Plângere contravenţională. Sentința nr. 209/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 209/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 209/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 6 BUCUREȘTI
......
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 209/2015
Ședința publică de la 15 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F.-C. M.
Grefier V. A. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea S. M. E. și pe intimat C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. -CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICA-CESTRIN, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal efectuat în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
În temeiul art. 104 alin. 13 din HCSM nr. 387/2005, instanța a dispus lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal efectuat în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
S-a expus referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, la data de 14.01.2015, intimata a depus la dosar note scrise, după care:
Instanța, procedând din oficiu la verificarea competenței sale în conformitate cu disp. art. 101 din O.G. nr. 15/2002 că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere.
Instanța, potrivit disp. art. 238 alin. 1 NCPC estimează durata cercetării procesului, la un interval de o lună.
Instanța, având în vedere excepția nulității procesului-verbal de contravenție invocată de contestator prin cererea completatoare depusă la dosarul cauzei și disp. art. 245 din NCPC, califică excepția nulității procesului-verbal ca fiind o apărare pe fondul plângerii contravenționale, mai exact un motiv nou de plângere contravențională, iar nu o excepție procesuală, deoarece nu se invocă neregularități cu privire la dreptul la acțiune și nici nerespectarea unor norme procesuale.
Instanța, având în vedere disp. la art. 255 art. 258 NCPC, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că aceasta îndeplinește condițiile de admisibilitate a probei putând conduce la soluționarea procesului.
Față de disp. art. 394 Noul Cod de procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei în materie civilă de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 09.10.2014, sub nr._, contestatoarea S. M. E., cu domiciliul în Mun. București, Sector 6, .. 7, ., CNP_, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție ., nr._/22.09.2014, întocmit de către agentul constatator M. I., având autorizația de control nr._, prin care a solicitat admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție anterior menționat.
În motivarea plângerii, contestatoarea a arătat că, așa cum reiese din datele cuprinse în procesul verbal de contravenție contestat, autoturismul categoria A, cu numărul de înmatriculare_, a circulat în data de 03.07.2014, orele 23.49, pe DN7 - Km 585+800m, Nădlac, județul A., fără a deține rovignetă valabilă, ceea ce a dus la întocmirea procesului verbal de contravenție.
În realitate, autoturismul la care se face referire nu mai aparține contestatoarei. Mai mult, nici la data săvârșirii contravenției, acesta nu îi aparținea. În susținerea afirmațiilor sale, contestatoarea a învederat că la data de 07.05.2014, a înstrăinat autoturismul în cauză către Ceută C. Natanael. Transferul dreptului de proprietate reiese din contractul de vânzare - cumpărare încheiat între contestatoare și Ceută C. Natanael, la data de 07.05.2014, în care se prevede foarte clar faptul că autoturismul marca Daewoo, tipul Cielo, număr de identificare KLATF19Y1XD043994, . 581683B, cilindree 1498 cmc, număr de înmatriculare_, a fost vândut pentru suma de 1200 lei.
În plus, contractul de vânzare cumpărare cuprinde mențiunea conform căreia începând cu data semnării, cumpărătorul dobândește calitatea de proprietar de drept și de fapt asupra vehiculului ce face obiectul prezentului contract de vânzare cumpărare, preluând toate obligațiile prevăzute de lege, inclusiv cele legate de transcrierea vehiculului pe numele său, în maxim 30 de zile”, mențiune pentru care cumpărătorul a semnat pentru luare la cunoștință.
Afirmațiile contestatoarei fiind susținute și de mențiunile cuprinse în fișa de înmatriculare auto, certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale, precum și procesul verbal de scoatere din evidentă mijloace de transport din data de 09.05.2014, ce poartă semnătura și ștampila referentului P. R. din cadrul D.I.T.L., Sector 6.
