Plângere contravenţională. Sentința nr. 1720/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1720/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 1720/2015
DOSAR nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1720
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 03.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: I. D. M.
GREFIER: E. C. P.
Pe rol pronunțarea în cauza civilă având ca plângere contravențională, privind pe petentul D. I.-C., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Integritate (ANI).
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 17.02.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință și când având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 03.03.2015.
După deliberare,
INSTANȚA
Apreciind asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 19.09.2014, sub nr._, petentul D. I.-C., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Integritate (ANI) a formulat plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr. 153/01.09.2014.
În motivarea cererii în fapt, petentul a arătat că LA data de 04.09.2014 i-a fost comunicat prin mandat postai adresa ANI nr._/G/II/01.09.2014 împreună cu procesul verbal de constatare a contravenției . 153/ 01.09.2014, prin care a fost sancționat cu amendă contravenționala în cuantum de 2000 lei. Temeiul procesului-verbal de contravenție l-a constituit art.29, alin.3 din Legea nr.176/ 2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/ 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.
Petentul a arătat că se constată în procesul-verbal de contravenție amintit că „la data de 18.12.2013, ora 13.00 și data de 30.05.2014 ora 13.00, domnul D. I.-C., în calitate de consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București, nu a aplicat sancțiunea disciplinară ca urmare a constatării stării de incompatibilitate în care s-a aflat domnul P. G. C., consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București constatata prin raportul de evaluare nr._/G/II/12.07.2013, rămas definitiv prin necontestare.”
A considerat procesul-verbal de contravenție . 153/ 01.09.2014 ca fiind netemeinic și nelegal pentru următoarele considerente:
Petentul D. lonel-C. nu a avut cunoștință starea de incompatibilitate a dlui. P. G. C. constatată de raportul de evaluare al ANI nr._/G/II/12.07.2013 până la data primirii procesului-verbal de contravenție amintit.
Petentul a arătat că este consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București (CGMB) în urma alegerilor locale din anul 2012, iar în această calitate ¡mi desfășor activitatea în conformitate cu Legea nr.215/ 2001 privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr.393/ 2004 privind Statutul aleșilor locali, OG nr.35/ 2002 privind aprobarea Regulamentului cadru de organizare și funcționare a consiliului local, Hotărârea CGMB nr.37/ 2005 privind Regulamentul de Organizare și Funcționare a Consiliului General al Municipiului București și a altor acte normative ce reglementează activitatea autorităților publice locale.
În calitate de consilier general activează în cadrul Comisiei pentru Salubritate și Comisiei de Sănătate și Protecție Socială constituite la nivelul Consiliului General participând la ședințele acesteia cât și la ședințele în plen ale CGMB atunci când ele au loc. Conform legii, " Consiliul local se întrunește în ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului" (art.39, alin. l din Legea nr.215/ 2001). Atât ședința CGMB din data de 18.12.2013, ora 13.00 cât și cea din data de 30.05.2014, ora 13.00 au fost ședințe ordinare, în accepțiunea Legii administrației publice, adică ședințe convocate de către Primarul General al municipiului București. Același Primar General avea atribuția și obligația, în conformitate cu legea să convoace consiliul local în scris, cu 5 zile înaintea desfășurării ședinței, prin intermediul secretarului general (art.39, alin.3, teza I), iar odată cu notificarea convocării să pună la dispoziție consilierilor locali toate materialele înscrise pe ordinea de zi a ședinței (art.39, alin.3, teza ÎI). Mai mult decât atât, ordinea de zi a ședinței se aduce la cunoștință publicului prin mass-media ori prin orice alt mijloc de publicitate (art.39, alin.6).
