Pretenţii. Sentința nr. 793/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 793/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 30-01-2015 în dosarul nr. 793/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 793
Ședința publică de la 30.01.2015
Instanța constituită din
P.: N. A.
GREFIER: C. C.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamantul Ș. C. A. în contradictoriu cu pârâta S.C. P. P. S.R.L.
Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 21.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp a amânat pronunțarea la data de 28.01.2015 și 30.01.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.06.2014, reclamantul Ș. C. A., în contradictoriu cu pârâta ., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 23.812,50 lei, reprezentând prejudiciul material cauzat ca urmare a nerespectării contractului de prestări servicii nr.150/23.04.2013, actualizată cu indicele de inflație începând cu data de 10.06.2013 până la plata integrală, precum și dobânda legală aferentă acestei sume de la data de 10.06.2013 până la plata integrală a debitului, la plata sumei de 10.000 de euro calculați la cursul BNR din ziua plății, reprezentând prejudiciul moral cauzat prin fapta ilicită a pârâtei, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, pentru desfășurarea evenimentului special din viața acestora, respectiv botezul primului copil, reclamantul, împreună cu familia sa, a ales ca și locație Restaurantul P. P.-S. M..
Opțiunea pentru această locație nu a fost una întâmplătoare ci, dimpotrivă, au fost luate în calcul mai multe aspecte: suprafața sălii raportat la numărul invitaților (peste 100 persoane), aspectul locației, precum și costurile aferente serviciilor ce urmau să fie prestate de către pârâtă.
Fiind de acord cu condițiile impuse de . SRL, reclamantul a încheiat contractul de prestări servicii nr. 150/23.04.2013 cu aceasta, prin care pârâta se angaja să presteze servicii integrale pentru buna desfășurare a botezului fiicei sale pentru data de 01.06.2013.
În ceea ce privește valoarea contractului, reclamantul a stabilit un preț total de 33.000 lei (330x100), acesta fiind ținut să achite un avans de 5.000 de lei.
După cum reiese din factura fiscală . nr._/24.04.2013 și din bonul fiscal nr. 6/24.04.2013, ambele emise de pârâtă, reclamantul și-a îndeplinit în mod corespunzător și cu promptitudine obligația de plată a avansului, urmând să respecte și celelalte obligații contractuale, conform convenției existente între părți.
La data de 15.05.2014, deci cu aproximativ două săptămâni înainte de data stabilită pentru desfășurarea evenimentului, reclamantul a primit din partea reprezentanților . adresa nr. 195 prin care i se solicita să accepte schimbarea locației evenimentului, întrucât în sala rezervată de reclamant urma să se desfășoare un alt eveniment în aceeași zi, oferindu-i-se în schimb o altă locație aparținând pârâtei, respectiv sala de conferințe. O altă opțiune oferită de pârâtă, pentru a putea beneficia de locația contractată, ar fi constat în schimbarea datei evenimentului.
Având în vedere că noua locație nu era adecvată pentru desfășurarea evenimentului, fiind mult mai mică decât prima, iar schimbarea datei botezului nu putea fi luată în considerare, deoarece evenimentul a fost stabilit cu mult timp înainte, toți invitații organizându-și programul în considerarea datei de 01.06.2013, reclamantul s-a văzut pus în situația să caute o altă locație cu doar 14 zile înainte de eveniment, să transmită alte invitații, cu scuzele de rigoare, tuturor invitaților și să suporte cheltuieli suplimentare considerabile, toate acestea în condiții de stres maxim.
Ulterior, reclamantul a solicitat pârâtei să îl despăgubească pentru daunele produse din culpa acesteia, sens în care a trimis o adresă la data de 20.05.2013.
