Plângere contravenţională. Sentința nr. 3147/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3147/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 3147/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3147
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 30.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE M. D.
GREFIER I. C. B.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională formulată de contestatorul P. H. în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, verificând competența în temeiul art. 131 Cod de procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere, având în vedere dispozițiile art. 94 pct. 4 Cod procedură civilă și art. 32 din OG nr. 2/2001.
Instanța, având în vedere obiectul cauzei și cererile de probe formulate de părți, în temeiul art. 238 alin. 1 din Codul de procedură civilă, estimează o durată de 3 luni necesară pentru soluționarea cauzei.
Instanța, în temeiul art. 255 și art. 258 alin. 1 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri pentru ambele părți, iar în ceea ce privește proba cu interogatoriul intimatei, solicitată de contestator, apreciază că această probă nu este concludentă pentru soluționarea cauzei, întrucât poziția agentului constatator este exprimată prin procesul-verbal de contravenție și, în plus, intimata a formulat și întâmpinare, în care este clar precizată poziția acesteia.
Instanța, având în vedere că intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 25.09.2014, sub nr._/299/2014, contestatorul P. H., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Integritate, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr.174 încheiat la data de 02.09.2014, prin care a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 2000 de lei, și, pe cale de consecință, exonerarea de la plata amenzii.
În motivarea plângerii, contestatorul a arătat că la data de 09.09.2014, i-a fost comunicată prin mandat poștal adresa ANI nr._/G/II/02.09.2014 împreună cu procesul-verbal de contravenție . nr.174/02.09.2014, prin care a fost sancționat cu amendă în cuantum de 2000 de lei. După cum rezultă din procesul-verbal contestat, temeiul aplicării sancțiunii contravenționale l-a constituit art.29 alin.3 din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor si demnităților publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/ 2007 privind înființarea, organizarea si funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative. Mai exact, inspectorul de integritate constată că “la data de 18.12.2013, ora 13.00 și în cadrul Consiliului General al Municipiului București, nu a aplicat sancțiunea disciplinara ca urmare a constatării stării de incompatibilitate în care s-a aflat domnul P. G. C., consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București constatata prin raportul de evaluare nr._/G/II/l 2.07.2013, rămas definitiv prin necontestare.”
Procesul-verbal de contravenție . 174/02.09.2014 este netemeinic si nelegal pentru următoarele considerente:
Contestatorul nu a avut cunoștință starea de incompatibilitate a dlui. P. G. C. constatată de raportul de evaluare al ANI nr._/G/II/12.07.2013 până la data primirii procesului-verbal de contravenție amintit.
De asemenea, contestatorul a arătat că este consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București (CGMB) în urma alegerilor locale din anul 2012, iar în aceasta calitate își desfășoară activitatea în conformitate cu Legea nr.215/2001 privind administrația publica locala, cu modificările si completările ulterioare, Legea nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, OG nr.35/2002 privind aprobarea Regulamentului cadru de organizare si funcționare a consiliului local, Hotărârea CGMB nr.37/ 2005 privind Regulamentul de Organizare si Funcționare a Consiliului General al Municipiului București si a altor acte normative ce reglementează activitatea autorităților publice locale.
În calitate de consilier general activeazz în cadrul Comisiei pentru Comerț, Turism și Protecția Consumatorului constituita la nivelul Consiliului General, participând la ședințele acesteia, cat si la ședințele în plen ale CGMB atunci când ele au loc. Conform legii, “Consiliul local se întrunește în ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului” (art.39, alin. 1 din Legea nr.215/2001). Atât ședința CGMB din data de 18.12.2013, ora 13.00, cât si cea din data de 30.05.2014, ora 13.00 au fost ședințe ordinare, în accepțiunea Legii administrației publice, adică ședințe convocate de către Primarul General al municipiului București. Același Primar General avea atribuția si obligația, în conformitate cu legea, să convoace consiliul local în scris, cu 5 zile înaintea desfășurării ședinței, prin intermediul secretarului general (art.39, alin.3, teza I), iar odată cu notificarea convocării sa pună la dispoziție consilierilor locali toate materialele înscrise pe ordinea de zi a ședinței (art.39, alin.3, leza II). Mai mult decât atât, ordinea de zi a ședinței se aduce la cunoștința publicului prin mass-media ori prin orice alt mijloc de publicitate (art.39, alin.6).
