Plângere contravenţională. Sentința nr. 88/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 88/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 88/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA
SECTORULUI 6 BUCUREȘTI SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.88
Ședința publică din data de 13.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. G.
GREFIER: U. M.
Pe rol judecarea cauzei civile, privind pe contestatorul S. A. E. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI- SECȚIA 25 POLIȚIE, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la primul apel, se prezintă contestatorul personal și asistat de avocat substituent M. S. C., care depune delegație de substituire la dosar, martorii B. A. M. și N. M. A., propuși de contestator, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În temeiul disp. art.311 și următoarele Cod Procedură Civilă, instanța procedează la audierea martorilor B. A. M. și N. M. A., propuși de contestator, declarațiile acestora, sub prestare de jurământ, fiind atașate la dosarul cauzei.
Contestatorul personal arată că dorit să ajungă la un armistițiu cu agentul de poliție, dar nu a funcționat și precizează că nu se afla în stare de ebrietate.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Contestatorul, prin avocat solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție așa cum rezultă din depozițiile martorilor audiați la acest termen de judecată contestatorul a dorit să prezinte actul de identitate dar nu l-a găsit . în subsidiar solicită înlocuirea amenzii aplicată cu sancțiunea „ avertisment”, fără cheltuieli de judecată.
Contestatorul, personal arată că este angajat, în funcția de vânzător articole sportive.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând constata ca:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 București la data de 10.07.2014, sub nr._, petentul S. A. E., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI- SECȚIA 25 POLIȚIE, a formulat plângere mpotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr_ emis de DGPMB secția 25 Poliție la data de 15 iunie 2014 și a solicitat în principal anularea acestuia ca fiind nelegal și netemeinic și exonerarea de plată amenzii de 1500 lei și în subsidiar aplicarea unei sancțiuni cu avertisment.
În fapt, petentul a arătat că, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr_ emis de DGPMB secția 25 Poliție la data de 15 iunie 2014, a fost sancționat contravențional cu 1500 lei amenda ( 1200 lei + 300 lei ) pentru săvârșirea contravențiilor prev. de art. 2 pct. 26 și 31 din Lg 61/1991.
S-a reținut în sarcina sa că pe data de 15 iunie 2014 în jurul orelor 3 aflându-se la domiciliu a fost depistat în timp ce tulbura ordinea și liniștea publică prin strigăte și muzică și la solicitarea agentului constatator a refuzat să se legitimeze.
Menționează că nu a săvârșit faptele reținute în sarcina sa, nu a tulburat liniștea și ordinea publică, în contextul reținut.
În principal solicită să se constate că procesul verbal este lovit de nulitate absolută nefiind respectate dispozițiile art. 16 (7) din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor care prevăd că în momentul încheierii procesului verbal de contravenție agentul constatator are obligația să aducă la cunoștiință contravenientului că are dreptul să facă obiecțiuni care se menționează distinct la rubrica „Alte mențiuni " lipsa acestor mențiuni atrăgând nulitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției.
Actul este nul deoarece agentul constatator nu și-a îndeplinit obligația legală, acesta nu a respectat această dispoziție legală obligatorie și încălcarea acestei dispoziții imperative care privește dreptul de apărare al contravenientului atrage nulitatea absolută a actului de constatare.
În procesul verbal de contravenție a fost consemnat că refuză să semneze, nu este menționat nici un martor care să confirme această situație, și nici să susțină situația de fapt reținută în sarcina sa. S-a făcut mențiune ca procesul verbal de constatare a contravenției a fost încheiat la secția 15 Poliție de Poliție în prezența a doi agenți de poliție.
Sub acest aspect au fost încălcate dispozițiile art. 19 al 3 OG 2/2001 potrivit cărora în lipsa unui martor agentul constatator va prezenta motivele care au condus la încheierea procesului verbal în acest mod, în caz contrar acesta este lovit de nulitate.
Practica judiciara a statuat că nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
Menționeză că procesul verbal i-a fost comunicat la data de 26.06.2014
În dovedirea plângerii a solicitat proba cu martorii B. A. M. și N. M. A..
În drept, au fost invocate disp. OG 2/2001 și au fost anexate următoarele înscrisuri: cartea de identitate, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr_ emis de DGPMB secția 25 Poliție la data de 15 iunie 2014 și dovada achitări taxei judiciare de timbru.
La data de 29.07.2014, petentul a depus procesul verbal de contravenție susmenționat, în original.
La data de 28 august 2014, intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, a formulat întâmpinare, la plângerea formulată de petentul S. A. E. .