Prin această adresă le-a adus la cunoștință reprezentanților . că valoarea noului contract de prestări servicii încheiat de acesta cu . SRL a depășit cu mai bine de 4.000 de euro valoarea contractului negociat cu pârâta, cerându-le totodată să îl despăgubească și pentru prejudiciile morale cauzate prin comportamentul culpabil al părții cocontractante, suma solicitată fiind de 10.000 de euro,
Evident că pârâta nu a dat curs solicitărilor reclamantului de a-l despăgubi material și moral, aceasta limitându-se la a-i restitui avansul de 5.000 de lei.
Deranjat fiind de atitudinea sfidătoare a pârâtei, reclamantul a apelat la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor în vederea sancționării acesteia.
Prin adresa nr. 7768, reclamantul a fost informat de către reprezentanții acestei instituții că, în urma reclamației nr.6832/13.06.2013 formulată de acesta, . a fost sancționată conform art. 4 alin. 1 lit. a din Legea nr.363/2007, dispunându-se încetarea practicii comerciale incorecte.
Reclamantul a precizat că, nici după această sancțiune, pârâta nu a considerat că ar trebui să îl despăgubească în vreun fel, crezând probabil că este suficient să restituie avansul plătit de acesta, avans care, în urma neîndeplinirii totale a obligațiilor de către pârâtă, oricum apărea ca fiind o plată nedatorată, supusă restituirii.
Astfel, se pare că unica soluție prin care pârâta poate fi ținută să răspundă pentru faptele sale prejudiciabile o reprezintă prezenta acțiune a cărei temeinicie o va demonstra în continuare.
Acțiunea reclamantului este întemeiată și urmează a fi admisă pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata daunelor materiale provocate prin nerespectarea contractului:
Pentru o mai bună înțelegere a pretențiilor reclamantului întemeiate pe răspunderea contractuală, reclamantul a reliefat în continuare câteva dintre obligațiile contractuale relevante pentru prezenta speță pe care pârâta era ținută a le respecta și prin încălcarea cărora s-au cauzat prejudicii materiale suportate de reclamant.
Astfel, pârâta și-a asumat prin contract obligația de a asigura spațiul ce a fost rezervat la data și ora convenită, precum și a serviciilor oferite ( Cap, VI. pct.1 lit. h).
De asemenea, în conformitate cu Cap. VIII din contract privind modificarea acestuia, orice modificare a convenției se realizează pe baza acordului comun exprimat în scris prin acte adiționale semnate de ambele părți.
Nu în ultimul rând, merită menționată și clauza prevăzută la pct. 1 din Cap. X ce reglementează răspunderea contractuală „partea din culpa căreia se produc prejudicii celeilalte părți contractuale prin neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a prevederilor prezentului contract datorează daune interese”.
Aceste clauze contractuale coroborate cu principiile edificatoare din materia contractelor instituiau în sarcina părților obligația executării contractului cu bună-credință, cu diligență și în sens nevătămător pentru partea cocontractantă. per a contrario, un comportament de natură a cauza prejudicii materiale uneia dintre părți atrage răspunderea contractuală a părții în culpă.
Astfel, conform art. 1350 cod civil „ orice persoana care încheie un contract are îndatorirea să își execute obligațiile pe care le-a contractat. Atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii”.
Răspunderea contractuală ca și instrument de sancționare a cocontractantului în culpă este strâns legată de principiul forței obligatorii a contractului. Evident că premisa generală a angajării răspunderii contractuale o constituie existența unui contract valabil încheiat.
Din moment ce contractul are forța unei legi în raporturile dintre părți, se consideră că în temeiul acestui principiu fiecare parte trebuie să răspundă de eventuala nerespectare a acesteia „legi", așadar de încălcarea „normei private” pe care contractul o generează.
Pentru a fi în prezența răspunderii contractuale este necesar să fie întrunite patru condiții: (i) fapta ilicită care constă în neexecutarea lato sensu a obligațiilor contractuale asumate de debitor prin contractul valabil încheiat cu creditorul; (ii) existența unui prejudiciu în patrimoniul creditorului; (iii) existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită a debitorului și prejudiciu; (iv) culpa debitorului.