S-a reținut în procesul-verbal de contravenție . 176/02.09.2014 că alături de alți colegi consilieri generali în cadrul CGMB nu a aplicat sancțiunea disciplinară împotriva dlui. P. G. C. a cărui stare de incompatibilitate fusese constatata definitiv si irevocabil. Agenția Națională de Integritate nu precizează care anume sancțiune disciplinara ar fi trebuit aplicată dlui. P. G. C., modalitatea de aplicare a acesteia si mai ales persoana instituită care ar avea competenta aplicării sancțiunii disciplinare. Se poate doar deduce ca o atare sancțiune disciplinară ar fi trebuit aplicată prin adoptarea unei hotărâri în acest sens, de către majoritatea consilierilor în funcție, cu toate că în legislația specifica alesului local (Statutul aleșilor locali) nu se prevede o astfel de sancțiune.
Faptul că ANI a comunicat întregul material privitor la dnul. P. G. C. către Consiliul General al Municipiului București, prin Direcția Tehnica de Asistenta Juridica (DATJ) prin adresele_/G/II/l4.11.2013 si_/G/II/26.03.2014, nu înseamnă automat că fiecare consilier general, nominal, a fost înștiințat cu privire la solicitarea ANI, Comisia Juridica și de Disciplina si Comisia de Validare au luat cunoștință efectiv de conținutul solicitărilor ANI, iar consilierii generali ar fi trebuit să inițieze aplicarea sancțiunii disciplinare împotriva dnului. P. G. C..
Consiliul General al Municipiului București în ansamblul sau ar fi trebuit să aplice sancțiunea disciplinara împotriva dnului. P. G. C..
Chiar daca s-ar admite că soluția sancționării disciplinare a unui consilier general declarat incompatibil este adoptarea unei hotărâri a CGMB în acest sens, aceasta hotărâre trebuie în mod obligatoriu să îndeplinească toate formalitățile si procedurile cerute de lege, ca orice alt act administrativ. În primul rând, convocarea ședințelor ordinare (așa cum au fost ședințele din data de 18.12.2013 si 30.05.2014) se face exclusiv de către Primarul General. El singur are ca atribuție stabilirea ordinii de zi supuse aprobării consiliului, cu alte cuvinte, doar Primarul General ar fi putut pune pe ordinea de zi a ședințelor din data de 18.12.2013 si 30.05.2014 un eventual proiect de hotărâre de sancționare a consilierului general P. G. C..
Totodată, proiectul de hotărâre respectiv ar fi trebuit să îndeplinească condițiile prevăzute de art.44 din Legea nr.215/2001 si anume să fie însoțit de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, precum și de raportul comisiei de specialitate a consiliului. Ulterior, în ședința, ordinea de zi urma a fi probat de către plenul CGMB si votat de majoritatea consilierilor prezenți, urmând a primi număr si data si a intra în vigoare la data comunicării către cel sancționat. Aceasta este procedura legală ce ar fi trebuit urmată si îndeplinita de către toți cei trei factori legali ai autorității publice la nivelul municipiului București: secretarul general, Primarul General si Consiliul General, pentru ca sancțiunea disciplinara împotriva dlui. P. Gabrie C. să fie aplicată în concordanță cu cerințele ANI. Sancționarea contestatorului în calitate de consilier general pentru nepunerea în aplicare a solicitării ANI ar fi putut surveni doar daca nu ar fi votat “pentru” sau s-ar fi abținut în cazul în care ar fi existat pe ordinea de zi si ar fi fost supus dezbaterilor si votului vreun proiect de hotărâre în sensul aplicării sancțiunii disciplinare.
