Nu s-a ținut cont că societatea mamă - . SRL înființată din anul 1992 nu are debite către ITM, așa cum s-a consemnat la CAP III-ANEXA nr. 1 la procesul verbal de control nr._/22.02.2013 întocmit de ITM și nici nu a fost sancționată– dovadă stă registrul unic de control.
A arătat că a formulat în același timp și contestație împotriva procesului-verbal de control întocmit noaptea, ora 01,24, în ziua de 22.02.2013 de poliție și a procesului-verbal de control . nr_/22.02.2013 încheiat de ITM - cu Anexa nr 1 la locul de muncă (.. 2, sector 3) organizat de ITM București, la Tribunalul București – Secția C. Administrativ și Fiscal și a arătat că va face dovada în acest sens.
A solicitat în temeiul art. 413 C.pr.civ. suspendarea soluționării prezentei cauze până la soluționarea contestației împotriva procesului verbal de control depusă la Tribunalul București – Secția C. Administrativ și Fiscal.
În drept a invocat dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată în M.Oficial nr. 290 din 3 mai 2012).„Contestațiile formulate împotriva proceselor verbale de constatare și sancționare a contravențiilor încheiate de inspectorii de muncă sunt soluționate potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări, și completări prin Legea nr 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, OG. nr 2/2000 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.”, art. 5, art 7 alin .1 și 2, art. 16alin. 7, art. 21 alin 3, art 2 din Legea nr 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.
Prin derogare de la prevederile Legii nr 55 /2003 Codul muncii cu modificările și completările ulterioare,prezenta lege reglementează modul în care zilierii pot executa activități cu caracter ocazional, sens în care potrivit art. 3 raportul dintre zilieri și beneficiar se stabilește fără încheierea unui contract de muncă.
În dovedirea plângerii, a solicitat proba cu înscrisuri, audierea celor 2 persoane G. E. M. și S. I. Cătălină.
La dosar a depus următoarele înscrisuri: proces verbal de predare, procesul verbal . nr._, proces verbal 22.02.2013, proces verbal de control, anexa nr. 1, înștiințare, certificat constatator, rezoluția nr. 5334/2013, certificat de înregistrare, declarație de instalare a aparatelor de marcat electronice fiscale, adresa nr._/2013, registrul unic de control, facturi și bonuri.
Prin rezoluția din 22-03-2013 s-a solicitat contestatoarei să complinească lipsurile cererii de chemare în judecată, iar la data de 05-04-2013 contestatoarea s-a conformat dispoziției instanței și a depus la dosar relațiile solicitate.
La data de 07-05-2013 intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contestatoarei.
În fapt, a arătat că în cadrul acțiunii de control privind identificarea și combaterea muncii nedeclarate, în data de 22-02-2013, ora 00,50 inspectorii ITM București au efectuat un control inopinat la punctul de lucru al societății contestatoare. Urmare acțiunii de control la sediul contestatoarei au fost identificate desfășurând activități lucrative numitele G. E. M. și S. I. C.. G. E. M. a declarat că prestează activitate pentru contestatoare în funcția de ospătar, timp 5-6 ore pe zi și că se afla în perioada de probă și nu a semnat contract de muncă. S. I. C. a declarat că prestează activitate pentru contestatoare din data de 05-02-2013, ca și ospătar, timp de 8 ore/zi și că se afla în perioada de probă și că nu a semnat contract individual de muncă.
A arătat că la momentul controlului s-a procedat și la înștiințarea societății prin reprezentant legal care a fost invitat la sediul intimatei să prezinte documentele necesare efectuării controlului.
Din verificarea documentelor prezentat de angajator, contestatoarea nu a încheiat contracte de muncă pentru cele două persoane indicate anterior.
În urma controlului s-a încheiat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/22-02-_, prin care s-a aplicat amenda de_ lei.
A precizat că în conformitate cu prevederile art. 16 din Legea nr. 53/2003 contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite către ITM.
Coroborând dispoz. art. 16 din Codul Muncii cu dispoz. art. 4 al. 1 lit. a din HG nr. 500/2011 rezultă că angajatorul are obligația încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă și înmânării acestuia cel târziu ziua lucrătoare anterioră începerii activității, deoarece numai în acest context dispozițiile al. 2 și al. 3 al. Art. 16 poate produce efecte juridice.
