Pretenţii. Sentința nr. 9357/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9357/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 16-11-2015 în dosarul nr. 9357/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 6 BUCUREȘTI
......
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9357/2015
Ședința publică de la 16 Noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F.-C. M.
Grefier V. A. M.
Pe rol, pronunțarea în cauza civilă privind pe reclamantul B. L. și pe pârâta C. RĂDIȚA, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile în fond au avut loc la data de 12.11.2015, fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acel termen, când instanța – pentru motivele consemnate în încheierea de dezbateri - a amânat pronunțarea la data de azi, 16.11.2015, în aceeași compunere hotărând după cum urmează:
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.04.2015, cu nr._, reclamantul B. L., în contradictoriu cu pârâta C. Rădița, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, în baza unei expertize contabile, să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei ce rezultă prin recalcularea sumei 129.811,8 lei față de rata inflației de la data pronunțării sentinței civile nr. 6054 din data de 27.09.2007 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 în dosarul de instanță nr._, modificată prin decizia civilă nr. 1262 A din data de 21.12.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă, îndreptată prin încheierea din data de 18.09.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă (ambele pronunțate în dosarul de instanță nr._ ) și până la data achitării acestei sume,17.03.2015, obligarea pârâtei la plata sumei ce rezultă în urma calculării dobânzii legale prevăzută de lege dacă suma de 129.811,8 lei ar fi fost depusă la bancă de la data pronunțării sentinței civile nr. 6054 din data de 27.09.2007 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 în dosarul de instanță nr._ modificată prin decizia civilă nr. 1262 A din data de 21.12.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă, îndreptată prin încheierea din data de 18.09.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă (ambele pronunțate în dosarul de instanță nr._ ) și până la data achitării acestei sume, 17.03.2015, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, prin sentința civilă nr. 6054 din data de 27.09.2007 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul de instanță nr._, modificată prin decizia civilă nr. 1262 A din data de 21.12.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă, îndreptată prin încheierea din data de 18.09.2013pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă (ambele pronunțate în dosarul de instanță nr._ ), pârâta C. Rădița a fost obligată la plata sumei de 129.811,8 lei, sumă pe care a achitat-o la data de 17.03.2015, așa cum rezultă din procesul-verbal de constatare încheiat la data de 18.03.2015.
În drept, au fost invocate dispozițiile Codului civil și Codului de procedură civilă în vigoare.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie, sentința civilă nr.6054/27.09.2007 pronunțată de Judecătoria sector 6 București, proces verbal de constatare încheiat la data de 18.03.2015.
La data de 30.04.2015, prin compartimentul registratură, reclamantul a depus la dosar un set de înscrisuri, în copie (filele 15-40).
Prin Încheierea din data de 04.06.2015 (fila 48), definitivă prin încheierea din data de 25.05.2015, pronunțată în dosarul nr._ /a1 (acvirat), instanța a dispus anularea capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale.
Prin compartimentul registratură, la data de 23.07.2015, pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Pe cale de excepție, pârâta a invocat excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea prezentei acțiuni în justiție, în condițiile în care solicitarea actualizării sultei sale, stabilite definitiv și irevocabil printr-o hotărâre judecătorească, se poate face de către un executor judecătoresc, la cererea creditorului, în baza dispozițiilor art. 628 Cod procedură civilă.
Sulta cerută de către reclamant în cuantum de 129.811 lei a fost stabilită irevocabil de către Tribunalul București la data de 18.09.2013, prin încheierea de îndreptare a erorii materiale din decizia de apel nr. 1262A/21.12.2012 a Tribunalului București secția a V-a civilă.
Pârâta a menționat că, din acest moment, reclamantul nu mai are un niciun fel de interes să o cheme în justiție și să solicite instanței de judecată alte daune moratorii sau compensatorii întrucât, la acest moment, deține un titlu executoriu ce poate fi pus în executare.
Pe fond, pârâta a solicitat, în principal, respingerea pretențiilor reclamantului ca neîntemeiate.
Practic, acordarea acestor sume de bani s-ar justifica doar în condițiile în care, în mod ilicit pârâta ar fi întârziat efectuarea plății și astfel creditorul sultei stabilită de instanța de judecata ar suferi un prejudiciu ca urmare a executării acestei plăți cu întârziere.