Cât privește fapta ilicită a pârâtei, în speța de față reclamantul se află în prezența unei neexecutări totale, caz în care răspunderea contractuală se angajează cu certitudine, pârâta fiind obligată să repare întregul prejudiciu cauzat.
Neexecutarea obligațiilor ce-i reveneau de către pârâtă este evidentă, drept dovadă stând notificarea nr. 195/15.05.2013 trimisă de reprezentanții . prin care aceștia au încercat să modifice unilateral convenția părților cu doar 15 zile înainte de eveniment, modificări cu care reclamantul nu a fost de acord, precum și alte comunicări existente între părți.
Prejudiciul material suferit este dovedit prin înscrisurile pe care le va atașa la dosarul cauzei, respectiv contractul de rezervare nr. 456/17.05.2013 încheiat între reclamant și . SRL (locația unde s-a desfășurat efectiv evenimentul), valoarea contractului fiind de 13.000 de euro (echivalentul a 56.812,50 lei), respectiv 100 euro/persoană (450 de lei), față de 330 lei/persoană, cum stabilise cu pârâta, fiind totodată nevoit să accepte achitarea meniurilor pentru 130 de persoane, indiferent de numărul de persoane participante efectiv. Dovada achitării sumei de 56.812, 50 lei către . reiese din bonurile fiscale emise de către aceasta.
Astfel, se observă că, per total, diferența dintre valoarea primului contract în sumă de 33.000 lei, și cel de al doilea contract, în valoare de 56.812,50 lei este de 23.812,50 lei, sumă pe care pârâta, în virtutea clauzei contractuale prevăzută în Cap. X, pct. 1 din Contractul nr.150/23.04.2013, are obligația să o plătească reclamantului. În plus, față de suma considerabil mai mare pe care reclamantul a fost nevoit s-o suporte pentru cele 130 de meniuri, a trebuit să plătească încă 10% din valoarea contractului pentru serviciile prestate de personalul . SRL, ceea ce înseamnă suplimentar 1.300 de euro, astfel cum reiese din clauzele contratului încheiat cu această din urmă locație.
Cât privește cea de a treia condiție pentru angajarea răspunderii contractuale, între fapta ilicită a pârâtei și prejudiciul cauzat reclamantului există un vădit raport de cauzalitate, deoarece schimbarea intempestivă a locației evenimentului cu consecința suportării unor cheltuieli suplimentare s-a datorat exclusiv culpei pârâtei.
Condiția culpei pârâtei este de asemenea îndeplinită, aceasta programând două evenimente în aceeași zi, în aceeași locație, având de la bun început reprezentarea că cel mai probabil nici reclamantul, nici cealaltă persoană nu vor fi de acord cu schimbarea locației/datei evenimentului, pârâta bazându-se pe simpla credință că va reuși să convingă pe una dintre persoane să accepte variantele de rezervă propuse de aceasta. După cum era de așteptat, acest lucru nu s-a întâmplat, astfel că pârâta a preferat să-și respecte contractul față de cealaltă persoană, în dauna reclamantului.
Așadar, se observă că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile atragerii răspunderii contractuale a pârâtei, reclamantul demonstrând cu prisosință că a suportat un prejudiciu material din cauza neîndeplinirii culpabile a obligațiilor asumate prin contract de către partea cocontractantă, fapt ce impune obligarea acesteia la plata tuturor daunelor astfel produse.
În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata daunelor morale cauzate prin nerespectarea contractului:
Principiului reparării integrale a prejudiciului presupune înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil în situația anterioară.
Jurisprudența, mai ales, dar și realitatea curentă au demonstrat posibilitatea că, prin una și aceeași faptă ilicită și culpabilă, să se aducă atingere atât, unor drepturi de natură patrimonială, cât și unor drepturi de natură nepatrimonială, iar pe planul rezultatelor, persoanei lezate să-i fie aduse, deodată, atât prejudicii patrimoniale, cât și prejudicii nepatrimoniale.
