Pretenţii. Sentința nr. 2249/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2249/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 2249/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2249
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 24.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. V.
GREFIER: T. A.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamantul ȘUCATĂ M. F. în contradictoriu cu pârâtul S. DE PROTECȚIE ȘI PAZĂ.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 10.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 24.03.2015, când a pronunțat prezenta sentință.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 5 București la data de 18.07.2014, sub numărul_, reclamantul Șucată M. F., în contradictoriu cu pârâtul S. de Protecție și Pază, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 90.963,73 lei, actualizată în raport cu rata inflației, reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor necesare și utile aduse imobilului - apartament - în suprafață de 92,85 mp situat în București, .. 82-88, scara 1, etaj 1, apartament 3, sector 2, recunoașterea în favoarea reclamantului a unui drept de retenție asupra imobilului - apartament - în suprafață de 92,85 mp situat în București, .. 82-88, scara 1, etaj 1, apartament 3, sector 2, proprietatea pârâtului, până la achitarea integrală a sumei solicitate conform punctului 1 de mai sus, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, între acesta, în calitate de chiriaș, și pârât, în calitate de proprietar, a fost încheiat contractul de închiriere nr. G 2720 din data de 08.11.2005, având ca obiect locuința din București, ..82-88, scara 1, etaj 1, apartament 3, sector 2, termenul de închiriere fiind de 5 ani, cu începere de la 08.11.2005 până la 07.11.2010.
La data de 07.11.2010, a fost încheiat actul adițional nr. 1 la contractul de închiriere nr. G 2720/08.11.2005 înregistrat sub nr. N5129/08.11.2010, prin care părțile au convenit prelungirea termenului de închiriere a locuinței pentru o perioadă de 6 (șase) luni, începând cu data de 08.11.2010 până la data de 07.05.2011, în conformitate cu prevederile pct. 4 alin.2 din contractul de închiriere nr. G 2720/08.11.2005, celelalte clauze contractuale rămânând neschimbate.
Imobilul situat în București, .. 82-88, scara 1, etaj 1, apartament 3, sector 2 a fost trecut în proprietatea SPP în baza Hotărârii nr.1245/13.10.2005 privind schimbarea regimului juridic și a titularului dreptului de administrare asupra unor imobile situate în Municipiul București.
Reclamantul Sucată M. F. a activat ca ofițer superior activ în cadrul Serviciului de Protecție și Pază până în data de 07.12.2005, când a fost înaintat la gradul de general maior și trecut în rezervă prin Decretul Prezidențial nr.1265/07.12.2005 (publicat în M. Of. nr. 1129 din 14.12.2005) fiind emisă ulterior și Decizia de pensionare nr._/08.02.2006.
La apariția Legii nr. 562/2004, reclamantul a formulat cerere prin care a solicitat cumpărarea locuinței situate în București, .. 82-88, scara 1, etaj 1, apartament 3, sector 2, ce formează obiectul contractului de închiriere nr. G 2720/08.11.2005.
Cererea de cumpărare a locuinței a fost aprobată de Comisia de vânzare a locuințelor de serviciu din cadrul SPP prin Decizia nr. G.3449/14.12.2005, urmând ca transmiterea proprietății asupra acestei locuințe să se facă după îndeplinirea formalităților de cadastru și evaluare.
Decizia nr. G.3449/14.12.2005 a fost comunicată reclamantului prin adresa Adjunctului directorului SPP înregistrată sub nr. D.1469/15.12.2005.
Ca urmare a aprobării cererii reclamantului de cumpărare a locuinței de serviciu și în considerarea faptului că acesta urma să devină proprietarul locuinței, reclamantul a demarat în cursul lunii martie 2006 o . lucrări de îmbunătățire necesare și utile a locuinței, astfel încât aceasta să corespundă pe deplin nevoilor de locuit ale sale și ale familiei sale.
Aceste lucrări de îmbunătățire se ridică la valoarea de 90.963,73 lei, conform facturii nr. 102 din data de 15.03.2006, întreaga sumă fiind achitată cu chitanța nr. 401 din data de 15.03.2006.