A arătat că se reține în procesul-verbal de contravenție . 153/01.09.2014că subsemnatul, alături de alți colegi consilieri generali în cadrul CGMB nu a aplicat sancțiunea disciplinară împotriva dlui. P. G. C. a cărei stare de incompatibilitate fusese constatată definitiv și irevocabil. Agenția Națională de Integritate nu precizează care anume sancțiune disciplinară ar fi trebuit aplicată dlui. P. G. C., modalitatea de aplicare a acesteia și mai ales persoana/ instituția care ar avea competența aplicării sancțiunii disciplinare. Se poate doar deduce că o atare sancțiune disciplinară ar fi trebuit aplicată prin adoptarea unei hotărâri în acest sens, de către majoritatea consilierilor în funcție, cu toate că în legislația specifică alesului local (Statutul aleșilor locali) nu se prevede o astfel de sancțiune.
Faptul că ANI a comunicat întregul material privitor la dnul. P. G. C. către Consiliul General al Municipiului București, prin Direcția Tehnică de Asistenta Juridică (DATJ) prin adresele_/G/II/14.11.2013 și_/G/II/26.03.2014 nu înseamnă automat că:
- fiecare consilier general, nominal, a fost înștiințat cu privire la solicitarea ANI;
- Comisia Juridică și de Disciplină și Comisia de Validare au luat la cunoștință efectiv de conținutul solicitărilor ANI;
- Consilierii generali ar fi trebuit să inițieze aplicarea sancțiunii disciplinare împotriva dlui. P. G. C.;
- Consiliul General al Municipiului București în ansamblul său ar fi trebuit să aplice sancțiunea disciplinară împotriva dlui. P. G. C..
Chiar dacă admite că soluția sancționării disciplinare a unui consilier general declarat incompatibil este adoptarea unei hotărâri a CGMB în acest sens, această hotărâre trebuie, în mod obligatoriu să îndeplinească toate formalitățile și procedurile cerute de lege, ca orice alt act administrativ. În primul rând, a arătat mai sus, convocarea ședințelor ordinare (așa cum au fost ședințele din data de 18.12.2013 și 30.05.2014) se face exclusiv de către Primarul General. El singur are ca atribuție stabilirea ordinii de zi supusă aprobării consiliului, cu alte cuvinte doar Primarul General ar fi putut pune pe ordinea de zi a ședințelor din data de 18.12.2013 și 30.05.2014 un eventual proiect de hotărâre de sancționare a consilierului general P. G. C..
Bineînțeles că proiectul de hotărâre respectiv ar fi trebuit să îndeplinească condițiile prevăzute de art.44 din Legea nr.215/ 2001 și anume să fie însoțit de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, precum și de raportul comisiei de specialitate a consiliului. Ulterior, în ședința, ordinea de zi urma a fi probat de către plenul CGMB și votat de majoritatea consilierilor prezenți, urmând a primi număr și data și a intra în vigoare la data comunicării către cel sancționat. Aceasta este procedura legală ce ar fi trebuit urmată și îndeplinită de către toți cei trei factori legali autorității publice la nivelul municipiului București: secretarul general, Primarul General și Consiliul General, pentru că sancțiunea disciplinară împotriva dlui. P. G. C. să fie aplicată în concordanță cu cerințele ANI. Sancționarea subsemnatului în calitate de consilier general pentru nepunerea în aplicare a solicitării ANI ar fi putut surveni doar dacă nu aș fi votat "pentru" sau s-ar fi abținut în cazul în care ar fi existat pe ordinea de zi și ar fi fost supus dezbaterilor și votului vreun proiect de hotărâre în sensul aplicării sancțiunii disciplinare.
Așadar, pentru a se reține în sarcina sa și a colegilor săi nepunerea în executare a sancțiunii dispuse de către Autoritatea Naționala de Integritate împotriva dlui. P. G. C. în ședințele CGMB din data de 18.12.2013 și 30.05.2014, ar fi trebuit îndeplinite cumulative mai multe condiții: 1 - să aibă cunoștință despre solicitarea ANI; 2 - Să li se fi pus la dispoziție materialele ce au stat la baza solicitării (Raportul de evaluare); 3 - Proiectul de hotărâre de sancționare disciplinara a dlui. P. G. C. să se fi aflat pe ordinea de zi a ședințelor amintite și 4 - acest proiect de hotărâre să fi fost amânat ori respins datorită voinței politice a subsemnatului și a colegilor mei. Cum niciuna din aceste cerințe nu a fost îndeplinită a considerat că nu poate fi atrasă răspunderea contravenționala a sa și a colegilor săi, așa cum rezultă din procesul-verbal . 153/ 01.09.2014.