Din consultarea bazei de date privind registrul general de evidență a salariaților organizată la nivelul ITM, reiese că societatea nu a completat și transmis registrul cu elementele contractului individual de muncă pentru G. E. M. și S. I. C..
A arătat că la momentul sosirii inspectorului de muncă în incinta restaurantului se aflau trei persoane care prestau activitate de ospătar, cele două doamne indicate anterior și o persoană de sex masculin care a fugit luând banii din casa de marcat la momentul în care inspectorii de muncă i-au solicitat să completeze fișa de identificare.
Întrucât fișele de identificare au fost completate personal, în scris, pe proprie răspundere, de către persoanele identificate în timp ce desfășurau activitate pentru și sub autoritatea contestatoarei, consideră că aceste declarații au valoare probatorie și eficiență juridică.
Acestea demonstrează că fapta reținută în procesul verbal de contravenție a fost dovedită, deci există și a fost săvârșită cu vinovăție.
Calitatea de student a celor două persoane identificate nu constituie o piedică pentru încheierea contractelor de muncă, angajatorul putând încheia contracte individuale de muncă cu timp parțial.
G. E. M. și S. I. C. nu pot presta activitate de zilieri pentru contestatoare conform prev. Legii nr. 52/2011 întrucât acestea nu desfășoară o activitate cu caracter ocazional, într-unul din domeniile expres și limitativ prevăzute de lege.
Având în vedere prevederile legale menționate, rezultă că activitatea de ospătar nu este inclusă în activitățile cu caracter ocazional ce se pot presta de zilieri.
Fapta săvârșită de contestatoare prezintă pericol social prin faptul că privează persoana de la plata salariului, persoana în cauză nu beneficiază de protecție socială, de prestații de asigurări sociale, asigurări de sănătate, asigurări șomaj, cele pentru accidente de muncă sau boli profesionale și perioada lucrată nu constituie perioade contributive în sistemul public de pensii și în sistemul de asigurări de șomaj.
Referitor la motivele de nulitate invocate de contestatoare, intimata a arătat că potrivit prev. art. 16 al. 1 din OG nr. 2/2001, procesul verbal va cuprinde în mod obligatoriu data și locul unde este întocmit, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele persoanei din actul de identitate, inclusiv CNP-ul, ocupația și locul de muncă ale contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția, indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație, posibilitatea achitării în termen de 48 ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate, termenul exercitării căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Aducerea la cunoștință a contravenientului a dreptului de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare se poate realiza numai în situația în care reprezentantul contestatoarei a fost prezent la momentul încheierii procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, acesta fiind încheiat conform art. 19 din OG nr. 2/2001, modificată și completată.
Apreciază că petenta nu a suferit nicio vătămare prin neconsemnarea obiecțiunilor în procesul verbal, deoarece au putut fi invocate în plângerea contravențională.
Cu privire la măsura obligatorie dispusă de inspectorul de muncă prin procesul verbal a precizat că aceasta nu poate fi contestată prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, ci poate fi contestată pe cale separată în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2004 a contenciosului administrativ.
A arătat că procesul verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient, iar în cazul când contestatorul nu e prezent, refuză sau nu poate semna, agentul constatator va face mențiunile despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. Procesul verbal în speță nu a putut fi completat cu datele martorului deoarece a fost întocmit la sediul ITM București, iar în temeiul art. 19 al. 2 din OG nr. 2/2001 modificată și completată un alt agent constatator nu poate avea calitatea de martor.
În data de 22-02-2013 administratorul contestatoarei s-a prezentat la ITM București punând la dispoziția inspectorilor de muncă o parte din documentele solicitate în vederea efectuării controlului, însă nu a dorit să participe la verificări și a plecat înainte de finalizarea controlului, procesul verbal încheindu-se în lipsa acestuia.
Inspectorul de muncă a completat corect rubrica privind motivele pentru care procesul verbal a fost încheiat în lipsă de martori. Motivele de nulitate sunt expres și limitativ prevăzute de lege. Nulitatea se constată și din oficiu. Având în vedere prevederile legale mai sus amintite a arătat că nu se poate invoca nulitatea procesului verbal.
Cu privire la suspendarea cauzei în temeiul art. 413 al. 1 C., a arătat că nu se impune suspendarea cauzei deoarece dezlegarea cauzei nu depinde de un drept ce face obiectul altei judecăți.