La imobilul descris mai sus s-a montat tâmplărie PVC în valoare de 29.488 lei (la care se adaugă TVA 5602,72 lei), tâmplărie din lemn în valoare de 11.417,57 lei (+ TVA 2169,33 lei), placaje și obiecte sanitare în valoare de 30.119,00 lei (+ TVA 5.722,61 lei), au fost efectuate reparații și zugrăveli în sumă de 5.415,55 lei (+ TVA 1.028,95 lei), conform facturii nr. 102 din data de 15.03.2006.
Astfel, au fost montate ferestre și uși din profile PVC Tip Gealan, uși din lemn la interior și la balcon, precum și la . fost efectuate reparații de tencuieli interioare, repararea fisurilor și crăpăturilor din zidărie, văruire, rașchetarea și finisarea prin ceruire și lustruire a parchetului, au fost montate plăci de gresie și faianță, precum și obiecte sanitare, conform devizelor și situațiilor de lucrări atașate.
Reclamantul a menționat că, deși Decizia nr. G.3449/14.12.2005 prin care s-a decis vânzarea către reclamant a locuinței este încă în vigoare, nici până în prezent nu s-a finalizat vânzarea locuinței către reclamant din culpa exclusivă a pârâtului care refuză în mod nejustificat să îndeplinească formalitățile de cadastru și de evaluare.
Contractual de închiriere a locuinței, încheiat inițial pentru o perioadă contractuală de 5 ani (07.11._10) și apoi prelungit prin act adițional cu încă 6 luni (până la data de 07.05.2011), nu a mai fost ulterior prelungit, pârâtul refuzând în mod nejustificat prelungirea contractului, deși reclamantul a rămas în locuință împreună cu familia sa și a continuat să plătească și chirie la zi, pe care, de altfel, pârâtul o încasează.
Având în vedere că pârâtul a formulat acțiune în evacuarea reclamantului din locuință pe motiv că o stăpânește fără drept, acțiune care formează obiectul dosarului nr._/300/2011 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, reclamantul se consideră îndreptățit să introducă prezenta acțiune în despăgubiri pentru restituirea contravalorii îmbunătățirilor necesare și utile efectuate cu privire la imobil și în recunoașterea de către instanță a unui drept de retenție asupra locuinței până la achitarea integrală de către pârât a acestor despăgubiri.
D. fiind faptul că în prezent contractul de închiriere nu mai este în vigoare, reclamantul a fundamentat prezenta acțiune pe temeiul îmbogățirii fără justă cauză, îmbunătățirile efectuate de reclamant la imobilul proprietatea pârâtului reprezentând o îmbogățire fără justă cauză a acestuia din urmă în detrimentul și în dezavantajul patrimonial al reclamantului.
Prin urmare, reclamantul a considerat îndeplinită condiția subsidiarității acțiunii în despăgubiri întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză, câtă vreme reclamantul nu are deschisă calea unei alte acțiuni în instanță pentru recuperarea cheltuielilor necesare și utile efectuate cu privire la locuința proprietatea pârâtului întrucât, așa cum a menționat, în prezent între părți nu mai există niciun raport contractual.
Cu toate că reclamantul continuă să locuiască în imobilul proprietatea pârâtului, iar acesta continuă să încaseze chiria, contractul de închiriere nu se poate considera prelungit prin tacita relocațiune, câtă vreme pârâtul a promovat acțiunea în evacuarea reclamantului care echivalează cu o notificare de încetare a raporturilor de locațiune.
Astfel, conform art. 997 cod civil de la 1864, aplicabil în speță, „Acela căruia se face restituțiunea trebuie să despăgubească pe posesorul chiar de rea-credință de toate cheltuielile făcute pentru conservarea lucrului sau care au crescut prețul lui”.