O altă autoritate publica cu atribuții clare în domeniul garantării respectării legii și a ordinii publice la nivel local este Prefectul municipiul București. Acesta, în virtutea atribuțiilor prevăzute de Legea nr.340/ 2004 privind prefectul și instituția prefectului ar fi trebuit să asigure la nivelul municipiului București respectarea actelor normative și a ordinii publice (art.19, alin. l, lit." a"). Prefectul Municipiului București ar fi putut solicita Primarului General convocarea unei ședințe extraordinare a CGMB (art. 23, alin. l), ori a unei ședințe de îndată (art.23, alin.2) dacă ar fi considerat de cuviința ca bună desfășurare a activității municipalității este perturbată de prezență în Consiliul General a unui ales local declarant incompatibil. De altfel, Prefectul este acela care constată suspendarea mandatului consilierului local ori județean în condițiile art.56 din Legea nr.215/ 2001, precum și suspendarea mandatului de primar în condițiile art.71 din același act normativ. Aceste atribuții legale ale instituției prefectului, precum și evidentul său rol de "tutela administrativă" consacrat deja în literatura de specialitate și în practică judecătoreasca, i-ar putea conferi cu siguranța acestuia și competență de a aplica o sancțiune administrativă unui consilier local (în speța consilier general) în cazul în care acesta ar fi declarat incompatibil de către Agenția Naționala de Integritate.
Având în vedere aceste considerente a solicitat admiterea plângerii, anularea procesului-verbal . 153/ 01.09.2014 și pe cale de consecință exonerarea sa de la sancțiunea prevăzută de art.29, alin.3 din Legea nr.176/ 2010.
În drept: plângerea a fost întemeiată pe prevederile art.31 și urm din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În susținerea cererii a solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei.
În susținerea cererii au fost anexate următoarele înscrisuri: cartea de identitate a petentului, adresa ANI nr._/G/II/01.09.2014, procesul-verbal de constatare a contravenției . nr. 153/01.09.2014, chitanța nr._/17.09.2014 privind achitarea taxei judiciare de timbru de 20 lei.
În data de 25.11.2015, prin serviciul registratură, intimata a depus întâmpinare (f.21-24), prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate de reclamantul D. I.-C. împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr. 153/01.09.2014.
În calitatea sa, de consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București, reclamantul avea obligația de a constata încetarea funcției, urmare a constatării stării de incompatibilitate în care se află domnul P. G. - C., consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București, stare constatată prin raportul de evaluare nr._/G/ÎI/12.07.2013, rămas definitiv prin neatacare.
Având în vedere faptul că art. 26 al Legii 176/2010 la alin (1) lit. h) stipulează: „Agenția va comunica raportul de evaluare, după cum urmează: pentru aleșii locali, cu excepția primarilor și președinților consiliilor Județene - consiliului local sau, după caz, consiliului județean, care va aplica o sancțiune disciplinară, potrivit legii”, iar la alin (3): „Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, potrivit prevederilor legale" și ținând cont de faptul că la art. 29 alin. (3) al aceluiași act normativ se stipulează în mod expres: „Neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune”, inspectorul de integritate a întocmit Procesul verbal de constatare a contravenției nr. 189/02.09.2014, prin care petentul a fost sancționat contravențional cu amendă, în cuantum de 2.000 lei.
În acest caz, având în vedere că adoptarea unei hotărâri prin vot este singura modalitate prin care Consiliul funcționează și membrii săi își exercită atribuțiile, precum și faptul că sancționarea domnului P. G.-C., cu privire la care s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate, este obligatorie, conform legii, votul exprimat de consilieri cu privire la adoptarea unei asemenea hotărâri, are un caracter formal, de instrument prin care se pune în aplicarea litera legii.