Așadar, pentru a se reține în sarcina sa și a colegilor săi nepunerea în executare a sancțiunii dispuse de către Autoritatea Naționala de Integritate împotriva dlui. P. G. C. în ședințele CGMB din data de 18.12.2013 si 30.05.2014, ar fi trebuit îndeplinite cumulativ mai multe condiții: sa aibă cunoștință despre solicitarea ANI; să se fi pus la dispoziție materialele ce au stat la baza solicitării (Raportul de evaluare); proiectul de hotărâre de sancționare disciplinară a dlui. P. G. C. să se fi aflat pe ordinea de zi a ședințelor amintite si acest proiect de hotărâre să fi fost amânat ori respins datorita voinței politice a contestatorului si a colegilor săi. Cum niciuna din aceste cerințe nu a fost îndeplinita ca nu poate fi atrasă răspunderea contravenționala a acestuia si a colegilor săi, așa cum rezulta din procesul - verbal . 176/ 02.09.2014.
O alta autoritate publica cu atribuții clare în domeniul garantării respectării legii și a ordinii publice la nivel local este Prefectul municipiul București. Acesta, în virtutea atribuțiilor prevăzute de Legea nr.340/2004 privind prefectul si instituția prefectului, ar fi trebuit să asigure la nivelul municipiului București respectarea actelor normative si a ordinii publice (art. 19, alin. 1, lit.” a”). Prefectul municipiului București ar fi putut solicita Primarului General convocarea unei ședințe extraordinare a CGMB (art. 23, alin. 1), ori a unei ședințe de îndată (art.23, alin.2) dacă ar fi considerat de cuviință ca buna desfășurare a activității municipalității este perturbată de prezenta în Consiliul General a unui ales local declarat incompatibil. De altfel, Prefectul este acela care constată suspendarea mandatului consilierului local ori județean, în condițiile art.56 din Legea nr.215/2001, precum și suspendarea mandatului de primar în condițiile art.71 din același act normativ. Aceste atribuții legale ale instituției prefectului, precum și evidentul său rol de tutelă administrativă consacrat deja în literatura de specialitate și în practica judecătorească, i-ar putea conferi cu siguranță acestuia și competența de a aplica o sancțiune administrativă unui consilier local, în cazul în care acesta ar fi declarat incompatibil de către Agenția Națională de Integritate.
Având în vedere aceste considerente, contestatorul a solicitat admiterea plângerii, anularea procesului-verbal contestat și pe cale de consecință exonerarea de la sancțiunea prevăzută de art.29 alin.3 din Legea nr.176/2010.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art.31 și urm. din OG nr.2/2001.
În dovedirea plângerii, contestatorul a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: adresa nr._/G/II/02.09.2014 si procesverbal de constatare a contravenției . nr.174/02.09.2014.
La data de 25.11.2014, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat necompetența teritorială a Judecătoriei Sector 1, în legătură cu judecarea cauzei.
Astfel, în temeiul dispozițiilor art.31 alin. (1) din Ordonanța Nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravențiilor: " (1) împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Art.32 al aceluiași act normativ stipulează:
(1) Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
(2) Controlul aplicării si executării sancțiunilor contravenționale principale si complementare este de competenta exclusivă a instanței prevăzute la alin. (1).
D. pentru care, competenta de soluționare revine Judecătoriei Sector 6, în circumscripția căreia este situată Primăria Municipiului București.
Pe cale de consecință, față de cele susmenționate, intimata a solicitat admiterea excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sector 1, în legătură cu judecarea cauzei.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că, în calitatea sa, de consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București, petentul avea obligația de a constata încetarea funcției, urmare a constatării stării de incompatibilitate în care se află domnul P. G. - C., consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București, stare constatată prin raportul de evaluare nr._/G/l 1/12.07.2013, rămas definitiv prin neatacare.
Având în vedere faptulcăart. 26 al Legii 176/2010 la alin. (1) lit h)stipulează: Agenția va comunica raportul de evaluare, după cum urmează: pentru aleșii locali, cu excepția primarilor și președinților consiliilor județene - consiliului local sau, după caz, consiliului județean, care va aplica o sancțiune disciplinară, potrivit legii, iar la alin (3): „Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, potrivit prevederilor legale" și ținând cont de faptul că la art. 29 alin. (3) al aceluiași act normativ se stipulează în mod expres: „Neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenție ci se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune”, inspectorul de integritate a întocmit procesul verbal de constatare a contravenției nr. 174/02.09.2014, prin care petentul a fost sancționat contravențional cu amendă, în cuantum de 2.000 lei.