Prin urmare, reclamantul a solicitat să se constate că sunt îndeplinite toate condițiile materiale și juridice pentru promovarea acțiunii în pretenții întemeiate pe îmbogățirea fără justă cauză, existând mărirea unui patrimoniu (respectiv al pârâtului) făcută prin micșorarea unui alt patrimoniu (al reclamantului), legătura de cauzalitate între diminuarea patrimoniului reclamantului și mărirea patrimoniului aparatului, absența unei cauze legitime care să justifice această mărire și această micșorare concomitentă de patrimoniu.
De asemenea, reclamantul a solicitat a se aprecia valoarea, importanța și amploarea acestor îmbunătățiri necesare și utile aduse de către reclamantul-chiriaș imobilului proprietatea pârâtului, în primul rând, din perspectiva „promisiunii” de vânzare făcute de către pârât reclamantului (în temeiul Deciziei de vânzare nr. G.3449/14.12.2005), reclamantul efectuând îmbunătățirile menționate mai sus numai în considerarea calității lui viitoare de proprietar al imobilului, calitate care nu s-a mai concretizat din culpa exclusivă a pârâtului.
Până la achitarea integrală și efectivă de către pârât a contravalorii îmbunătățirilor necesare și utile efectuate de către reclamant, acesta a solicitat recunoașterea unui drept de retenție în favoarea reclamantului asupra imobilului situat în București, .. 82-88, scara 1, etaj 1, apartament 3, sector 2.
În temeiul art. 2495 Noul Cod civil noțiunea dreptului de retenție este definită astfel: Cel care este dator să remită sau să restituie un bun poate să îl rețină cât timp creditorul nu își execută obligația sa izvorâtă din același raport de drept sau, după caz, atât timp cât creditorul nu îl despăgubește pentru cheltuielile necesare și utile pe care le-a făcut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat.
Buna-credință a reclamantului reiese din faptul că a achitat contravaloarea chiriei în perioada 2012-2014 deși, pârâtul nu a emis facturi si chitanțe pentru plata acestei chirii.
De asemenea, reclamantul a dat dovadă de bună-credință achitând și contravaloarea serviciului de pază a imobilului situat București, .. 82-88, scara 1, etaj 1, sector 2, în care se află apartamentul nr. 3 locuit de acesta, deși această obligație revenea pârâtului conform art. 6.1 din contractul de închiriere nr. G2720/08.11.2005.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 194 ș.u. Noul Cod de procedură civilă, art. 997 Cod civil de la 1864, art. 2495 Noul Cod civil.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie, factura nr.102/15.03.2006, chitanța nr. 401/15.03.2006, devize, centralizator obiecte, situații de lucrări, contractul de închiriere nr. G 2720/08.11.2005, actul adițional nr. 1 la contractul de închiriere nr. G 2720/08.11.2005 înregistrat sub nr. N5129/08.11.2010, Hotărârea nr. 1245/13.10.2005 privind schimbarea regimului juridic și a titularului dreptului de administrare asupra unor imobile situate în Municipiul București publicată în M.O. nr. 951/26.10.2005, Decretul Prezidențial nr. 1265/07.12.2005, Decizia de pensionare nr._/08.02.2006, Decizia nr. G.3449/14.12.2005, adresa adjunctului directorului SPP nr. N. 1469/15.12.2005, chitanțe privind plata chiriei pentru perioada 2012-2014, adresa RA-APPS nr. 1010/07.02.2012 privind plata serviciului de pază, foaie de vărsământ din 13.03.2012, factura nr._/31.01.2012, chitanța din data de 19.05.2014 privind plata serviciului de pază.
La data de 25.09.2014, prin compartimentul registratură, pârâtul a depus la dosar întâmpinare.
În fapt, reclamantul, prin cererea de chemare în judecată, a solicitat instanței obligarea instituției pârâte la plata sumei de 90.963,73 lei actualizată cu rata inflației, reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor necesare și utile aduse la imobilul situat în București, .. 82-88, scara 1, etaj 1, apartament 3, sector 2, precum și recunoașterea unui drept de retenție asupra imobilului până la achitarea sumei solicitate.