Este, așadar, o situație în care, în primul rând toți cei prezenți trebuie să voteze, iar, apoi, toate voturile membrilor Consiliului ar trebui să fie în favoarea aplicarea sancțiunii.
Consiliul General al Municipiului București, în ansamblul său, trebuia să aplice sancțiunea împotriva domnului P. G.-C., întrucât era o obligație legală pe care trebuia să o respecte.
Sancționarea domnului consilier local nu a fost lăsată la latitudinea Consiliului General, ci a fost impusă, în baza legii, Consiliul General trebuind doar să ia act de ea, iar legea trebuie respectată și aplicată fără excepție.
În apărarea sa, reclamantul aduce în discuție faptul că nu ar fi avut cunoștință despre starea domnului P. C. G..
Susținerile reclamantului sunt lipsite de fundament.
Agenția Națională de Integritate a luat măsurile necesare în sensul informării instituției Primăriei Municipiului București, cu privire la necesitatea și, implicit, obligativitatea aplicării sancțiunii ce se impune, în cazul domnului P. G.-C., consilier aflat în stare de incompatibilitate. Aceste afirmații sunt susținute de adresele înaintate de Agenție către Primăria Municipiului București, cât și de cele ale Primăriei Municipiului București către Agenția Națională de Integritate, prin care aceasta din urmă este informată cu privire la faptul că a fost adusă la cunoștința Consiliului General obligativitatea sancționării domnului P. C. G.. Aceste acte sunt atașate la dosarul cauzei.
Astfel, contravenientul a fost amendat, la data de 01.09.2014, comunicându-i-se actul la 04.09.2014. în cuprinsul actului, inspectorul de Integritate face referire la ședințele consiliului din datele de 18.12.2013, respectiv, 30.05.2014, când nu s-a aplicat sancțiunea pentru domnul P. C. G..
La data de 1411.2013, Agenția Națională de Integritate a trimis către Primăria Municipiului București o adresă prin care punea în vedere existența conflictului de interese și a stării de incompatibilitate pentru domnul P. G. C., și declanșarea procedurilor disciplinare corespunzătoare, comunicând raportul de evaluare al acestuia primăriei. Această adresă s-a înregistrat la Direcția Asistență Tehnică și Juridică, din cadrul Primăriei, la data de 04.12.2013.
De asemenea, conform adreselor, nr. DATJ 4283/2/09.12.2013 și nr. DATJ 4283/1/09.12.2013, trimise către Agenția Națională de Integritate, se observă, cu ușurință, că Secretarul General al Municipiului București a informat Consiliul General al Municipiului București cu privire la această situație și a pus la dispoziție acestui for și raportul de evaluare.
Mai mult decât atât, Agenția Naționala de Integritate a făcut revenire la adresa menționată, repunând în discuție problema obligativității sancționării domnului P. C. G..
În plus, Primăria Municipiului București a informat Agenția Națională de Integritate că, în cazul domnului P. C. G., au fost luate toate măsurile informării Consiliului General al Municipiului București, pentru a fi pusă în aplicare sancțiunea prevăzută de lege. Acest fapt se reflectă din adresele nr. DATJ 4283/2/09.12.2013, DATJ 915/24.04.2014 și DATJ 1725/16.06.2014 (acte atașate la dosar).
De asemenea, reclamantul susține că doar Primarul General ar fi putut introduce pe ordinea de zi a Consiliului General proiectul de hotărâre cu privire la domnul P. C. G..
Și aceste susțineri ale reclamantului sunt neîntemeiate.
Așa cum a arătat anterior, Agenția Națională de Integritate, cât și structurile interne ale primăriei, au luat măsurile necesare în sensul informării membrilor Consiliului, cu privire la necesitatea și implicit,obligativitatea, aplicării sancțiunii ce se impune în cazul domnului P. G.-C., consilier aflat în stare de incompatibilitate.