Referitor la anularea procesului-verbal de constatare a contravenției, invocată de petent, intimata a solicitat respingerea acesteia din următoarele motive:
Reclamantul susține, în mod nefondat, că procesul-verbal de constatare a contravenției este netemeinic si nelegal, întrucât în fapt, nu a fost convocat de Primarul General, conform prevederilor legale proprii, din Legea 215/2001 privind administrația publică locală.
De asemenea, argumentează, în mod repetat, în sensul în care nu a fost informat cu privire la incompatibilitatea domnului P. G. - C. si nici la obligațiile ce îi reveneau în această situație, decât prin procesul-verbal contravențional, o dată cu comunicarea acestui act.
Astfel, petentul consideră că primarul general avea atribuția si obligația, în conformitate cu legea, să convoace consiliul în scris, cu 5 zile înaintea desfășurării ședinței, prin intermediul Secretarului General, iar o dată cu notificarea convocării, să pună la dispoziția consilierilor toate materialele înscrise pe ordinea de zi a ședinței.
Argumentele contestatorului sunt reprezentate de interpretări care, pe de-o parte, nu au relevanță în cauză, nefiind de competența inspectorului de integritate - ca agent constatator - să analizeze o situație care ține de internalitatea instituției în care petentul își desfășoară atribuțiile.
În plus, susținerile petentului sunt lipsite și de fundament. Agenția Națională de Integritate, cât și structurile interne ale primăriei, au luat măsurile necesare în sensul informării membrilor Consiliului, cu privire la necesitatea si, implicit, obligativitatea, aplicării sancțiunii ce se impune, în cazul lui P. C., consilier aflat în stare de incompatibilitate.
Astfel, contravenientul a fost amendat la data de 02.09.2014, comunicându-i-se actul la 08.09.2014. În cuprinsul actului, inspectorul de integritate face referire la ședințele consiliului din datele de 18.12.2013, respectiv, 30.05.2014, când nu s-a aplicat sancțiunea pentru P. C..
Pe de altă parte, în ceea ce privește susținerile petentului conform cărora doar Primarul General ar fi putut stabili ordinea de zi a ședințelor Consiliului General și ar fi putut pune pe ordinea de zi un eventual proiect de hotărâre de sancționare a consilierului general P. G., în conformitate cu prevederile art.43 alin. (1) din Legea 215/2001 a administrației publice locale:
(1)Ordinea de zi a ședințelor se aprobă de consiliul local, la propunerea celui care, în condițiile art. 39, a cerut întrunirea consiliului. Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la ședința următoare, si numai cu votul majorității consilierilor locali prezenți.”
De asemenea, la art. 45 alin (6) din actul normativ amintit se stipulează:
(6) Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de cetățeni.
Petentul a susținut că nu a cunoscut niciodată situația colegului, P. C..
La data de 14.11.2013, Agenția Națională de Integritate a trimis către Primăria Municipiului București o adresă prin care punea în vedere existența conflictului de interese și a stării de incompatibilitate pentru domnul P. G. C., și declanșarea procedurilor disciplinare corespunzătoare, comunicând raportul de evaluare al acestuia primăriei. Această adresă s-a înregistrat la Direcția Asistentă Tehnică si Juridică, din cadrul Primăriei, la data de 04.12.2013.
De asemenea, conform actelor depuse la dosar de către reclamant (nota Secretarului General al Municipiului București în atenția Consiliului General al Municipiului București), precum și a adreselor nr. DATJ 4283/2/09.12.2013 și nr. DATJ 4283/1/09.12.2013, trimise către Agenția Națională de Integritate, se observă, cu ușurință, că Secretarul General al Municipiului București a informat Consiliul General al Municipiului București cu privire la această situație si a pus la dispoziție acestui for și raportul de evaluare.
Mai mult decât atât, Agenția Naționala de Integritate a făcut revenire la adresa menționată, fapt menționat și de Secretarul General al Municipiului București, în nota pe care a trimis-o către Consiliul General al Municipiului București, la data de 29.05.2014, repunând în discuție problema obligativității sancționării domnului P. C. G..