Intimata a arătat că, prin procesul-verbal . nr._/15.06.2014, ȘUȚOIU A.-E. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1500 lei pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 2 pct. 26 și pct. 31 din Legea nr. 61/1991 R.
În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 61/1991 R, constituie contravenții săvârșirea următoarelor fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: pct. 26 „tulburarea liniștii locatarilor între orele 22,00-8,00 și 13,00-14,00 de către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice, în locuințele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinația de locuințe ori situat în imediata vecinătate a acestora”; pct. 31 „refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu”.
Săvârșirea contravențiilor prev. de art. 2 pct. 26 și pct. 31 din Legea nr. 61/I991 R se sancționează conform art.3 alin.1 lit. c), cu-amendă de la 500 la 1500 lei, respectiv lit. a) din același act normativ, cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
În consecință, referitor la individualizarea sancțiunii contravenționale, solicită a se observa că aceasta a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ sancționator încât să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptelor.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal contestat, consideră că acesta îndeplinește condițiile de formă prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute. Iși întemeiază afirmațiile pe dispozițiile art. 17 din O.G. nr.2/2001, conform cărora, actul constatator al contravenției trebuie să cuprindă: numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Pornind de la aceste considerente, învederează faptul că, în privința procesului-verbal contestat, nu sunt incidente cauze de nulitate absolută.
Nu trebuie omis că, în dreptul lor contravențional, procedura soluționării unei plângeri contravenționale este reglementată în mare parte de dispozițiile Codului de procedură civilă - art. 47 din O.G. nr. 2/200î modificată și completată - și că procesul-verbal de contravenție este un act administrativ, astfel încât unele elemente ale principiului prezumției de nevinovăție nu trebuie absolutizate, existând posibilitatea să funcționeze și alte prezumții de drept și de fapt, chiar și în favoarea agentului constatator ( cauza Blum c. Austriei, hotărârea din 03.02.2005 ), De asemenea, potrivit jurisprudenței CEDO, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulik c. Suediei).
Sub aspectul temeiniciei actului constatator, solicită a se avea în vedere dispozițiile art. 270 coroborate cu dispozițiile art. 269 din noul Cod de procedură civilă.
În acest sens, a se avea în vedere și hotărârea pronunțată la data de 03.04.2012 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza N. G. (cererea nr._/05) prin care s-a statuat că este „cert că instanțele naționale așteaptă ca petenții să aducă elemente de probă contrare faptelor stabilite de agenții constatatori și nu este mai puțin adevărat că. această abordare este justificată, de regimul juridic aplicabil în materie contravențională. care se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă potrivit căruia, în materie de probe, este aplicabil, principiul conform căruia sarcina probei, revine celui care pretinde ceva în fața instanței”. Totodată, a se observa că prezumția de nevinovăție a petentului nu are caracter absolut și, față de aceasta, primează prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal: „autoritățile naționale, dând prioritate prezumției de legalitate și validitate a procesului-verbal în defavoarea prezumției de nevinovăție, au respectat garanțiile ari. 6 din Convenție, având în vedere că nu există posibilitatea înlocuirii sancțiunii aplicate cu o sentință privativă de libertate în caz de neplată” (decizia de inadmisibilitate pronunțată de C.E.D.O. la data de 28.06.2011 în cauza loan P. contra României - cererea_/04).
Menționează că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției reprezintă un înscris autentic ce se bucură de prezumția de veridicitate și temeinicie cu privire la cele constatate și consemnate..
Apreciază că tolerarea săvârșirii unor fapte de acest gen și nesancționarea pecuniară a acestora pot determina agravarea fenomenului, în acest mod dispozițiile legale nemaiatingându-și finalitatea pentru care au fost edictate. Răspunderea contravențională reprezintă o expresie specifică a responsabilității sociale conform căreia fiecare persoană trebuie să își asume și să suporte consecințele faptelor sale. Aplicarea imediată, continuă și necondiționată a normelor juridice, inclusiv a celor de drept contravențional, este de natură să asigure protecția eficientă a societății, să contribuie la garantarea ordinii sociale, să tempereze și să înfrângă excesele persoanelor fizice/juridice.
Față de considerentele expuse mai sus, solicită să se constate că măsurile luate de agentul constatator sunt oportune și legale, motiv pentru care solicită să se respingeți plângerea formulată de ȘUȚOIU A.-E. ca neîntemeiată și să mențineți atât procesul-verbal de contravenție . nr._/15.06.2014 că legal și temeinic încheiat, cât și sancțiunea că legal aplicată și corect individualizată.
În susținerea întâmpinării, solicită a se încuviința administrarea probei cu înscrisuri, precum și a oricărei alte probe a cărei necesitate ar reieși din dezbateri.