Pe excepția de necompetență teritorială a instanței, pârâtul a solicitat admiterea excepției și declinarea judecării cauzei către Judecătoria Sectorului 6 București, întrucât instituția pârâtului are un nou sediu social, respectiv București, ., sector 6. Având în vedere prevederile art. 107 Cod procedură civilă, respectiv că instanța competentă să soluționeze dosarul este instanța în a cărei circumscripție își are sediul pârâtul, acesta a solicitat declinarea competenței spre soluționare către Judecătoria Sectorului 6 București.
Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea capătului de cerere privind obligarea instituției pârâte la plata sumei de 90.963,73 lei actualizată cu rata inflației, reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului situat în București, ..82-88, scara 1 etaj 1, apartament 3 sector 2, ca neîntemeiat ținând seama de următoarele aspecte:
Conform prevederilor art. 3 din Contractul de închiriere nr. G_ din 08.11.2005 în vigoare la data efectuării îmbunătățirilor pe care reclamantul a susținut că le-a efectuat la imobilul situat în București, .. 82-88, scara 1, etaj 1, apartament 3, sector 2, „orice îmbunătățire adusă de chiriaș locuinței va fi efectuată numai după obținerea aprobărilor legale și care au fost luate în evidență de Secția Investiții și Cazare”.
La momentul efectuării îmbunătățirilor, reclamantul nu a solicitat aprobare din partea instituției pârâtului de a efectua lucrările la apartamentul mai sus menționat, aceste lucrări nefigurând în evidența instituției sale astfel cum prevăd mențiunile din contract și ținând seama de faptul că S. de Protecție și Pază este administratorul acestui imobil.
Mai mult, în același articol din contract se stipulează faptul că „ cheltuielile vor fi suportate de către chiriaș, proprietarul fiind exonerat de orice responsabilitate financiară sau de orice natură”.
Având în vedere aceste prevederi pe care reclamantul le-a cunoscut, ținând seama de faptul că a semnat contractul de închiriere, pârâtul a considerat nejustificată cererea acestuia de a-i suporta instituția pârâtului cheltuielile efectuate cu îmbunătățirile aduse imobilului situat în București, .. 82- 88, scara 1, etaj 1, apartament 3, sector 2.
De asemenea, conform prevederilor art. 1346 lit. c din Codul civil „îmbogățirea este justificată atunci când rezultă dintr-un act îndeplinit de cel păgubit în interesul său personal și exclusiv pe riscul său ori, după caz, cu intenția de a gratifica.”
Ținând seama de aceste prevederi și de faptul că reclamantul nu a solicitat și nici nu a obținut aprobarea instituției pârâtului pentru efectuarea îmbunătățirilor, pârâtul a considerat că toate aceste lucrări au fost făcute pe riscul său, situație în care nu au fost îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză.
În ceea ce privește susținerile reclamantului din cererea de chemare în judecată, acestea sunt nefondate ținând seama de următoarele aspecte:
La data de 14.12.2005, ca urmare a analizării și verificării documentelor necesare îndeplinirii condițiilor prevăzute de către Legea nr.562/2004, comisia de vânzare a locuințelor de serviciu constituită la nivelul instituției pârâtului, a emis Decizia nr. G 3449 din data de 14.12.2005. Conform prevederilor legii mai sus menționate și a HG nr.2424/2004, pentru a putea cumpăra locuința de serviciu, titularul contractului de închiriere solicită în scris cumpărarea locuinței printr-o cerere depusă la unitatea de administrare, însoțită de următoarele documente: copia contractului de închiriere, declarație notarială și copii ale actelor de identitate.
Conform prevederilor art.4 din HG nr.2424/2004, documentele depuse au fost analizate și verificate de către o comisie de vânzare a locuințelor de serviciu.
Din cele prezentate mai sus reiese faptul că decizia emisă se referă la faptul că documentele depuse de către reclamant sunt conforme cu prevederile legale, dar emiterea acestei decizii nu creează un drept reclamantului de a cumpăra locuința deținută cu titlu de închiriere. După analizarea documentelor depuse, conform prevederilor menționate anterior mai sunt o . alte proceduri de urmat, inclusiv o confirmare scrisă din partea solicitantului că își menține cererea și acceptă prețul, abia după această confirmare urmând a se încheia contractul de vânzare - cumpărare.