Nu în ultimul rând, pe certificatul de înmatriculare al autoturismului la care se face referire, se regăsește mențiunea “înstrăinat către Ceută Comeliu Natanael la data de 07.05.2014
Prin urmare, petenta a solicitat să se constate faptul că nu se poate face vinovată de săvârșirea acestei contravenții, atâta vreme cât nu mai este proprietarul autoturismului respectiv și nici nu a condus auto cu numărul de înmatriculare_ de la momentul înstrăinării acestuia (07.05.2014).
În aceste condiții, având în vedere aspectele prezentate anterior, contestatoarea a solicitat admiterea plângeri, anularea procesului verbal de contravenție în litigiu, cu consecința exonerării de la plata sancțiunii contravenționale.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe prevederile NCPC, O.G. 2/2001 - privind regimul juridic al contravențiilor.
În dovedirea plângerii, contestatoarea a depus în copie următoarele înscrisuri: procesul verbal de contravenție R14, nr._/22.09.2014, contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 07.05.2014, fișa de înmatriculare auto din 09.05.2014, certificatul de Atestare Fiscală pentru Persoane Fizice Privind Impozitele și Taxele Locale din 09.05.2014, procesul verbal de scoatere din evidență mijloace de transport din 09.05.2014, certificatul de înmatriculare al autoturismului.
La data de 22.10.2014, prin compartimentul registratură, intimata a depus întâmpinare.
În fapt, la data de 03.07.2014, pe DN7 Km585+800m, pe raza localității Nadlac, jud. AR, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei, a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 22.09.2014, a fost întocmit procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ de către C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei (de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
Intimata a solicitat să se constate că procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
Din coroborarea prevederilor art.7 din Legea nr.455/2001 cu prevederile art. 19 din O.G. nr.2/2001, reiese că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale. Mai mult, procesul verbal contestat conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator I. M., cu certificatul calificat emis de CertSIGN S.A.
Intimata a solicitat să se ia în considerare faptul că, dacă în urma contractului de vânzare - cumpărare noul proprietar nu face demersurile necesare transcrierii dreptului de proprietate, acesta nu poate fi imputat CESTRIN. Potrivit art. 7 și art. I al. 1 lit. b) din O.G. 15/2002 obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare; utilizator fiind persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
Intimata a solicitat să se aibă în vedere faptul că, daca în urma contractului de vânzare-cumpărare noul proprietar nu face demersurile necesare transcrierii dreptului de proprietate, acesta nu poate fi imputat CESTRIN.
Atâta timp cât petenta figurează ca proprietar al autovehiculului în certificatul de înmatriculare, cât și în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări, si nici o altă persoană nu este menționată în calitate de utilizator, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional, potrivit disp. art. 8 coroborat cu art. 1 lit. B din O.G. 15/2002, și acestuia îi revine obligația de a face dovada valabilității rovinietei.
Așa cum s-a reținut în mod constant in jurisprudența Curții Constituționale, Deciziile nr. 217/2013 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin (1), art. 9 alin. (2) si (3) din OG nr. 15/2002 si nr. 623/2012 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. 1 lit. b) din OG nr. 15/2002, certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, iar persoana înscrisă în certificat își asumă întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul să fie folosit și pe rețeaua de drumuri naționale, unde deținerea unei roviniete este obligatorie, așa încât vina de a nu deține rovinieta îi aparține.
Cu privire la același aspect, acceptarea unei soluții contrare nu ar conduce decât la perpetuarea si consolidarea unei situații juridice anormale, în sensul că părțile nu vor efectua nici pe viitor demersurile necesare în vederea reglementarii situației juridice dintre ele, atitudinea de pasivitate având la bază și convingerea părților contractului de vânzare-cumpărare ca orice sancțiune contravențională aplicabilă fostului proprietar după data predării autoturismului va fi anulată de instanța de judecată.
Astfel, nefinalizarea formalităților de publicitate se poate transforma într-o cauză perpetuă de impunitate contravenționala, iar, pe de altă parte, un vânzător diligent are la dispoziție suficiente mijloace juridice pentru îndeplinirea tuturor formalităților de publicitate prevăzute de lege, chiar și în situația unui cumpărător de rea-credința (de exemplu: acțiunea in constatare urmata de demersuri către instituțiile abilitate; acțiunea in regres împotriva cumpărătorului).