În plus, Primăria Municipiului București a informat Agenția Națională de Integritate că, în cazul domnului P. C. G., au fost luate toate măsurile informării Consiliului General al Municipiului București, pentru a fi pusă în aplicare sancțiunea prevăzută de lege. Acest fapt se reflectă din adresele nr. DATJ 4283/2/09.12.2013, DATJ 915/24.04.2014 și DATJ 1725/16.06.2014 (acte atașate la dosar).
În concluzie, pe de-o parte, susținerile domnului P. H. nu au relevanță în cauză, deoarece procesul - verbal de contravenție a fost întocmit de către inspectorul de integritate cu îndeplinirea cerințelor legale și ținând cont de datele pe care le-a trimis instituția, Primăria Municipiului București, către Agenția Națională de Integritate. Inspectorul de integritate nu desfășoară o activitate care sa-i exceadă sfera atribuțiilor, cum ar fi aceea a verificării aspectelor la care face referință, în plângerea sa, petentul.
Pe de altă parte, susținerile reclamantului sunt nefondate, întrucât, si la nivelul instituției Primăriei Municipiului București s-au luat toate măsurile corespunzătoare informării membrilor Consiliului General al Municipiului București cu privire la situația domnului P. C., precum și cu privire la obligativitatea sancționării acestuia.
De aceea, în baza art. 29 alin. 3 din Legea 176/2020, petentul a fost amendat, pentru că nu a pus în aplicare sancțiunea disciplinară pentru P. C. G., consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București.
Petentul a susținut, în mod nefondat, faptul că Agenția Națională de Integritate nu precizează sancțiunea disciplinară ce trebuie aplicată, nici modalitatea de aplicare si nici instituția competentă să o aplice.
Conform art. 9 alin. 2 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali:
(2)Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c)schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia;
d) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 ședințe ordinare consecutive ale consiliului;
e) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;
f) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;
g) punerea sub interdicție judecătorească;
h) pierderea drepturilor electorale;”
Calitatea de consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București incumbă, în sarcina petentului, obligația ca acesta să cunoască legislația ce se aplică funcției ce o deține. Necunoașterea legii nu poate reprezenta un argument, conform și principiului general de drept conform cu care „nimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii”.
Conform art. 45 din Legea 215/2001 privind administrația publică locală:
(1) în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate.
(5) Consiliul local stabilește ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepțiile prevăzute de lege. Procedurile de votare vor fi stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local. ”
Potrivit art. 29 alin. 3 din Legea 176/2010: (3)Neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune. ”
În cauză, petentul, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, în calitatea de consilier al Consiliului General al Municipiului București, avea obligația să adopte o hotărâre, alături de ceilalți membri ai forului, prin care să pună în aplicare sancțiunea corespunzătoare, ca urmare a rămânerii definitive, prin neatacare, a raportului de evaluare ce privește pe P. C., consilier în Consiliul General al Municipiului București.
În acest caz, având în vedere că adoptarea unei hotărâri prin vot este singura modalitate prin care Consiliul funcționează și membrii săi își exercită atribuțiile, precum și faptul că sancționarea domnului P. C., găsit incompatibil, este obligatorie, conform legii, votul exprimat de consilieri cu privire la adoptarea unei asemenea hotărâri, are un caracter formal, de instrument prin care se pune în aplicarea litera legii.
Este, așadar, o situație în care, în primul rând, toți cei prezenți trebuie să voteze, iar, apoi, toate voturile membrilor Consiliului ar trebui să fie în favoarea aplicarea sancțiunii, deci „pentru”.
Consiliul General al Municipiului București, în ansamblul său, trebuia să aplice sancțiunea împotriva domnului P. C., întrucât era o obligație legală pe care trebuia să o respecte.
Sancționarea domnului consilier local nu a fost lăsată la latitudinea Consiliului General, ci a fost impusă, în baza legii, Consiliul General trebuind, doar, să ia act de ea, iar legea trebuie respectată si aplicată fără distincție.
Reclamantul a susținut, în mod nefondat, că, în cauză, o parte din culpă incumbă și prefectului Municipiului București.