Reclamantul susține, în mod nefondat, că, în cauză, o parte din culpă incumbă și prefectului Municipiului București.
Așa cum a arătat mai sus, reclamantului i s-a adus la cunoștință, în cadrul Consiliului General al Municipiului București, situația domnului P. C. G., precum și obligația consilierilor de a pune în aplicare sancțiunea.
Tutela administrativă exercitată de Prefect nu exclude răspunderea membrilor Consiliului General al Municipiului București. Or, așa cum am arătat, în speță, reclamantul (iar nu prefectul) avea obligația de a constata încetarea funcției, urmare a constatării stării de incompatibilitate în care se află domnul P. G. - C., consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București, stare constatată prin raportul de evaluare nr_/G/ÎI/12.07.2013, rămas definitiv prin neatacare.
În consecință, a solicitat să se observe că procesul-verbal atacat este legal și temeinic, motiv pentru care a solicitat să se respingă plângerea ca neîntemeiată.
În drept, au fost invocate disp. Codului de procedură civilă, Legea nr. 176/2010, Legea nr. 161/2003, Legea nr. 393/2004, Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, art. 411 Cod procedură civilă.
Intimata a solicitat proba cu înscrisuri.
În susținerea întâmpinării a fost anexat un set de înscrisuri, respectiv: adresa ANI nr._/G/II/01.09.2014, confirmare de primire din 24.09.2014, procesul-verbal de constatare a contravenției . nr. 153/01.09.2014, adresa ANI nr._/G/II/14.11.2013, adresa nr. DATJ 4283/2/09.12.2013-Primăria Municipiului București - Direcția Asistență Tehnică și Juridică, adresa ANI nr._/G/II/26.03.2014, adresa nr. DATJ 915/2/21.04.2014-Primăria Municipiului București - Direcția Asistență Tehnică și Juridică, proces-verbal încheiat în ședința ordinară a Consiliului General al Municipiului București din 18.12.2013, adresa nr. DATJ 1725/16.06.2014-Primăria Municipiului București - Direcția Asistență Tehnică și Juridică, proces-verbal încheiat în ședința ordinară a Consiliului General al Municipiului București din 30.05.2014, Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 73/20.06.2012, anexă la Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 73/20.06.2012.
Petentul nu a depus răspuns la întâmpinare.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei proceselor-verbale, instanța constată următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr. 153 din 01.09.2014 (fila 11) încheiat de intimat, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 2.000 lei pentru că la data de 18.12.2013 ora 13:00 și data de 30.05.2014 ora 13:00, petentul, în calitate de consilier în cadrul Consiliul General al Municipiului București, nu a aplicat sancțiunea disciplinară ca urmare a constatării stării de incompatibilitate în care s-a aflat domnul P. G. C., consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București constatată prin raportul de evaluare nr._/G/II/12.07.2013 rămas definitiv prin necontestare.
Fapta contravențională a fost încadrată în dispozițiile art. 25 din Legea nr. 176/2010 (potrivit cărora „fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni. Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate. Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective”) și art. 26 (lit. h) din Legea nr. 176/2010 (potrivit cărora „agenția va comunica raportul de evaluare pentru aleșii locali, cu excepția primarilor și președinților consiliilor județene - consiliului local sau, după caz, consiliului județean, care va aplica o sancțiune disciplinară, potrivit legii”), cu sancțiunea stabilită de art. 29 alin. 3 din Legea nr. 176/2010 (potrivit cărora „neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune”).
Contravenientul nu a semnat procesul verbal.
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
De asemenea, instanța reține că faptei, astfel cum a fost reținută prin actul atacat, i s-a dat o corectă încadrare juridică.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal instanța reține următoarele:
Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
În speță, contestatorul susține că nu a avut cunoștință de starea de incompatibilitate în care s-a aflat domnul P. G. C., consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București constatată prin raportul de evaluare nr._/G/II/12.07.2013.