Pentru aceste motive intimata a solicitat respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, menținerea procesului verbal de constatare a contravenției contestat ca fiind temeinic și legal.
În drept, intimata a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr.455 / 2001 privind semnătura electronică, Ordinul M.T.I nr. 769 / 2010 cu modificările și completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
Intimata a anexat în copie planșe foto, certificat calificat.
La data de 24.11.2014, prin compartimentul registratură, contestatoarea a depus la dosar cerere completatoare a plângerii, în sensul că înțelege să invoce excepția nulității procesului verbal de contravenție, conform prevederilor exprese ale art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, acesta conținând semnătură electronică.
De asemenea, contestatoarea a depus răspuns la întâmpinarea formulată în cauză de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - CESTRIN.
Față de aspectele expuse de către intimată prin întâmpinare, intimata a menționat următoarele precizări:
În primul rând, în mod eronat intimata a afirmat faptul că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ aparține contestatoarei. În schimb, așa cum s-a arătat în cuprinsul cererii de chemare în judecată, prin contractul de vânzare - cumpărare anexat cererii de chemare în judecată, autoturismul de referință a fost înstrăinat. Astfel, din punct de vedere juridic, de la acel moment nu se mai poate afirma că sunt proprietară, dreptul de proprietate (împreună cu totalitatea drepturilor și obligațiilor aferente) transferându-se cumpărătorului.
Conform art. 557 alin. 1 din Codul Civil “ (1) Dreptul de proprietate se poate dobândi, în condițiile legii, prin convenție, moștenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bună-credință în cazul bunurilor mobile și al fructelor, prin ocupațiune, tradițiune, precum și prin hotărâre judecătorească, atunci când ea este translativă de proprietate prin ea însăși.”
Prin definiție, dreptul de proprietate este acel drept real care conferă titularului dreptul de a întrebuința bunul potrivit naturii sau destinației sale, de a-l folosi și a dispune de el în mod exclusiv și perpetuu, în cadrul și cu respectarea legislației în vigoare, acest drept fiind apărat de Constituția României, Codul Civil, etc.
Astfel, atâta vreme cât a făcut dovada faptului că nu deține dreptul de proprietate asupra autoturismului, nu poate fi primită afirmația conform căreia dețin calitatea de proprietar, după cum eronat a susținut intimata.
O altă afirmație de-a dreptul absurdă este aceea potrivit căreia procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale. În acest sens, a solicitat să se constate nulitatea procesului verbal de contravenție ca urmare a întocmirii acestuia cu nerespectarea prevederilor exprese ale art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, referitor la faptul că procesul verbal contestat nu poartă semnătura agentului constatator.
Unui proces-verbal clasic, redactat sau tehnoredactat pe suport de hârtie nu-i poate fi „atașată sau logic asociată” o semnătură electronică deoarece aceasta, conform legii respective, reprezintă un set de „ date în formă electronică ” având un numit conținut și un anumit obiect. Se poate spune deci, că din interpretarea prevederilor Legii nr. 455/2001 rezultă destul de limpede că o semnătură electronică poate fi atașată doar unui înscris în formă electronică, fiind exclusă asocierea acestui de semnătură cu orice fel de înscris în formă clasică (olograf sau tipărit pe orice altfel de suport material).
În aceste condiții, concluzia care se desprinde este în sensul că Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică nu este aplicabilă proceselor verbale de contravenție.
Concluziile referitoare la aspectele susmenționate sunt prezentate în detaliu în cuprinsul cererii de completare a acțiunii, motiv pentru care nu vom relua aceste considerente.