Totodată, în ceea ce privește încuviințarea pentru contestator a probei testimoniale, se opune audierii în calitate de martor a vreuneia din persoanele prevăzute în art. 315 din noul Cod de procedură civilă.
In susținerea întâmpinării s-au depus procesul-verbal de contravenție . nr._/15.06.2014, proces verbal de verificare în programul de contravenții, raport al agentului constatator și copie xerox fișă de intervenție.
La data de 22.09.2014, petentul a formulat răspuns la întâmpinare, reiterând susținerile din cererea de chemare în judecată, solicită inlocuirea sanctiunii aplicate cu avertisment, apreciind că masurile luate nu au fost proporționale cu gravitatea faptei.
Cererea a fost legal timbrată.
In probațiune s-au administrat proba cu înscrisuri și pentru contestator proba testimonială cu martorii B. A. M. și N. M. A., declarațiile acestora fiind atașate la filele 43 și 44.
Analizând actele și lucrările dosarului, raportat la probele administrate și la susținerile părților, instanța reține următoarele.
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/15.06.2014 de intimatul Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, contestatorul a fost sancționat cu amendă în sumă de 1500 lei, reținându-se că la data de 15.06.2013, orele 3:10, pe . TS3, apartament 62 a fost depistat deranjând liniștea publica prin strigăte, muzica tare. La solicitarea lucrătorilor de politie de a se legitima a refuzat în mod repetat, fiind în stare avansată de ebrietate.
Faptele astfel cum au fost descrise constituie contravenție incriminată de art.2, din Legea nr.61/1991, pct.26,,tulburarea liniștii locatarilor între orele 22,00-8,00 și 13,00-14,00 de către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice, în locuințele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinația de locuințe ori situat în imediata vecinătate a acestora;, și pct.31,,refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu;,,-sanctionate cu amenda în cuantumul prevăzut de art.3 din lege.
În privința probațiunii, OG nr.2/2001 nu conține dispoziții exprese referitoare la forța probantă a procesului verbal de constatare a contravenției, însă fiind vorba de un act administrativ se aplică principiile generale privind prezumția de legalitate. Art.47 din OG nr.2/2001 dispune ca procedura de judecata prevăzută de acest act normativ se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, astfel ca sunt aplicabile reglementările dreptului substanțial în materia probațiunii. Se retine din aceasta perspectivă, ca în materie contravențională, revine petentului obligația de a propune și aduce probe care să dovedească contrariul celor reținute în procesul verbal de constatare a contravenției în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției petentului dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Astfel, având în vedere ca judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, În scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale, exercitându-și rolul activ în conformitate cu art.129, alin.5 C.p.c., a procedat la verificarea temeiniciei și legalității procesului verbal contestat de către petent, în raport de prevederile OG nr.2/2001-reglementarea cadru în materie contravențională.
Se reține că art.17 din ordonanță, sancționează, cu nulitatea absolută, omisiunile din procesul-verbal privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator - analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, se observă că respectă toate aceste cerințe sancționate cu nulitatea absolută.
Orice alte lipsuri din procesul-verbal sunt sancționate cu nulitatea relativă, ceea ce presupune că persoana care invocă nulitatea să dovedească faptul că i s-a produs o vătămare, iar instanța să constate în raport de materialul probator administrat, că vătămarea nu poate fi acoperită decât prin anularea procesului verbal.
În acest context se constată și neîncalcarea prevederilor art.19 din OG nr.2/2001, actul sancționator se poate încheia și dacă contravenientul refuză să semneze procesul verbal, împrejurare ce poate fi atestata de un martor asistent sau în lipsa acestui martor, agentul trebuie sa precizeze motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod, conform alin.3, ori din examinarea procesului verbal contestat se observa ca au fost respectate exigentele normei de drept anterior mentionate.
În ceea ce privește lipsa obiecțiunilor contravenientului în procesului-verbal, retine că formularea prezentei plângeri este tocmai o exercitare a dreptului de apărare în care a detaliat nemulțumirile sale supunandu-le examinarii instantei, astfel ca procesul verbal nu este lovit de anulabilitate nefiind dovedita vreo vătămare.
Pe fondul cauzei, petentul pretinde ca nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa.
Potrivit fișei de interventie la eveniment, depusa la fila 29, se observa ca în data de 15.06.2014-duminica, la orele 00.02,52 agenții de politie au dat curs unei sesizării telefonice, deplasându-se pe . Doamnei, . constat că cele sesizate se confirmă, întrucât din apartamentul nr.62 se auzeau țipete și muzică tare.