Astfel, daunele morale pot fi acordate în măsura în care efectul negativ al faptei ilicite afectează acele atribute ale persoanei care influențează relații sociale, cum ar fi în cauza de față reputația, onoarea și demnitatea persoanei.
Ca și în cazul daunelor materiale, pentru acordarea daunelor morale se cer a fi îndeplinite mai multe condiții, și anume: fapta ilicită, culpa autorului faptei, prejudiciul cauzat și raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și culpabilă, pe de o parte, și prejudiciul cauzat, pe de altă parte, asupra cărora nu va reveni având în vedere analiza de mai sus a acestora și prin care a demonstrat că sunt îndeplinite cumulativ.
Desfășurarea vieții într-un cadru social implică o . relații cu semenii bazate nu numai pe interese materiale, dar și pe un complex de sentimente, aprecieri, opinii ale unora la adresa altora, din împletirea cărora se naște și se conservă considerația reciprocă, respectul, prietenia, prețuirea fiecăruia de către cei din jur, un complex de raporturi care depășește sfera materialismului situându-se în domeniul legăturilor sufletești, nepatrimoniale dintre oameni.
Or, prin comportamentul culpabil pe care l-a avut reclamanta aceste relații interumane au fost lezate, reclamantul fiind pus într-o situație jenantă față de numărul important de invitați la eveniment care l-au considerat, fără a avea vreo vină, o persoană neserioasă, oscilantă care cu doar două săptămâni înainte schimbă locația evenimentului.
Pe lângă această periclitare publică a reputației și demnității reclamantului, evident a fost supus și unor condiții de stres maxim, imputabil în exclusivitate pârâtei, fiind nevoit să caute în disperare o nouă locație, chiar dacă depusese toate diligențele în acest sens cu mult timp înainte.
Astfel, unul dintre cele mai frumoase și importante evenimente din viața reclamantului care trebuia să constituie doar un moment de bucurie de care să își amintească cu drag, declanșează acum și o . emoții negative, de fiecare dată rememorând presiunea incredibilă la care a fost supus nu numai reclamantul, ci și întreaga sa familie.
Este total adevărat că nicio sumă de bani nu ar putea înlătura în totalitate prejudiciile morale la care a fost supus, acestea nefiind susceptibile de o reparare propriu-zisă, cu toate acestea prin acordarea unor daune morale rezultatul dezagreabil al faptei ilicite ar ușura suferințele sale și ar repara întrucâtva imaginea știrbită față de invitații la botez.
Așadar, pe lângă daunele materiale incontestabile pe care le-a suferit, reclamantul a fost îndreptățit și la obținerea de despăgubiri morale, ca urmare a faptei ilicite a pârâtei.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 1350 și art. 1357 Cod civil și art.194 Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie, un set de înscrisuri (filele 13-40).
La data de 26.06.2014 reclamantul a depus la dosar precizările solicitate de instanță, conform rezoluției din data de 18.06.2014, la care a anexat interogatoriul formulat pentru a fi administrat pârâtei și copia cărții sale de identitate.
La data de 18.08.2014 pârâta a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele argumente de fapt și de drept:
În fapt, la data de 23.04.2013, a fost încheiat contractul nr.150/23.04.2013 între pârâtă și un viitor client, în persoana dlui Seclaman C. după ore de insistențe pentru a se încheia contractul pentru data de 01.07.2013 cu evenimentul botez. Pârâta a menționat că au fost insistențe și chiar presiuni din partea dlui Seclaman, insistente care erau datorate faptului că pentru ziua de 01.07.2013, sala dorită de reclamant era deja antamată de o altă persoană.
Pârâta a precizat că, respectivul contract a fost încheiat sub rezerva încercării de negociere și de acceptare de schimbare cu persoana care a contractat inițial pentru sală iar, în situația în care această negociere a eșuat, situație care s-a și întâmplat, urmând a renegocia și rediscuta maniera de îndeplinit a contractului fie reziliere și primire a banilor înapoi fie, acordarea unor facilități.