Pârâta mai menționează și faptul că, dacă în urma încheierii contractului de vânzare cumpărare, noul proprietar nu face demersurile necesare transcrierii dreptului de proprietate, acesta nu poate fi imputat CESTRIN. Această obligație a noului proprietar rezultă si din prevederile cuprinse în contractul de vânzare-cumpărare: “începând cu data semnării, cumpărătorul dobândește calitatea de proprietar de drept și de fapt asupra vehiculului ce face obiectul prezentului contract de vânzare cumpărare, preluând toate obligațiile prevăzute de lese, inclusiv cele legate de transcrierea vehiculului pe numele său, în maxim 30 de zile”.
Mai mult, pe certificatul de înmatriculare al autoturismului la care se face referire, se regăsește mențiunea “înstrăinat către Ceută C. Natanael la data de 07.05.2014” în plus, începând cu data efectuării vânzării i-a predat cumpărătorului autoturismul împreună cu documentele acestuia. Prin urmare nici nu putea achita taxa pentru rovinietă atâta vreme cât nu se afla în posesia documentelor autoturismului, documente în baza cărora aceasta se eliberează.
Conform prevederilor art. 7 al aceluiași act normativ invocat de către intimată, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Concluzionând cu privire la prevederile legale invocate chiar de către intimată, în speță art 7. coroborat cu art.1, alin. 1, lit. b din OG 15/2002, atâta vreme cât obligația achitării tarifului aferent rovinietei îi revine utilizatorului iar prin definiție utilizator este persoana care are în proprietate ori folosește autoturismul în baza unui drept legal vehicul și sub nici o formă nu pot fi obligată la plata acestui tarif în condițiile de față. Față de aceste considerente, rog instanța să aprecieze că susținerile pârâtei sunt lipsite atât de temei legal, cât și de orice logică.
Contestatoarea a solicitat să se țină seama și de faptul că aceasta, în urma perfectării vânzării autoturismului, a efectuat demersuri pentru scoaterea acestuia din evidență, prezentându-se atât la Administrația Financiară cât și la înmatriculări, unde a menționat că a înstrăinat vehiculul.
Tot din afirmațiile intimatei rezultă raționamentul potrivit căruia contestatoarea ar avea calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional, însă nici această susținere nu poate fi primită, pentru considerentele anterior prezentate.
Simplul fapt că figurează la rubrica proprietar în certificatul de înmatriculare (certificat care conține în aceeași măsură și mențiunea privind înstrăinarea) nu poate să cântărească mai mult din punct de vedere juridic decât contractul de vânzare - cumpărare care atestă transferul dreptului de proprietate.
Cu privire la formalitățile prezentate în finalul întâmpinării, consideră că acestea nu pot fi luate în seamă, neexistând o obligație legală conform căreia ar fi trebuit să îndeplinească aceste formalități.
În concluzie, contestatoarea a solicitat să se constate netemeinicia apărărilor formulate de către intimată, admiterea plângerii cu consecința anulării procesului verbal de contravenție contestat și exonerarea de la plata sancțiunii contravenționale.
În drept, au fost invocate prevederile NCPC, O.G. 2/2001 - privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. 15/2002, Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică.
În ședința de azi, instanța a calificat excepția nulității procesului-verbal pentru lipsa semnăturii, invocată de contestatoare prin cererea completatoare și răspunsul a întâmpinarea depusă la dosar, ca fiind o apărare pe fondul cauzei, pentru motivele consemnate în partea introductivă a hotărârii.
De asemenea, a încuviințat pentru ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând cererea prin prisma motivelor invocate, probelor administrate și dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/22.09.2014, contestatoarea a fost sancționată cu amendă contravențională in cuantum de 250 de lei, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (2) din OG nr. 15/2002, constând în aceea că în data de 03.07.2014, vehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare_, aparținând contestatorului a circulat pe DN 7 km 585+800 m, Nădlac, județul A., fără a deține rovinietă valabilă.
Procesul-verbal a fost încheiat în lipsa contestatoarei, menționându-se că a fost utilizat sistemul SIEGMCR.
În drept, potrivit art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiuni (...).
Analizând legalitatea formală a procesului-verbal contestat, instanța reține că acesta îndeplinește toate cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității exprese (și absolute conform Deciziei în interesul legii nr. 22/2007).