Ori, în cazul reclamantului, toate celelalte demersuri au fost sistate, deoarece s-a constatat faptul că locuința din ..82-88, scara 1 etaj 1, apartament 3 deținută cu titlu de închiriere de către reclamant nu se afla în administrarea instituției pârâtului la data întrării în vigoare a Legii nr.562/2004, condiție esențială pentru vânzarea locuințelor de serviciu.
Această locuință a intrat în administrarea instituției pârâtului în temeiul art.2 din HG nr.1245/13.10.2005, adică ulterior datei de 12.12.2004, dată la care a intrat în vigoare Legea nr.562/2004.
În aceste condiții, decizia nr. G 3449/14.12.2005 nu a mai produs efecte juridice, deoarece prin perfectarea vânzării locuinței s-ar fi produs o încălcare a prevederilor legale, drept pentru care nu au mai fost urmate toate celelalte proceduri prevăzute de lege.
Decizia nr. G3449 din 14 decembrie 2005 emisă de Comisia de vânzare a locuințelor de serviciu nu constituie o aprobare de cumpărare a locuinței de serviciu, astfel cum a susținut reclamantul și nici justificarea pentru demararea lucrărilor efectuate la imobilul situat în București, ..82-88, scara 1 etaj 1, apartament 3 sector 2.
Pârâtul a ținut să precizeze faptul că Decizia nr. G 3449/14.12.2005 a fost desființată de către două instanțe care au menționat în hotărârile pronunțate faptul că instituția pârâtului nu poate vinde locuința de serviciu situată în București, ..82-88, scara 1 etaj 1, apartament 3, sector 2, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Pârâtul nu a înțeles susținerile reclamantului cu privire la faptul că această decizie mai era în vigoare, ținând seama de faptul că a avut calitatea de reclamant în dosarul nr._/3/2011 ce a avut ca obiect obligarea instituției pârâtului de a-i vinde locuința de serviciu.
Având în vedere cele menționate, pârâtul a solicitat a se observa că, nu din culpa instituției sale nu a fost vândut apartamentul situat în București, ..82-88, scara 1 etaj 1, apartament 3, sector 2, astfel cum a susținut reclamantul ci, apartamentul nu a fost vândut, deoarece nu erau îndeplinite condițiile legale prevăzute de Legea nr.562/2004.
În ceea ce privește recunoașterea în favoarea reclamantului a unui drept de retenție asupra imobilului până la achitarea integrală a sumei, pârâtul a solicitat respingerea acestuia, având în vedere susținerile sale prin care a considerat că nu sunt întrunite condițiile îmbogățirii fără justă cauză și, în consecință, suma pe care reclamantul a solicitat-o să-i fie restituită de către instituția pârâtului, nu este întemeiată.
Mai mult, reclamantul nu poate invoca un drept de retenție, având în vedere faptul că la acest moment ocupă abuziv apartamentul situat în București, ..82-88, scara 1, etaj 1, apartament 3, sector 2, întrucât contractul de închiriere nu mai este valabil.
Față de cele menționate, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii formulată de către reclamantul Șucată M. F., ca neîntemeiată.
În drept pârâtul a invocat prevederile Legii nr.562/2004, republicată, HG nr.2424/2004, HG nr.1245/13.10.2005, art. art.1346 lit. c Cod civil, 2496 Cod civil și art. 205 Cod procedură civilă.
Alăturat întâmpinării, pârâtul a anexat în copie, certificat de înregistrare fiscală, decizia nr.5418/24.03.2013 pronunțată de ÎCCJ Secția de C. Administrativ și Fiscal.
La data de 10.11.2014, prin compartimentul registratură, reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtul S. de Protecție și Pază, prin care a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată întrucât este întemeiată pentru toate considerentele invocate în acțiunea introductivă de instanță.