S-a consemnat că din apartament le-a răspuns o persoană de sex masculin, care a refuzat în mod repetat să se legitimeze, motiv pentru care a fost condusă la Sectia 25 de Politie, a fost identificată ca fiind S. A. E., care a fost sanctionat contravențional conform Lg.61/1991.
Se mai arata ca, drept urmare a intervenției muzica a fost oprita și s-a restabilit liniștea.
Martorii audiati la propunerea petentului - potrivit declarațiilor aflate la dosar au invederat că au participat la petrecerea dată de petent cu ocazia zilei sale de naștere, alături de alte 15 persoane.
Pretind că nu s-a ascultat muzica tare, că toată noaptea participanții au jucat Monopoly, precum și că petentul nu era în stare de ebrietate.
Ambii martori au opinat în sensul că politiștii au venit la apartamentul contestatorului ca urmare a unei reclamații.
In timp ce martorul N. arată că petentul a fost condus la sectie deoarece nu a putut prezenta actul de identitate, martorul B. A. a învederat că l-a văzut pe contestator că prezentat cartea de identitate polițistilor, susținere ce vine în contradicție chiar cu suținerea petentului, care potrivit raspunsului la întampinare arată că nu a găsit CI și nu l-a prezentat agenților.
Instanța nu va primi depoziția acestor martori ca făcând dovada nevinovației contestatorului, apreciind ca au o atitudine subiectivă fiind prieteni și participanți la petrecere și că în conivență cu contestatorul au convenit ce să declare în fața instanței, fiind evident că organele de poliție nu ar fi fost sesizate la acea ora târzie din noapte dacă zgomotele din . fost suportabile, precum și că este greu de crezut față de context –sărbătorirea zilei de naștere, numărul de participanți, vârsta acestora că ,,toată noaptea s-a ascultat muzica în surdină, s-a jucat Monopoly și că s-a băut puțină bere,, așa cum au încercat martorii să prezinte situația.
Instanța mai retine și că în mod justificat contestatorul a fost condus la secția de politie pentru identificare fiind evident că agenții de politie nu au reușit identificare sa la apartament, dacă ar fi cooperat cu agenții de politie chiar și în măsura în care nu putea prezenta cartea de identitate dar oferea suficiente date putea fi identificat fără să fie condus la secția de poliție, însă nu poate fi ignorat contextul, agentul consemnând că petentul se afla în stare de ebrietate.
Prin urmare, se reține că petentul nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicație logică motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia, astfel că se retine ca procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea art.16 din OG nr.2/2001, agentul constatator a descris starea de fapt-faptele contravenționale retinute în sarcina petentului si a încadrat in drept starea de fapt expusa, instanta putand sa aprecieze corectitudinea încadrării juridice, precum si temeinicia celor reținute.
Instanța respinge solicitarea contestatorului, formulată în subsidiar, în sensul înlocuirii sancțiunii aplicate cu sancțiunea avertismentului, apreciind că faptele prezintă un grad ridicat de pericol social, aspectul că petentul ar fi avut acceptul vecinilor pentru desfășurarea petrecerii nu i-au dat acestuia dreptul să tulbure liniștea publică de o așa manieră încât să fie nevoie de intervenția organelor de poliție, iar ca să beneficieze de ,,toleranță,, celorlalți într-o astfel de ocazie, petentul ar fi trebuit să dea dovada de respect pentru cei care încercau să se odihnească la ora 3 noaptea și să se conformeze cerinței de a se legitima venită din partea reprezentanților autorității publice .
Concluzionând, în speță nu s-a invocat și evident nici nu s-a dovedit vreo vătămare care să nu fi putut fi acoperită în procedura în fața instanței de judecată prin administrarea de probe prin care să se combată constatările din procesul-verbal și din celelalte acte depuse la dosarul cauzei, drept pentru care se apreciază că în măsura în care procesul verbal de constatare a contravenției este susținut de dovezile în baza cărora s-a întocmit, se susține temeinicia și legalitatea sa fără a se încălca prezumția de nevinovăție instituită de art.6 din CEDO, astfel că văzând cele anterior reținute, instanța va respinge plângerea contravențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională, formulată de contestatorul S. A. E., CNP-_, domiciliat în București, ..6 b, ..62, sector 6, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI- SECȚIA 25 POLIȚIE, cu sediul în București, ..2 A, sector 4.
Cu drept de cerere de apel, în termen de 30 zile de la comunicare, cererea se depune la Judecătoria Sectorului 6.
Pronunțată în ședința publică, azi, 13.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. GA/TehnoredMV
4ex./20.02.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 106/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 89/2015.... → |
|---|