În ceea ce privește nulitatea procesului-verbal în discuție, invocată de contestatoare pentru lipsa semnăturii olografe, invocând în esență că procesul-verbal de contravenție nu poate avea o semnătură electronică, în sensul art. 1, 4 din Legea nr. 455/2001, întrucât aceasta ar putea fi asociată numai unui înscris în formă electronică, instanța o reține ca nefiind fondată.
Potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001, Lipsa (…) semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Față de modul de redactare a art. 17 din OG nr. 2/2001, rezultă că textul sancționează cu nulitatea procesului-verbal (calificată de ÎCCJ prin decizia in interesul legii nr. 22/2007 ca nulitate absolută) numai lipsa semnăturii, fără a atașa vreo condiție, respectiv ca semnătura să fie olografă, așa cum interpretează contestatoarea acest text. Art. 17 din OG nr. 2/2001 nu vorbește nici de semnătură olografă și nici de semnătură electronică.
Așa cum reiese din mențiunile procesului-verbal contestat, constatarea contravenției a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei – SIEGMCR, conform prevederilor art. 9 alin. (2) și (3) din OG nr. 15/2002, fiind generat și semnat electronic, potrivit Legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001 de către agentul constatator I. M..
Cu toate acestea, instanța reține că intimata nu a făcut dovada că agentul constatator I. M. deținea, la data întocmirii procesului-verbal un certificat calificat, potrivit Legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001, pentru a genera și semna electronic procesul-verbal de contravenție contestat, cel înaintat de intimată și atașat la fila 22 din dosar aparținând unui alt agent constatator din cadrul intimatei, respectiv M. A..
Lipsa certificatului anterior-menționat echivalează cu lipsa semnăturii de pe procesul-verbal conform art. 17 din OG nr. 15/2002, ceea ce atrage nulitatea expresă (și absolută în accepțiunea Înaltei Curți de Casație, conform deciziei în interesul legii nr. 22/2007).
Procedând, în subsidiar, și la verificarea temeiniciei, instanța retine că prin apărările formulate, petentul a invocat, în esență, lipsa calității sale de contravenient pe motiv că a vândut autoturismul numitului Ceută C. Natanael.
Din verificarea înscrisurilor depuse de contestator, instanța reține că, într-adevăr, prin contractul de vânzare-cumpărare din data de 07.05.2014, contestatorul a vândut autoturismul marca Daewoo Cielo cu nr. de înmatriculare_ și număr de identificare KLATF19Y1XD043994 către Ceută C. Natanael (fila 5), la data de 09.05.2014, fiind radiat și de la rolul fiscal al contestatoarei, potrivit mențiunilor procesului-verbal de scoatere din evidență mijloace de transport emis de DITL Sector 6 (fila 9).
Prin urmare, la data de 03.07.2014 când se menționează că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ a circulat pe DN 7 km 585+800 m, Nădlac, județul A., contestatorul nu mai avea calitatea de proprietar al autoturismului.
Potrivit art. 7 din OG nr. 15/2002, în redactarea de la data de 03.07.2014, Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Conform art. 1 alin. (1) lit. b)din OG nr. 15/2002,prin noțiunea de utilizatori se înțelege persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.
În conformitate cu art. 1674 NCC, Cu excepția cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voința părților nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori prețul nu a fost plătit încă, în cazul vânzării vehiculelor neexistând o normă care să dispună contrariul.
Ca atare, de la data de 07.05.2014, dreptul de proprietate asupra autoturismului Daewoo Cielo cu nr. de înmatriculare_ și număr de identificare KLATF19Y1XD043994 s-a transmis de la contestator către cumpărătorul Ceută C. Natanael.
Nu pot fi acceptate susținerile intimatei în sensul că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției deoarece figurează ca proprietar în baza de date a Ministerului Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în funcție de evidențele căreia se realizează identificarea contravenienților.
