Plângere contravenţională. Sentința nr. 2759/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2759/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 2759/2015
DOSAR NR. _
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2759
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 20.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: T. I. L.
GREFIER: T. C.-I.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională privind pe contestatoarea M. D. C. și pe intimata D.G.P.M.B. – B. Rutieră.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatoarea, personal, lipsind intimata. A răspuns și martorul Porumbița T..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că la data de 14.04.2015, prin serviciul registratură, intimata a depus la dosar a o adresă prin care a arătat faptul că B. Rutieră a precizat că presupusa contravenție nu a fost înregistrată video și nu au fost întocmite alte acte de constatare.
Instanța procedează la audierea martorului Porumbiță T., cu respectarea disp. art. 318, 319 și art. 321 C.pr.civ., declarațiile acestuia fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei, conform art. 323 C.pr.civ.
Nemaifiind probe de administrat și constatând că părțile nu mai au cereri de formulat și că nu mai sunt alte incidente de soluționat, potrivit art. 392 C.pr.civ., instanța declară deschise dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul în ordinea și în condițiile prevăzute de art. 216 C.pr.civ.
Contestatoarea, personal, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, să se țină cont de faptul că și martorul a precizat că erau câteva sute de metri de la trecerea de pietoni până la locul în care a fost oprită, nemaifiind nicio trecere de pietoni. Mai arată faptul că fapta înscrisă în procesul-verbal nu este reală, aceasta circula foarte încet cu autoturismul, mașina poliției circula în spatele său de cel puțin o stație și căuta un loc în care să oprească. Menționează că a fost oprită, i s-au cerut actele, nu a cunoscut pentru ce i-au fost solicitate, polițistul le-a luat, a plecat cu ele la mașină și s-a întors cu dovada și i s-a spus că nu a cedat prioritate la pietoni. Mai arată că în momentul în care i-a spus polițistului că circula cu viteză foarte mică și că ar fi oprit dacă erau pietoni, polițistul i-ar fi spus că nu a fost oprită pentru viteză.
La interpelarea instanței, contestatoarea, personal, arată că era vorba de aceeași intersecție, însă a fost oprită la 300-400 metri după trecere.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze instanța constată că:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 21.01.2015, sub numărul_, contestatoarea M. D. C., în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. – B. RUTIERĂ, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._, eliberat de intimată, la data de 14.01.2015, prin care s-a luat împotriva acesteia sancțiunea amenzii în cuantum de 390 lei, precum și cu suspendarea dreptului de a conduce 30 de zile.
În motivarea întâmpinării în fapt contestatoarea a arătat că la data de 14.01.2015, a fost oprită de către agentul de poliție și i s-a întocmit procesul-verbal prin care a fost sancționată cu amendă în cuantum de 390 lei, precum și cu suspendarea dreptului de a conduce 30 de zile, pentru faptul că “a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, pe .. 17-19., fără a acorda prioritate pietonilor”. Contestatoarea a apreciat că procesul-verbal de constatare a contravenției cuprinde mențiuni eronate, neconforme cu adevărul, întrucât la data respectivă, a fost oprită de către agentul de poliție pentru a verifica documentele și în mod deosebit actele respectiv talonul mașinii și asigurarea.
În ceea ce-l privește pe martorul asistent care a semnat procesul verbal, contestatoarea a arătat că acesta a fost oprit la aproximativ 15 minute după întocmirea procesului-verbal, nefiind de fată în momentul în care a fost oprită contestatoarea și neavând cum să știe ce s-a întâmplat. Față de acest aspect, precum și față de altele, a apreciat că procesul verbal este nelegal și nu poate răspunde contravențional în baza sa.
Contestatoarea a arătat că prin procesul verbal de contravenție s-a reținut că în ziua de 14 ianuarie 2015, ora 10.45, autoturismul pe care îl conducea nu a oprit la trecerea de pietoni, și că din partea opusă a drumului venea un pieton care vroia să traverseze. În acest sens, contestestatoarea a menționat că la data respectivă era pe . rula pe prima bandă cu mai puțin de 40 km/h deoarece încerca să găsesc un loc de parcare, având în același timp în momentul când a fost oprită și semnalul dreapta pornit. A arătat că mașina poliției mergea în spatele său tot pe prima bandă și tot încet, cu aproximativ 1 km în urmă și a fost semnalizata acustic să opresc. Așa cum a arătat mergea încet deoarece încerca să găsesc un loc unde să opresc, motiv pentru care înainte să fie oprită avea semnalul dreapta pornit. La semnalele acustice a oprit și i s-au cerut toate actele la control respectiv talonul mașinii, asigurarea apoi permisul și buletinul. Le-a predate agentului care i le-a returnat după aproximativ 7-9 min, comunicându-i și procesul - verbal și dovada. Contestatoarei s-a comunicat că nu oprisem la trecerea de pietoni care se afla la mai mult de 150 m în urmă față de locul în care a fost oprită de către agent.