A arătat că, consideră legală și temeinică aplicarea amenzii contravenționale în sumă de_ lei și ca urmare a solicitat să se dispună respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și să se mențină procesul verbal contestat ca legal și temeinic întocmit.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205-208 C., Legea nr. 108/1999, HG nr. 1377/2009, Legea nr. 53/2003, OG nr. 2/2001.
La dosar a depus următoarele înscrisuri: procesul verbal . nr._/22-02-2013, procesul verbal de control, anexa 1 la procesul verbal de control, extras activitate angajați ai contestatoarei, 2 fișe de identificare, certificat constatator, notă de relații, proces verbal predare,
La data de 23-05-2013, contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare și înscrisuri anexe.
La data de 25.06.2013 instanța a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea dosarului nr._/3/CA/2013 având ca obiect contestarea procesului-verbal de control seri B nr._/22.02.2013.
La termenul de judecată din data de 17.02.2015 instanța a admis cererea de repunere pe rol a cauzei având în vedere că dosarul nr._/3/CA/2013 a fost soluționat definitiv prin nerecurare prin respingerea acțiunii ca inadmisibile.
În prezenta cauză instanța a administrat proba cu înscrisuri atât pentru contestatoare cât și pentru intimat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 22.02.2013 (fila nr. 64), societatea contestatoare a fost sancționată cu suma de 40.000 de lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 republicată, modificată și completată, reținându-se că în data de 22.02.2013, la sediul ITM București, din analiza documentelor întocmite și prezentate de reprezentantul legal al societății contestatoare, D. Ahmad, s-a constatat încălcarea de către societate a disp. art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, prin faptul că a primit la muncă, fără a încheia contracte individuale de muncă, în formă scrisă, în limba română, pe numitele G. E. M. și S. I. C., care au fost identificate prestând activitate pentru societate la punctul de lucru al societății din București, Splaiul Independenței, nr. 290, parter, Sector 6, la data de 22.02.2013.
Din fișele de identificare încheiate în data de 22.03.2013 de Inspecția Muncii, I. T. de Muncă București (filele nr. 72, 73), reiese că numita S. I. C. presta, la data efectuării controlului, activitatea de ospătar, începând cu data de 05.02.2013, în cadrul societății contestatoare, fără contract de muncă, 8 ore pe zi, de la ora 0900-1700, iar numita G. E. M. C. presta, la data efectuării controlului, activitatea de ospătar, începând cu data de 05.02.2013, în cadrul societății contestatoare, fără contract de muncă, 5-6 ore pe zi, de la ora 1700-2300. Aceste aspecte sunt susținute și de procesul-verbal de control nr._/22.02.2013 și de anexa la acest proces-verbal (filele nr. 67-70).
Procesul-verbal contestat a fost întocmit în lipsa contestatoarei.
Cu privire la competența materială și teritorială de soluționare a plângerii, care este una absolută, potrivit art 32 alin 2 din O.G. 2/2001, Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti este competentă, întrucât locul săvârșirii faptei este în Sectorul 6, iar litigiul este de competența judecătoriei.
De asemenea, instanța reține că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare și sanacționare a contravențiilor, conform art. 31 din OG nr. 2/2001.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr.2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare si sancționare a contravenției, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța va înlătura apărarea contestatoarei cum că procesul-verbal a fost încheiat fără a i se aduce la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, având în vedere că simpla împrejurare că procesul-verbal a fost întocmit în lipsă și nu s-au consemnat obiecțiunile contestatoarei, prin formularea plângerii contravenționale contestatoarea și-a exercitat dreptul la apărare în care a detaliat nemulțumirile sale, ceea ce nu poate duce la anularea procesului-verbal.
Faptul că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentei și nu a fost confirmat de către un martor potrivit art. 19 din OG nr. 2/2001, instanța respinge apărtarea contestatoare având în vedere că acesteia nu i-a produs nicio vătămare în condițiile în care că rolul martorului nu este acela de confirma situația de fapt reținută de către agentul constatator, el nu trebuie să fie prezent la constatarea faptei contravenționale, ci la întocmirea procesului-verbal.
Nu se poate reține nici apărarea cum că în mod nelegal nu i-au fost comunicate contestatoarei fișele de identificare, având în vedere că acestea nu sunt parte integrantă a procesului-verbal de contravenție contestat ci doar mijloace de probă ce stau la baza întocmirii procesului-verbal.