După 5 zile, împuterniciții societății au comunicat dlui Seclamane, eșuarea negocierilor și l-a invitat pentru stabilirea noului cadru, moment în care situația a devenit explozivă și domnia sa nu a dorit să răspundă nici uneia dintre ofertele făcute ( dovada acestora fiind făcută cu atașarea tuturor discuțiilor purtate pe mail).
Întrucât la un moment dat nu a mai dorit să răspundă la telefon și nici la mailuri, pârâta i-a transmis acestuia o scrisoare recomandată cu valoare și fișa de inventar, la adresa indicată în contract pe care a refuzat să o ridice de la oficiul poștal.
Din întreaga corespondență purtată cu reclamantul reiese cu claritate reaua credință pe care a manifestat-o încă de la început, deși pârâta a manifestat mai mult decât bună cuviință și bună înțelegere în dorința de a-și păstra clienții, oferindu-i acestuia mai multe facilitați, mergând până la discounturi de 50% din valoarea contractului și a activităților anexe.
Pentru aceste considerente, pârâta a apreciat ca și o consecință a respingerii acestui prim capăt de cerere, solicitând respingerea și a celuilalt capăt de cerere prin care a solicitat plata de daune morale în cuantum de 10.000 euro, analizând totodată și timbrarea corespunzătoare în astfel de situații, în caz contrar înțelegând să invoce excepția de netimbrare.
Alăturat întâmpinării, pârâta a anexat un set de înscrisuri, în copie (filele 76-110).
Instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei și proba testimonială în cadrul căreia urmează să fie audiați martorii Z. G. Orlando și B. S., iar pentru pârâtă, proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului și proba testimonială în cadrul căreia urmează să fie audiați martorii S. M. și A. L..
Reclamantul a depus la dosar note de ședință (filele 127 și 128).
La data de 11.11.2014 pârâta a depus la dosar răspunsul la interogatoriul propus de reclamant (filele 131-134).
La termenul de judecată din data de 12.11.2014, instanța a procedat la administrarea probei cu interogatoriul reclamantului, răspunsurile acestuia fiind consemnate și atașate la dosar (filele 143 și 144). Instanța a procedat la audierea martorilor B. S. și Z. G. Orlando, propuși de reclamant, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar (filele 145 și146).
La termenul de judecată din data de 03.12.2014, instanța a procedat la audierea martorei M. S. I., declarația acesteia fiind consemnate și atașate la dosar (filele 155 și 156).
Reclamantul a depus la dosar concluzii scrise.
Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Între pârâta S.C. P. P. S.R.L., în calitate de furnizor, și reclamantul Ș. C. A., în calitate de beneficiar, a fost încheiat în data de 23.04.2013 contractul de prestări servicii nr. 150 (filele 12-19), având ca obiect prestarea serviciilor pentru evenimentul - special B. din data de 01.06.2013. În acest sens, la data de 24.04.2013, reclamantul Ș. C. A. a achitat suma de 5 000 lei către pârâta S.C. P. P. S.R.L., cu titlu de avans la încheierea contractului mai sus menționat, împrejurare rezultată atât din cuprinsul facturii . nr._/24.04.2013, cât și a bonului fiscal RO18630740 (fila 20).
Prețurile și tarifele convenite între părți, potrivit Cap. IV din contract (fila 14) sunt prevăzute în anexa 1 (fila 18) la contractul de prestări servicii nr. 150/23.04.2013, și anume 33.000 lei. Instanța reține că prețul prevăzut în contract este detaliat în funcție de numărul de persoane prezente la evenimentul în realizarea căruia a fost încheiat contractul. Din cuprinsul anexei 1 (fila 18) reiese că numărul de participanți la eveniment era de 100, prețul contractului fiind calculat prin raportare la suma de 330 lei pentru fiecare persoană. Însă conform Cap. VII pct. 1 din contractul de prestări servicii nr. 150/23.04.2013 (filele 12-19), modificările survenite ulterior cu privire la numărul de participanți se vor tarifa în mod corespunzător.