Contestatoarea a menționat că nu era nici un pieton angajat în trecere în momentul când a trecut aceasta și, în plus, viteza de rulare era foarte mică. Având în vedere viteza cu care mergea, contestatoarea a apreciat că, în cazul în care ar fi fost un pieton ar fi oprit fără nici o problemă mai ales că era mașina poliției în spate. A refuzat să semneze procesul verbal, apreciindu-l ca nereal. Atunci agentul a oprit un taxi să semneze ca martor dar acesta a refuzat, după care a oprit o altă mașina cu un domn în vârstă care a semnat fără să întrebe măcar despre ce e vorba. Față de cele reținute în procesul verbal contestatoarea a arătat că a înțeles să formuleze obiecțiuni, apreciind că faptele reținute nu reflectă realitatea, intenția fiind aceea de a-i fi suspendat permisul de conducere. A afirmat că într-adevăr exista un pieton care era încă în zona de scuar și nu ajunsese la drum, iar ea având o viteză foarte mică, dacă pietonul ar fi fost aproape de drum ar fi putut opri fără nici o problemă. A apreciat că acesta reprezintă un motiv de nulitate a procesului – verbal și de anulare a sancțiunii stabilite împotriva sa, prevăzută de art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002.
De asemenea, contestatoarea a apreciat că fapta care i se impută nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de art. 1 din Ord. nr. 2/2001. În acest sens a arătat că circula cu viteză redusă și nu se putea pune problema acordării priorității pietonului, care se afla pe scuar în zona respective drumul având 3 benzi pe sensul de mers și un spațiu verde de cel puțin 2 metri lățime, pietonul traversând pe sensul meu de mers probabil la ceva timp după trecerea sa, ea aflându-se pe prima bandă și pietonul pe ultima. De asemenea a arătat că martorul asistent este complet străin de modul cum au avut loc evenimentele.
Contestatoarea a învederat instanței că aceasta i-a solicitat în mod expres agentului constatator să-i prezinte procesul - verbal pentru a putea formula observații, însă acesta a refuzat să i-l comunice. Totodată, i-a solicitat să relateze faptele așa cum se întâmplaseră, însă acesta a refuzat. Prin urmare, a refuzat să semneze și s-a consemnat la rubrica de obiecțiuni, faptul că contestatoarea a apreciat că cele relatate “sunt minciuni “, fără a se face vreo altă mențiune. Chiar și așa, contestatoarea a refuzat să-l semneze, considerând că i-a fost obstrucționat dreptul legal de a face obiecțiunile care să redea realitatea.
Față de cele învederate, contestatoarea a solicitat instanței să admită plângerea și să anuleze procesul - verbal atacat, iar în situația în care consideră ca procesul-verbal respecta condițiile legale, să constate ca sancțiunea stabilită nu este proporționala cu gradul de pericol social al fapte săvârșite și să preschimbe sancțiunea în avertisment pentru motivul real pentru care a fost oprită respectiv că circula cu viteza prea mică.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile .G. nr.2/2001, OUG nr. 195/2002.
În susținerea plângerii, contestatoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: C. C.l, Proces-Verbal . nr._/14.01.2015,C. Dovada reținere permis . nr._; a probei cu interogatoriu intimatei, a probei testimoniale cu martorul asistent Porumbiță T..
Prin întâmpinarea înregistrată pe rolul instanței la data de 11.02.2015, intimata D.G.P.M.B. – B. RUTIERĂ a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată, față de caracterul temeinic și legal al procesului –verbal, care face deplina dovadă a situației de fapt și de drept până la proba contrară și care respectă condițiile de fond și formă impuse de OG 2/2001.
În motivarea întâmpinării în fapt intimata a arătat că la data de 14.01.2015, contestatoarea a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ pe . direcția . în dreptul imobilului cu nr. 17-19 nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversarea drumului public pe trecerea pentru pietoni, marcată și semnalizată corespunzător, aflați pe sensul său de deplasare. Prin această manevră, contestatoarea a încălcat prevederile art. 135 lit. h) din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 rep. și totodată a pus în pericol siguranța și integritatea fizică a pietonilor angajați în traversare regulamentară. Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul constatator, conform art. 109 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 rep. și nu au fost întocmite alte înscrisuri.