În același timp, din modul de consemnare a faptei reținute în procesul-verbal de contravenție rezultă că s-a realizat a descriere corespunzătoare a acesteia, agentul constatator a dat eficiență, în mod legal, dispozițiilor art.16 alin. 1 din O.G nr. 2/2001, respectiv să realizeze o descriere în concret a contravenției, cu specificarea acțiunii sau inacțiunii autorului și a tuturor circumstanțelor de natură a imprima faptei acest caracter.
Nu se poate reține nici apărarea cum că procesul-verbal de contravenție este nelegal deoarece nu s-a indicat unitatea controlată în condițiile în care s-a menționat în mod expres că intimatul a efectuat controlul la sediul contestatoare din București, Splaiul Independenței, nr. 290, parter, Sector 6.
Analizând temeinicaprocesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că, potrivit art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, republicată, modificată și completată, fapta de a primi la muncă până la 5 persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit disp. art. 16 alin. 1 din aceeași lege, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană.
Având în vedere criteriile stabilite în jurisprudența sa constantă în materie [a se vedea, printre altele, cauza A. împotriva României, Ezeh si Connors împotriva Regatului Unit al Marii Britanii], Curtea Europeană a Drepturilor Omului consideră că, în ciuda naturii pecuniare a sancțiunii aplicate efectiv reclamantului, a cuantumului redus al acesteia si a naturii civile a legii care sancționează contravenția respectivă, procedura în cauză poate fi asimilată unei proceduri penale. Trebuie remarcat, în primul rând, că dispoziția a cărei încălcare a fost imputată reclamantului avea un caracter general si nu se adresa unui anumit grup de personae, ci tuturor cetățenilor; ea impunea un anumit comportament si alătura acestei cerințe o sancțiune care urmărea în acelasi timp să descurajeze si să pedepsească.
Astfel, procedura de sancționare a contravenientului reprezintă o acuzație în materie penală adusă acestuia pentru fapta descrisă în procesul-verbal de contravenție. Transpunând situația de față în plan penal, instanța constată că petentul se bucură de prezumția de nevinovăție instituită de art. 6 alin. 2 C.E.D.O. Acest aspect presupune că persoana trebuie considerată nevinovată până ce se dovedește vinovăția acesteia.
Pe de altă parte, potrivit art. 270 alin. 1 C.proc.civ., înscrisul autentic face dovada deplină, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals.
Așadar, instanța reține că procesul-verbal de contravenție nu este o probă absolută, ci acesta face dovada până la proba contrarie, petentul fiind acela care, în baza art. 249 C.proc.civ., având sarcina probei, poate să dovedească, cu orice mijloc de probă, caracterul nereal al mențiunilor cuprinse în actul contestat.
Prezumția de nevinovăție, astfel cum aceasta este prezentată prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului, trebuie analizată de instanță în balanță cu prezumția de legalitate de care se bucură un proces-verbal de contravenție.
În plan intern este necesar ca magistratul să analizeze cu minuțiozitate cele două prezumții relative, în funcție de fapta concretă, dar și de mijloacele de probă administrate, astfel încât înclinarea către prezumția de nevinovăție sau către prezumția de veridicitate a procesului-verbal de contravenție să fie realizată în mod echitabil.
În cauza de față, din procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/22.02.2013 (fila nr. 64), din procesul-verbal de control nr._/22.02.2013, din anexa la acest proces-verbal (filele nr. 67-70) și din fișele de interogare întocmite cu numitele G. E. M. și S. I. C. (filele nr. 72, 73), rezultă cu certitudine că petenta a primit la muncă, fără a încheia contracte individuale de muncă, pe aceste din urmă persoane, faptă ce întrunește elementele constitutive ale contravenției prev. de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003.
Prezumția de nevinovăție a fost răsturnată, făcându-se dovada vinovăției societății contestatoare.
Pentru aceste motive, instanța constată că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/22.03.2013 este temeinic.
Cu privire la apărările contestatoarei, conform cărora la data la care s-a efectuat inspecția, numitele G. E. M. și S. I. C. ar fi fost amenințate de către organele de poliție să dea declarații, instanța le va respinge ca neîntemeiate, acestea nefiind dovedite prin niciun mijloc de probă.