Astfel, între părțile prezentei cauze, există pe rolul instanțelor de judecată o . litigii aflate în curs de soluționare. Cu toate acestea, în dosarul nr._ soluționat de Tribunalul București, Secția a V-a Civilă în data de 02.05.2014, pârâtul nu a adus la cunoștința instanței schimbarea sediului său, aspect pe care îl cunoștea anterior datei de 16.04.2014, când instanța a rămas în pronunțare și a amânat pronunțarea în mod succesiv până în data de 02.05.2014.
În prezenta cauză, pârâtul a anexat întâmpinării formulate certificatul de înregistrare fiscală . numărul_ pentru Unitatea Militară 0149F. Din Decizia nr. G3449/14.12.2005 și din contractul de închiriere nr. G 2720/08.11.2005 reiese faptul că S. de Protecție și Pază este UM 0149L.
La apariția Legii nr. 562/2004, reclamantul a formulat cerere prin care a solicitat cumpărarea locuinței situate în București, .. 82-88, scara 1, etaj 1, apartament 3, sector 2, ce a format obiectul contractului de închiriere nr. G 2720/08.11.2005.
Ca urmare a admiterii cererii reclamantului de cumpărare a locuinței de serviciu și în considerarea faptului că acesta urma să devină proprietarul locuinței, reclamantul a demarat în cursul lunii martie 2006 o . lucrări de îmbunătățire necesare și utile locuinței, astfel încât aceasta să corespundă pe deplin nevoilor de locuit ale sale și ale familiei sale.
În vederea prelungirii contractului de închiriere sau a încheierii unui nou contract de închiriere pentru același imobil, reclamantul a promovat o cerere de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului București, Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal, dosar care nu a fost soluționat.
D. fiind faptul că în prezent contractul de închiriere nu mai este în vigoare, reclamantul a înțeles să fundamenteze prezenta acțiune pe temeiul îmbogățirii fără justă cauză, îmbunătățirile efectuate de reclamant la imobilul proprietatea pârâtului reprezentând o îmbogățire fără justă cauză a acestuia din urmă în detrimentul și în dezavantajul patrimonial al reclamantului.
Chiar și în condițiile în care Noul Cod civil ar fi aplicabil în cauză, îmbogățirea fără justă cauză nu este justificată în această situație, iar dispozițiile art. 1346 lit. c nu sunt aplicabile, întrucât reclamantul nu a avut intenția de a gratifica SPP și îmbogățirea nu rezultă dintr-un act îndeplinit de cel păgubit în interesul său personal și exclusiv, pe riscul său.
Având in vedere faptul că reclamantul a promovat cererea de chemare în judecată privind prelungirea contractului de închiriere sau încheierea unui nou contract de închiriere pentru același imobil, care formează obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului București, Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal, dosar care nu a fost soluționat, reclamantul nu deține bunul în mod abuziv sau ilegal.
Prin sentința civilă nr.8817/11.12.2014 pronunțată de Judecătoria sector 5 București, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a instanței și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 6 București.
Pe rolul Judecătoriei sector 6 București, cauza a fost înregistrată la data de 03.02.2015, sub numărul_ .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între reclamant, în calitate de chiriaș și pârât, în calitate de proprietar a fost încheiat la data de 08.11.2005 contractul de închiriere nr. G 2720/08.11.2005, având ca obiect locuința din București, ..82-88, scara 1, etaj 1, apartament 3, sector 2, cu începere de la 08.11.2005 până la 07.11.2010 (pe o durată de 5 ani) – filele 37-40 din dosar.
La data de 07.11.2010 a fost încheiat actul adițional nr. 1 la contractul de închiriere nr. G 2720/08.11.2005 înregistrat sub nr. N5129/08.11.2010, prin care părțile au convenit prelungirea termenului de închiriere a locuinței pentru o perioadă de 6 (șase) luni, începând cu data de 08.11.2010 până la data de 07.05.2011, în conformitate cu prevederile pct. 4 alin.2 din contractul de închiriere nr. G 2720/08.11.2005, celelalte clauze contractuale rămânând neschimbate (f.41).