Intimata a mai arătat că, procesul-verbal de contravenție, fiind întocmit în urma constatării nemijlocite a unei situații de fapt de către un agent constatator, învestit cu exercitarea prerogativelor de putere publică, se bucură de prezumția de veridicitate inerentă oricărui act administrativ. În drept, procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională face dovada deplină a situației de fapt consemnate prin încheierea lui, până la proba contrarie, contestatoarei revenindu-i obligația de a propune și aduce probe care să dovedească netemeinicia actului de constatare a contravenției. Simpla negare a acesteia, în sensul că fapta reținută în sarcina să nu corespunde realității nu îl exonerează pe acesta de consecințele săvârșirii contravenției, atât timp cât acesta nu produce probe care să-i susțină afirmațiile. În plus, intimata a învederat instanței faptul că, la momentul încheierii procesului-verbal, contestatoarea se afla singură în autoturism.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 mod. precum și art. 135 lit. h) din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 rep.
În susținerea întâmpinării, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: procesul-verbal . nr._/14.01.2015, dovada comunicării procesului-verbal, precum și orice alte probe a căror necesitate ar reieși în urma dezbaterilor.
La data de 02.03.2015, contestatoarea a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, răspuns la întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că:
Prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 14.01.2015 de intimată, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 390 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 135 lit. h din RAOUG nr. 195/2002.
S-a reținut că la data de 14.01.2015, contestatoarea a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ pe . direcția str. Lujerului către . în dreptul imobilului cu nr. 17-19 nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversarea drumului public pe trecerea pentru pietoni, marcată și semnalizată corespunzător, aflați pe sensul său de deplasare.
Conform art. 34 alin. (1) din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Referitor la legalitatea procesului verbal, instanța va verifica îndeplinirea cerințelor legale în raport cu forma procesului verbal, precum și pe cele în raport cu fondul acestuia.
Examinând procesul-verbal și prin prisma motivelor de nulitate ce pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu, prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că acesta este legal, neidentificându-se niciunul dintre deficiențele procesului-verbal care să îi atragă ineficacitatea, în conformitate cu dispoziția legală antemenționată.
Referitor la condițiile de fond, acestea se subsumează corectei încadrări juridice a faptei, astfel cum a fost reținută de agentul constatator.
Mai mult, instanța constată că agentul constatator a indicat un temei de drept corect atunci când a precizat textul de lege care prevede drept contravenție fapta reținută în sarcina petentei, respectând astfel principiul legalitătii care trebuie să guverneze încheierea oricărui act de autoritate.
Instanța va respinge susținerea petentei în sensul că procesul-verbal este nul ca urmare a nerespectării formalității de aducere la cunoștință a dreptului contestatorei de a formula obiecțiuni, instanța reține că, potrivit art. 16 alin. 7 din O.G.2/2001, la momentul încheierii procesului verbal. Lipsa acestei încunoștințări este sancționată cu nulitatea relativă a actului sancționator, pentru care este necesară dovada vătămării suferite, ori petentul nu a făcut această dovadă, cu atât mai mult cu cât, pe calea plângerii contravenționale, contestatorului i se permite invocarea tuturor argumentelor de netemeinicie sau nelegalitate ale procesului verbal.
În consecință, referitor la cerința legalității, instanța constată că aceasta este îndeplinită.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 din acest act normativ rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Procesul-verbal de contravenție, întocmit de un agent al statului, pe baza propriilor constatări, beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, procesul-verbal urmând a fi analizat prin coroborare cu celelalte dovezi. Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, conform art. 31-36 din OG nr. 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor (cauza A. contra României, cauza I. P. c. Romaniei).
Instanța apreciază că în speță petenta nu a făcut proba contrară menționată sub aspectul temeiniciei. Astfel, instanța constată că declarația martorului este neconcludentă, nefiind prezent la momentul constatării contravenției.
Pentru aceste motive, apreciind că petenta nu a făcut dovada contrară celor reținute în actul de constatare a contravenției, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de contestatoarea M. D. C., cu domiciliul în București, .. 13, .,., în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. B. RUTIERĂ, cu sediul în București, .. 9-15, sector 3, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Sectorului 6, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. TIL/ Tehnored. PAS
4 ex./ 26.05.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2760/2015.... | Succesiune. Sentința nr. 3841/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