De asemenea, în cuprinsul anexei 1 la contract, se arată că locația selectată este reprezentată de Restaurant P. P.-Salon M..
Potrivit art. 1270 din Codul civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, astfel drepturile și obligațiile prevăzute în cuprinsul acestuia trebuie respectate de către părțile contractante.
Instanța reține că pârâta S.C. P. P. S.R.L., în calitate de prestator, avea obligația, conform Cap. VI pct.1 lit. h) din contractul de prestări servicii nr. 150/23.04.2013, să asigure spațiul care a fost rezervat de reclamant la ora și la data convenită.
În acest sens, dispozițiile art. 1350 din Codul Civil prevăd că orice persoană trebuie să-și execute obligațiile pe care le-a contractat, iar în alin. (2) din același articol este stipulat că, atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
Or, prin adresa nr. 195/15.05.2013 (fila 92) trimisă reclamantului, i-a adus acestuia la cunoștință că în urma discuției cu tatăl reclamantului, V. Ș., privind încheierea contractului de prestări servicii nr. 150/23.04.2013, acesta din urmă a fost înștiințat că pentru data de 01.06.2013, data evenimentului, există un alt contract încheiat pentru aceeași dată și în privința aceleiași locații, încercările pârâtei de rezolvare a situației fiind rămase fără rezultat.
Pârâta a susținut că dinaintea încheierii contractului reclamantul ar fi avut cunoștință de faptul că pentru aceeași dată și aceeași sală pârâta încheiase un alt contract, cu alt beneficiar și că, prin urmare, încheierea contractului cu reclamantul a fost făcută sub rezerva schimbării evenimentului pentru persoana care făcuse deja rezervarea, iar în măsura în care acest lucru nu se putea realiza, datele contractului nr. 150/23.04.2013 puteau fi schimbate.
Această susținerea pârâtei nu a fost dovedită, deși conform art. 249 din Codul de procedură civilă, sarcina probei îi aparținea. Instanța reține că nici în contract și nici în vreun act adițional sau un alt înscris, nu se menționează împrejurarea închirierii sălii respective către un alt beneficiar în aceeași dată. Dimpotrivă, din contract rezultă obligația clară și certă asumată de pârâtă de a pune la dispoziția reclamantului sala convenită la data convenită, ceea ce reprezintă o obligație de rezultat, iar nu de diligență. Mai mult, susținerea pârâtei contravine celor menționate în cuprinsul Cap. VII din contractul de prestări servicii, potrivit cărora părțile pot modifica contractul pe baza acordului comun exprimat în scris prin acte adiționale semnate de ambele părți, împrejurare care nu a avut loc în cauză.
Instanța nu poate ține cont de declarația martorei M. S.-I. (filele 155-156), deoarece potrivit art. 309 alin. (5) din Codul de procedură civilă, proba cu martori nu se admite niciodată împotriva sau peste ceea ce cuprinde un înscris și nici despre ceea ce s-ar pretinde că s-ar fi zis înainte, în timpul sau în urma întocmirii lui. Or, împrejurarea invocată de pârâtă constituie un aspect care s-ar fi spus înaintea sau în timpul încheierii contractului, intrând astfel în sfera de interdicție a probațiunii prin proba testimonială impusă de art.309 alin.5 c.p.civ., în condițiile în care reclamantul s-a opus expres administrării probei cu martori pentru dovedirea acestei împrejurări invocate de pârâtă.
Instanța constată că pârâta S.C. P. P. S.R.L. nu și-a îndeplinit obligația de a asigura spațiul care a fost rezervat de reclamant la ora și la data convenită, iar potrivit art. 1548 din Codul Civil, culpa debitorului unei obligații contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării.