Prin Hotărârea de Guvern nr.1245/13.10.2005 imobilul situat în București, .. 82-88, scara 1, etaj 1, apartament 3, sector 2 a fost trecut în domeniul privat al statului și în administrarea Serviciului de Protecție și Pază.
Cererea reclamantului de cumpărare a locuinței în discuție a fost aprobată de Comisia de vânzare a locuințelor de serviciu din cadrul SPP prin Decizia nr. G 3449/14.12.2005, urmând ca perfectarea contractului să se facă după îndeplinirea formalităților de cadastru și evaluare și după parcurgerea procedurilor privind comunicarea prețului, în baza HG nr.2424/21.12.2004.
Conform înscrisurilor existente la dosar (factura fiscală nr.102/15.03.2006 și chitanța nr.401/15.03.2006, în valoarea de 90.963,73 lei - f.9), în luna martie 2006 reclamantul a demarat o . lucrări de îmbunătățiri, arătându-se în acțiune că acestea au fost făcute la imobilul pe care-l ocupa în calitate de chiriaș, în considerarea demersurilor începute pentru cumpărarea apartamentului și pentru a corespunde pe deplin nevoilor de locuit ale petentului și ale familiei sale.
Întrucât procedurile de vânzare-cumpărare nu s-au mai finalizat motivat de faptul că locuința nu intra sub incidența Legii nr.562/2004, între părți s-au declanșat o . litigii, printre care și acesta privind restituirea contravalorii îmbunătățirilor făcute de reclamant cu recunoașterea unui drept de retenție.
Instanța apreciază însă că cererea reclamantului este neîntemeiată, în considerarea contractului de închiriere care era în vigoare la data efectuării lucrărilor și care la punctul 3 a prevăzut că „orice îmbunătățire adusă de chiriaș locuinței va fi efectuată numai după obținerea aprobărilor legale și care au fost luate în evidență de Secția Investiții și Cazare. Cheltuielile vor fi suportate de către chiriaș, proprietarul fiind exonerat de orice responsabilitate financiară sau de orice natură”.
Din actele de la dosar nu rezultă că reclamantul ar fi solicitat aprobare din partea instituției pârâte pentru a întreprinde lucrările mai sus menționate și în plus, teza finală din prevedere pune în sarcina exclusivă a chiriașului suportarea eventualelor costuri legate de îmbunătățirea locuinței, proprietaul fiind exonerat de orice responsabilitate.
Deși erau începute procedurile de cumpărare a imobilului, instanța arată că stadiul în care se găseau acestea la momentul lucrărilor nu conferea reclamantului calitatea de proprietar pentru a putea exercita în mod absolut și neîngrădit atributele dreptului la care aspira, potrivit art.480 Cod civil (art.555 din actuala reglementare), raporturile juridice dintre părți fiind guvernate doar de contractul de închiriere ale cărui clauze erau clare și neechivoce.
Prin urmare, instanța apreciază că reclamantul, prin hotărârea luată de a efecua îmbunătățiri la imobilul cu privire la care nu se perfectase vînzarea, fără ca măcar să-l anunțe pe proprietar de intenția sa, și-a asumat riscul suportării unor astfel de costuri, contractul de închiriere rămânând singurul act juridic prin prisma căruia poate fi tranșat prezentul litigiu.
În considerarea celor arătate, instanța reține că nu sunt îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză invocate de către reclamant, acțiunea în pretenții urmând a fi respinsă ca neîntemeiată. Față de soluția ce se va pronunța pe primul capăt de cerere, cererea accesorie privind recunoașterea unui drept de retenție nu se mai justifică și în consecință va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamantul Șucată M. F., domiciliat în București, .. 82-88, scara 1, etaj 1, apartament 3, sector 2, CNP_, în contradictoriu cu pârâtul S. de Protecție și Pază, cu sediul în București, ., sector 6, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2250/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 2248/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