Potrivit art. 15 lit. b din H.G. 1377/2009, modificată și completată, ITM are dreptul de a identifica, pe baza actelor care dovedesc identitatea, persoanele aflate la locurile de muncă sau în alte locuri supuse controlului sau cercetării evenimentelor și să impună completarea fișei de identificare, prevăzute în anexă, însă din aceste dispoziții nu rezultă obligația ITM de a comunica fișele de identificare.
Totodată, instanța va respinge apărarea contestatoarei conform căreia aceasta avea posibilitatea legală de a angaja zilieri, întrucât activitatea de ospătar prestată de cele două persoane nu se încadrează în domeniile expres și limitativ prevăzute de art. 11 din Legea nr. 52/2011.
În plus, din coroborarea art. 16 Legea 53/2003 cu disp. art. 4 alin. 1 lit. a H.G. 500/2011, rezultă că angajatorul are obligația încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă și înmânării acestuia, cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității, deoarece numai în acest context disp. alin. 2 și alin. 3 ale art. 16 din Legea 53/2003 pot produce efecte juridice. Astfel, apărarea contestatoarei potrivit căreia inspectorii ITM nu au avut în vedere faptul că punctul de lucru al societății își începuse activitatea de aproximativ o săptămână va fi respinsă ca neîntemeiată, întrucât societatea avea obligația de a încheia contracte individuale de muncă.
Instanța va respinge ca neîntemeiată și apărarea contestatoarei potrivit căreia nu putea încheia contracte individuale cu numitele G. E. M. și S. I. C., întrucât erau studente (se putea încheia contract individual de muncă cu timp parțial), precum și cea potrivit căreia aceste persoane se aflau în punctul de lucru, la ora controlului efectuat de inspectorii ITM, pentru a viziona un meci de fotbal, acest aspect nefiind susținut de niciun mijloc de probă, conform art. 249 C.pr.civ.
În ceea ce privește apărarea contestatoarei cum că fișele de identificare au fost încheiate în mod fals de intimată, o vă înlătura ca neîntemeiată având în vedere că fișele de identificare de la fila 72 și 73 sunt semnate personal de către G. E. M. și S. I. C.. Sens în care, numitele G. E. M. și S. I. C. și-au însușit prin semnare întregul conținut al declarației, inclusiv partea în care se consemnează faptul că cele declarate sunt adevărate, nefiind silită sau intimidată.
Iar pe de altă parte, împotriva semnăturii din fișele de indentificare contestatoarea nu a înțeles să urmeze procedura falsului conform ar. 304 C.pr.civ.
Analizând sancțiunea stabilită prin actul atacat, instanța reține că aceasta a fost aplicată în cuantumul maxim prevăzut de lege pentru fapta reținută în sarcina petentei, realizându-se o corectă individualizare, față de criteriile prevăzute de art. 21 alin. (3) din OG 2/2001.
În acest sens, instanța reține că fapta petentei a adus atingere relațiilor sociale ce protejează desfășurarea raporturilor de muncă în mod legal, cu respectarea dreptului la muncă și a dreptului corelativ la vechime în muncă.
Persoanelor depistate ca prestând muncă fără forme legale li s-a încălcat dreptul de a presta muncă în condiții legale. Fapta este cu atât mai gravă cu cât persoanele depistate erau studente la data efectuării controlului, societatea contestatoare speculând atât nevoia acestora de a obține bani pentru întreținerea pe timpul facultății, cât și lipsa de calificare pentru activitatea de ospătar.
În consecință, sancțiunea aplicată petentei a fost în mod corect individualizată potrivit criterilor prevăzute de art. 21 alin. (3) din OG 2/2001, astfel încât instanța va respinge și cererea petentei de înlocuire a amenzii cu avertismentul.
Având în vedere considerentele anterior expuse, instanța apreciază că în mod corect s-a reținut în sarcina contestatoarei săvârșirea contravenției prevăzute de art. 260 alin.1 lit.e din Legea 53/2003, conform cărora primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), se sacționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
Având în vedere toate aspectele anterior menționate, instanța, constatând că procesul-verbal a fost legal și temeinic întocmit, va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de contestatoarea . SRL, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 290, sector 6, J_, CUI RO_, în contradictoriu cu intimata I. T. DE MUNCĂ AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (ITM), cu sediul în București, .. 26-26A, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.02.2015
PREȘEDINTE,GREFIER,
4 ex/11-03-2015
Red EAT
Tehnored DID
| ← Reziliere contract. Sentința nr. 1292/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 1320/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