Instanța consideră că petentul (în calitate de consilier) are obligația de a se informa și de a acționa în consecință în privința actelor comunicate către Consiliul General al Municipiului București. Astfel, petentul prin plângere, recunoaște că ANI a comunicat întregul material privitor la domnul P. G. C. către Consiliul General al Municipiului București prin adresele_/G/II/14.11.2013 și_/G/II/26.03.2014, însă nu a efectuat niciun demers pentru a lua cunoștință de conținutul înscrisurilor comunicate.
Potrivit art. 9 alin. 2 lit. b și alin. 3 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, „calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în caz de incompatibilitate; încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către consiliul local, respectiv de consiliul județean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a președintelui consiliului județean sau a oricărui consilier”.
Față de aceste considerente, petentul, în calitate de consilier, putea și trebuia să propună adoptarea unei hotărâri care să constate încetarea de drept a mandatului de consilier a domnului P. G. C.. Faptul că niciunul dintre ceilalți consilieri și nici președintele consiliului județean nu a propus pe ordinea de zi a ședințelor acest aspect, nu este exonerator de răspundere pentru petent (răspunderea juridică – inclusiv contravențională, fiind personală).
Conform proceselor verbale de ședință a CGMB din 18.12.2013 și 30.05.2014 (f. 38-40, f. 42-44), consilierii au luat cunoștință de raportul de evaluare privind constatarea stării de incompatibilitate în care s-a aflat domnul P. G. C., și de solicitarea ANI de a se declanșa procedurile disciplinare, contestatoarea fiind prezentă la aceste ședințe; prin urmare, petentul nu se poate prevala de necunoașterea acestei situații, așa cum încearcă să-și argumenteze apărările.
În ceea ce privește susținerea privind lipsa pârghiilor legale care să-i dea posibilitatea să pună în aplicare demersul sugerat de intimată (convocarea ședințelor ordinare și stabilirea ordinii de zi - în competențele exclusive ale Primarului General), instanța reține că din interpretarea coroborată a dispozițiilor art.43 alin.1 și a art.45 al.6 din Legea nr.215/2001 rezultă că petentul avea dreptul atât de a propune un proiect de hotărâre pentru constatarea încetării mandatului de consilier al domnului P. C., cât și de a solicita suplimentarea ordinii de zi; o astfel de inițiativă, chiar dacă ar fi primit o soluționare negativă, ar fi evidențiat cel puțin intenția contestatorului de a da curs cerințelor ANI în sensul declanșării procedurilor disciplinare și ar fi fost suficientă pentru a-l absolvi de răspundere.
Pe cale de consecință, instanța constată că nu s-a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina contestatorului prin actul atacat, nefiind răsturnată prezumția relativă de temeinicie de care se bucură acesta.
Analizând sancțiunea stabilită, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a acestora, față de criteriile prevăzute de art. 21, alin. 3 din OG 2/2001.
Sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța reține că amenda a fost aplicată în cuantumul prevăzut de lege, proporțional cu gradul ridicat de pericol social al faptei, față de funcția deținută de petent (și importanța ca acesta să aibă un comportament model și să cunoască și să respecte dispozițiile legale), de circumstanțele săvârșirii faptei (raportul de evaluare a fost adus la cunoștința consilierilor în două ședințe, din care cea de a doua la un interval de aproape 6 luni, interval în care nu s-a luat nicio măsură) și față de atitudinea petentului în raport cu fapta săvârșită, acesta neînțelegând nici în prezent să-și asume răspunderea pentru fapta comisă.
Față de considerentele anterioare, instanța reține că procesul-verbal atacat este legal și temeinic întocmit, iar plângerea contravențională, fiind neîntemeiată, urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul D. I.-C. (CNP_), cu domiciliul în București, ., nr. 7, sector 6, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Integritate (ANI), având CUI_, cu sediul în București, .. 15, sector 1, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr. 153 din data de 01.09.2014 întocmit de către intimat, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel și motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 6 București, sub sancțiunea nulității, conform art. 471 Cod procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. I.M./ Dact. C.P.
05 exemplare/18.04.2015
| ← Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 1730/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2076/2015.... → |
|---|