Este adevărat că pârâta i-a propus reclamantului închirierea unei alte săli, în aceeași dată, pentru organizarea evenimentului. Însă refuzul reclamantului de a accepta schimbarea sălii nu este un fapt imputabil acestuia și nu o exonerează pe pârâtă de răspunderea contractuală. Aceasta deoarece alegerea unei anumite săli pentru organizarea unui astfel de eveniment este, din partea clientului, o opțiune bazată pe criterii pur subiective (care pornesc de la aspectul de ansamblu al sălii, până la culorile, ornamentele, structura, nivelul amplasării sălii, etc. ), criterii care nu trebuie explicate și, prin urmare, nici refuzul de a accepta o altă sală decât cea inițial convenită nu trebuie justificat de reclamant.
Urmare a neexecutării obligației contractuale, pârâta a restituit reclamantului, avansul achitat în cuantum de 5000 lei, așa cum rezultă din chitanța de la fila 26.
Potrivit art. 1531 alin. (1) din Codul Civil, creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.
Cu privire la prejudiciul material suferit de către reclamant ca urmare a nerespectării obligaților contractuale de către pârâtă, instanța reține că reclamantul a apelat la serviciile altei firme pentru evenimentul respectiv, încheind contractul de rezervare nr. 456/17.05.2013 (filele 28-32) cu S.C. Ambasad’Or Events S.R.L.
În concret, prejudiciul constă în diferența dintre prețul ce urma a fi achitat de reclamant pârâtei pentru serviciile acesteia și prețul pe care l-a plătit reclamantul firmei care, în final, i-a prestat aceste servicii, S.C. Ambasad’Or Events S.R.L. Reclamantul a achitat firmei menționate anterior suma de 56 812,5 lei, cuantum rezultat din bonurile fiscale din data de 17.05.2013, 18.05.2013, respectiv 10.06.2013 (fila 33). Numărul persoanelor participante la eveniment a fost de 130, conform contractului de rezervare, prin urmare, la calculul efectiv al cuantumului prejudiciului, instanța va avea în vedere conținutul contractului de prestări servicii nr. 150/23.04.2013 prin care se arată că prețul contractului este calculat prin raportare la suma de 330 lei pentru fiecare persoană, iar modificările survenite ulterior cu privire la numărul de participanți se vor tarifa în mod corespunzător. Astfel, în împrejurări asemănătoare îndeplinirii contractului de rezervare nr. 456/17.05.2013, și anume prin raportare la un număr de 130 de persoane participante, prețul contractului de prestări servicii nr. 150/23.04.2013, ar fi fost de 42 900 lei ( câte 330 lei pentru fiecare dintre cele 130 de persoane participante).
În consecință, prejudiciul material efectiv suferit de către reclamant este reprezentat de diferența dintre suma achitată în baza contractului de rezervare nr. 456/17.05.2013, respectiv 56.812,5 lei, și suma ce ar fi trebuit achitată conform contractului încheiat cu pârâta, nr. 150/23.04.2013, ce ar fi urmat a fi executat în aceleași condiții, și anume suma de 42.900 lei.
Prin urmare, instanța va obliga pârâta S.C. P. P. S.R.L. la achitarea sumei de 13 912,5 lei în favoarea reclamantului Ș. C. A..
Referitor la capătul de cerere al reclamantului prin care se solicită acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit, instanța reține că potrivit art. 1531 alin. (3) din Codul Civil, creditorul are dreptul și la repararea prejudiciului nepatrimonial.
De asemenea, dispozițiile art. 252 din Codul Civil prevăd că, orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane, cum sunt viața, integritatea fizică și psihică, demnitatea, iar la art. 253 alin. (4) din Codul Civil, se arată că persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile.