Intimata a reiterat faptul că nu este de competența inspectorului - agent constatator - de a analiza situația internă a instituției în cadrul căreia își exercită atribuțiile petentul, și, în plus, așa cum a arătat mai sus, petentului i s-a adus la cunoștință, în cadrul Consiliului General al Municipiului București, situația domnului P. C., precum și obligația consilierilor de a pune în aplicare sancțiunea.
În plus, nu se află în situația prevăzută de art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea 176/2010, conform căruia pentru primari și președinții consiliilor județene raportul de evaluare se comunică instituției prefectului pentru a lua măsurile ce se impun, întrucât raportul de evaluare, nr._/G/II/12.07.2013 privește incompatibilitatea unui consilier local (aplicându-se lit. h) a articolului menționat).
Consilierul P. H., în exercitarea atribuțiilor ce îi reveneau, a săvârșit o faptă reglementată de Legea 176/2010 drept contravenție, respectiv nu a constatat destituirea din funcție, urmare a constatării stării de incompatibilitate constatată prin raportul de evaluare, nr._/G/II/12.07.2013 rămas definitiv prin neatacare, întocmit de Agenția Națională de Integritate, pentru domnul P. C. G., consilier în cadrul aceluiași for.
Fapta săvârșită a atras răspunderea contravențională a reclamantului, fiind sancționat cu amendă contravențională în valoare de 2000 RON, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. 3 din Legea 176/2010: „Neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune”, coroborate cu dispozițiile art. 5 alin. 2 lit. b) din OG 2/2001: „Sancțiunile contravenționale principale sunt: (...)b) amenda contravențională;"
OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor prevede, în art. 15 alin. 1: „Contravenția se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. ”
De asemenea, art. 16 alin. 1 din OG 2/2001 statuează: „Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac șl organul la care se depune plângerea."
În plus, în textul legal din OG 2/2001 se menționează expres și limitativ situațiile care atrag nulitatea procesului - verbal de constatare a contravenției: Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu."
Intimata a menționat faptul că procesul - verbal de constatare a contravenției conține toate mențiunile legale, astfel încât consideră că nu poate fi atrasă nulitatea procesului - verbal, nefiind incident în cauză niciunul dintre cazurile reglementate de art. 17 din OG 2/2001.
Astfel, fapta reținută în sarcina contravenientului este dovedită prin mijloacele de probă existente la dosar, iar aplicarea sancțiunii cu amendă contravențională este perfect îndreptățită, având în vedere și faptul că individualizarea a fost făcută cu respectarea principiilor instituite de O.G.nr.2/2001, art.21 alin.3 acordându-se semnificația cuvenită, atât împrejurărilor care evidențiază pericolul social al faptei, cât și datelor ce caracterizează persoana contravenientului.
Scopul esențial al Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative este acela de a asigura transparența privind averea persoanelor care ocupă anumite funcții prevăzute de lege, precum și evitarea conflictelor de interese, elemente menite să asigure prevenirea și combaterea corupției, precum și refacerea încrederii publice în instituțiile statului.
În concluzie, intimata a solicitat respingerea plângerii formulată de petentul P. H., ca nefondată, și menținerea procesului-verbal de contravenție . nr. 174/02.09.2014, ca fiind temeinic și legal.
În drept, intimata a invocat Legea nr.176/2010, legea nr.215/2001, legea nr.393/2004, Ordonanța nr.2/2001, Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală, Constituția României.
Prin sentința civilă nr.1689/02.02.2015 pronunțată în dosarul nr._/299/2014, a fost admisa excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei sectorului 1 Bucuresti și a fost declinata competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 17.03.2015, sub nr._ .