Împrejurarea că intimata a ales să procedeze la identificarea contravenienților pe baza informațiilor înregistrate în baza de date menționată este complet irelevantă în ceea ce privește răspunderea contravențională a contestatorului, o persoană neputând fi transformată într-un contravenient doar pentru simplul motiv că figurează cu o anumită calitate într-o bază de date.
Astfel, art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002 stabilește ca fiind contravenție Fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă, iar nu neachiziționarea rovinietei de către persoana pe numele căreia este înmatriculat autovehiculul.
Potrivit art. 1 din OG nr. 2/2001, contravenția este definită ca fiind „fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București”.
În speță, planșele foto depuse de intimată (filele 20-21) nu înfățișează persoana care ar fi circulat în data de 03.07.2014 cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_, ci numai numărul de înmatriculare a autoturismului, astfel că nu se poate reține, față de prevederile art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002 că petenta a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.
Nu se poate pune semnul egalității între obligația de a achiziționa rovinietă și persoana căreia îi incumbă această obligație și obligația de a circula pe drumurile publice având achiziționată rovinietă valabilă.
Astfel, în raport de prevederile art. 7 din OG nr. 15/2002, obligația de achiziționare a rovinietei revine utilizatorului, în sensul definit de art. 1 alin. (1) lit. b)din OG nr. 15/2002, calitate pe care contestatorul nu o mai are de la data de 07.05.2014, întrucât nu mai este proprietarul autovehiculului cu nr. de înmatriculare_ pentru că l-a vândut.
Este indiferent că au fost sau nu efectuate formalitățile de înmatriculare pe numele noului proprietar, întrucât nu îndeplinirea sau neîndeplinirea acestor obligații constituie domeniul de aplicare a OG nr. 15/2002, iar intimata nu poate completa actul normativ în discuție.
În ceea ce privește obligația de a circula pe drumurile publice având achiziționată rovinietă valabilă, aceasta revine acelui conducător auto care intenționează să circule cu vehiculul pe drumurile publice pentru care achitarea tarifului este obligatorie. În speță, așa cum s-a arătat, intimata nu a demonstrat că la data de 03.07.2014, contestatoarea a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ .
Este nelegal procedeul intimatei de a sancționa, în temeiul art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002, cu depășirea câmpului de aplicare a acestui act normativ, contestatorul, pe numele cărora figurează înmatriculat autoturismul, stabilind răspunderea contravențională a acestuia, pe baza unei prezumții simple că persoana pe numele căreia figurează înmatriculat autoturismul este și cea care a circulat la momentul constatării contravenției, cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ .
Răspunderea contravențională este una personală, subiectivă, iar nu obiectivă, iar art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002 nu derogă de la acest principiu de bază instituit de art. 1 din OG nr. 2/2001.
Prin urmare, câtă vreme intimata nu a demonstrat că la data de 07.05.2014, contestatoarea S. M. E. a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare 123-REM pe DN 7 km 585+800 m, Nădlac, județul A., nu poate fi atrasă răspunderea contravențională a acesteia, deoarece nu sunt întrunite condițiile constitutive ale contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002.
Așa fiind, procesul-verbal contestat a fost în mod nelegal și netemeinic încheiat, motiv pentru care instanța va admite plângerea și va anula procesul-verbal . nr._/22.09.2014, cu consecința exonerării contestatoarei de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 de lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională introdusă de contestatoarea S. M. E., CNP_7, domiciliată în București, ..7, ., sector 6 în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE DRUMURI ȘI AUTOSTRĂZI DIN ROMÂNIA SA – C.E.S.T.R.I.N., cu sediul în București, ..401A, sector 6, J_, CUI16054368.
Anulează procesul-verbal . nr._/22.09.2014 și exonerează contestatoarea de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 de lei.
Cu drept de apel, de competența Tribunalului București – Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal, în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea și motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.01.2015.
Președinte, Grefier,
F. – C. M. V. – A. M.
Dactilo MM/19.01.2015
Tehnored FCM/14.02.2015
4 ex
Comunicat 2 ex. VAM.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 201/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 210/2015. Judecătoria... → |
|---|