Având în vedere analiza efectuată anterior cu privire la angajarea răspunderii contractuale a pârâtei S.C. P. P. S.R.L., instanța reține ca dovedită condiția existenței neexecutării obligației contractuale și a culpei în sarcina acesteia, în temeiul art. 1548 din Codul Civil.
Cu privire la prejudiciul nepatrimonial produs reclamantului Ș. C. A., instanța constată că fapta pârâtei a avut consecințe și în planul afectivității și psihicului reclamantului.
În acest sens, instanța reține că era vorba despre un eveniment din viața personală a reclamantului – botezul copilului său -, ceea ce înseamnă un impact mai mare asupra psihicului unei persoane decât un eveniment din altă sferă a vieții acesteia, precum, de exemplu, un eveniment legat de activitatea profesională a cuiva.
De asemenea, instanța reține că anunțarea reclamantului de către pârâtă cu privire la faptul că nu își va onora obligația asumată a fost făcută cu aproximativ două săptămâni înainte de data fixată pentru eveniment – data exactă nefiind dovedită de pârâtă. În acest sens este declarația martorei M. S.-I. (filele 155-156) în care se arată că i s-a adus la cunoștință telefonic existența unui alt contract. Declarația martorei se coroborează cu înscrisurile depuse la dosar (filele 93-94) în care este redată corespondența electronică dintre reclamant și martora M. S.-I. din data de 13.05.2013, ora 19:27. În cuprinsul acesteia este prevăzută în mod explicit existența unei convorbiri telefonice anterioare cu privire la situația contractului de prestări servicii nr. 150/23.04.2013.
Or, la acel moment dată fuseseră deja întocmite și distribuite de către reclamant invitațiile pentru participanții la botez, cu indicarea datei și locației evenimentului. Iar perioada scurtă de timp rămasă pentru reclamant pentru găsirea altei locații și anunțarea invitaților despre schimbarea survenită a fost, în mod evident, un factor de stres, de natură a-i produce reclamantului un puternic disconfort psihic.
Starea emoțională a reclamantului este confirmată prin declarația martorului B. Stelică (fila 145), care a arătat că reclamantul a trecut printr-un moment de mâhnire și deprimare. De asemenea, această împrejurare se desprinde și din declarația martorului Z. G. Orlando (fila 146), în care se menționează situația tensionată prin care reclamantul a trecut pentru rezolvarea situației.
Instanța are în vedere și faptul că sumele de bani cu titlu de daune morale trebuie să aibă efecte compensatorii pentru persoana prejudiciată, acestea având drept finalitate compensarea suferințelor psihice, suferințe care în sine nu pot fi înlăturate sau vindecate prin prestații bănești.
Prin urmare, instanța consideră că suma de 10.000 lei daune morale reprezintă o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit de către reclamantul Ș. C. A., urmând ca în temeiul art. 1531 c.civ. să oblige pârâta S.C. P. P. S.R.L. la plata acestei sume către reclamant, acțiunea acestuia urmând a fi admisă în parte.
Potrivit dispozițiilor art. 453 C.pr.civ., pârâta va fi obligată la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată suportate în prezentul proces, în sumă de 4.295,63 lei, compusă din 1.395,63 lei taxă de timbru și 2.900 lei onorariu de avocat – apreciind că onorariul poate fi acordat în totalitate, chiar dacă instanța a admis o sumă mai mică drept daune morale, întrucât complexitatea cererii și activitatea depusă de avocat au fost aceleași, indiferent de suma pretinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamantul Ș. C. A., CNP_, domiciliat în București, ., ., etaj 5, apartament 33, sector 4 și domiciliul ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură în București, ., ., etaj 5, apartament 13, sector 5, în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în București, ., ., camera 110, sectorul 6, având CUI_, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/_/2006.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 23.812,50 lei daune materiale și 10.000 lei daune morale.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 4.295,63 lei cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.NA/Thred.MV/5 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 792/2015. Judecătoria... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 766/2015. Judecătoria... → |
|---|