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr. 174/02.09.2014 (fila 7 din dosarul declinat) contestatorul a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 2.000 de lei, pentru fapta prevăzută de art. 25 și art. 26 din Legea nr. 176/2010, constând în aceea că, la data de 18.12.2013 ora 13.00 și la data de 30.05.2014 ora 13.00, în calitate de consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București, nu a aplicat sancțiunea disciplinară ca urmare a constatării stării de incompatibilitate în care s-a aflat domnul P. G.-C., consilier din cadrul Consiliului General al Municipiului București, constatată prin raportul de evaluare nr._/G//II/12.07.2013 din data de 12.07.2013, rămas definitiv prin necontestatare.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr.2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare si sancționare a contravenției, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Sub aspectul temeiniciei actului de sancționare, instanța constată că persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa, potrivit art. 6 alin. (2) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale, aplicabil, în anumite condiții în materie contravențională, potrivit jurisprudenței Curții Europeană a Drepturilor Omului - a se vedea, de exemplu Hotărârea A. c.României, Hotărârea A. c. României. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat, aspect învederat și de Curtea Europeană în jurisprudența sa (Hotărârea A. c.României, pct. 60).
Astfel, procesul-verbal legal încheiat se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă și din posibilitatea persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară.
Potrivit art. 25 alin. 3 din Legea nr. 176/2010, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, iar potrivit art. 29 alin. 3 din Legea nr. 176/2010, neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune.
În cauză petentul nu a făcut dovada că a îndeplinit obligația legală care îi incumba potrivit prevederilor art. 25 alin. 3 rap. la art. 26 lit. h din Legea nr. 176/2010.
Instanța nu poate reține apărarea contestatorului în ceea ce privește lipsa calității de subiect activ al contravenției, având în vedere dispozițiile art. 87 și urm. din Legea nr. 215/2001, precum și ale art. 128 din același act normativ potrivit cărora „consilierii (…)răspund, după caz, contravențional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii”. Astfel, răspunderea este angajată în persoana consilierilor din care este compus consiliul, iar nu în sarcina acestuia din urmă ca organ deliberativ, o atare răspundere a consiliului nefiind prevăzută de legea specială.
Mai mult decât atât, potrivit art. 55 din Legea nr. 393/2004, aleșii locali răspund, în condițiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, iar potrivit art. 56 din același act normativ, consilierii răspund atât în nume propriu, pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului, cât și solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte și pentru hotărârile pe care le-au votat.
Nu se poate reține nici apărarea potrivit căreia contestatorul nu a fost informat cu privire la starea de incompatibilitate a numitului G. C. P. și nici cu privire la rămânerea definitivă a raportului de evaluare, având în vedere că, la data de 14.11.2013, intimata a comunicat către Primăria Municipiului București adresa nr._/G/II/14.11.2013, prin care se punea în vedere existența conflictului de interese și a stării de incompatibilitate pentru dl. P. G. C. și declanșarea procedurilor disciplinare corespunzătoare, comunicând totodată raportul de evaluare nr._/G/II/12.07.2013. Această adresă a fost înregistrată la Direcția Asistență Tehnică și Juridică din cadrul Primăriei la data de 04.12.2014.
De asemenea, conform adresei nr. DATJ 4283/2/09-12-2014, rezultă că Secretarul General al Municipiului București a informat Consiliul General al Municipiului București cu privire la această situație.
Potrivit proceselor-verbale de ședință din 18.12.2013 și 30.05.2014, în ședințele ordinare ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti s-a pus în discuție raportul de evaluare nr._/G/II/12.07.2013 privind constatarea stării de incompatibilitate în care s-a aflat domnul P. G. C. și solicitarea ANI de a se declanșa procedurile disciplinare.
Mai mult decât atât, potrivit art. 31 alin. 4 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului General al Municipiului București, ordinea de zi împreună cu documentele justificative este înscrisă în cuprinsul invitației de ședință transmisă consilierilor și se aduce la cunoștința locuitorilor prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
Prezumția relativă de autenticitate și veridicitate a procesului-verbal de contravenție poate fi răsturnată prin proba contrară, însă, în cauza dedusă judecății, acest fapt nu s-a realizat.
Având în vedere considerentele arătate, instanța constată că procesul- verbal contestat este legal și temeinic iar sancțiunile aplicate sunt corect individualizate, având în vedere durata în timp a pasivității contestatorului, astfel încât, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, urmează să respingă plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de contestatorul P. H., domiciliat în București, ., sector 1, CNP_, cu domiciliul ales în București, ..6, sector 2, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, cu sediul în București, ..15, sector 1, CIF22838777, ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.04.2015.
P. GREFIER
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3142/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 3044/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