Pârâta a solicitat a se observa că din actele de la dosar rezultă că aceasta a fost cea care a făcut toate demersurile legale pentru a-i plăti reclamantului sulta stabilită de judecători, însă tocmai reclamantul a fost cel care a refuzat cu încăpățânare să primească banii pentru simplul motiv că, de la acea dată, trebuia să evacueze apartamentul atribuit pârâtei în proprietate.
Ambele părți în litigiu au preferat să aștepte decizia finală din recurs pentru a vedea dacă apartamentul va fi atribuit pârâtei sau fostului soț și pentru a vedea și suma finală calculată ca și sultă.
După ce aceste incertitudini au fost înlăturate, pârâta i-a solicitat în mod repetat reclamantului să primească sulta stabilită de judecători.
Ca urmare a refuzului său repetat de a încasa de bunăvoie sulta stabilită de instanță abia la data de 18.09.2013, pârâta a fost nevoită să apeleze, la procedura ofertei de plată, somându-l prin executor judecătoresc la data de 10.03.2015 să se prezinte pentru a încasa banii și de a se pregăti de evacuarea din apartamentul atribuit pârâtei.
Reclamantul, refuzând să evacueze prin bună înțelegere apartamentul, pârâta a fost nevoită să deschidă dosarul de executare silită nr. 82/2015 unde, în prezența executorului judecătoresc și a avocatului său, a încasat banii și a evacuat în cele din urmă apartamentul.
Conform încheierii de încetare a executării silite nr. 82/23.03.2015, s-a constatat că s-au realizat integral obligațiile stabilite în sarcina părților prin hotărârea judecătorească, reclamantul precizând faptul că nu dorește să depună contestație împotriva încheierii executorului. Reclamantul și avocatul său de la acea vreme au convenit atunci că mai bine o vor da din nou în judecată, inițiind un proces în care va solicita ca pârâta să fie obligată la daune moratorii și daune cominatorii începând cu anul 2007 și până în 2015.
În subsidiar, dacă instanța va ajunge la concluzia că urmează a fi totuși obligată la actualizarea sultei reclamantului, pârâta a solicitat a se observa că, actualizarea nu se face începând cu anul 2007, așa cum a solicitat partea adversă, ci începând cu data de 18.09.2013, când s-a stabilit cuantumul acesteia sau, în cel mai nefericit caz, pentru pârâtă, cu data de 21.12.2012 - data pronunțării deciziei de apel (modificată ulterior prin diminuarea sultei).
În acest sens sunt și dispozițiile art. 628 alin. 3 Cod procedură civilă, care prevede foarte clar că actualizarea sumei cu rata inflației se poate calcula doar de la data când hotărârea instanței de fond a devenit executorie. Pârâta a solicitat să se constate că sentința de fond nr. 6054/27.09.2007 a Judecătoriei Sector 6 a fost atacată cu apel de către ambele părți, iar sentința de fond a fost modificată, stabilindu-se definitiv cuantumul său abia la data de 18.09.2013 (asta după ce la data de 21.12.2012, prin decizia 1262A/21.12.2012, s-a calculat greșit în defavoarea pârâtei o sumă de bani mai mare decât cea legală).
Prin urmare, sulta la care se cere actualizarea nu a fost executorie din anul 2007, așa cum ar dori reclamantul întrucât, prin declararea apelului împotriva sentinței de fond s-au suspendat efectele dispozitivului sentinței primei instanțe până la judecata apelului care este suspensiv de executare până în luna septembrie 2013.
Matematic, actualizarea sultei de 129.811,80 lei cu rata inflației nu se poate ridica în niciun caz la suma de 60.260 lei, așa cum a pretins reclamantul.
Suma în cauză a fost de 2336,61 lei, luându-se în calcul data de 21.12.2012 (data pronunțării în apel a deciziei civile, prin care sentința instanței de fond a fost modificată și a rămas definitivă).
În concluzie, pârâta a solicitat respingerea pretențiilor reclamantului, în primul rând pentru că această actualizare o poate face orice executor judecătoresc, fără un proces ca cel de față.
Reclamantul este cel care a avut numai de câștigat, iar pârâta numai de pierdut prin încasarea sultei abia în luna martie 2015 întrucât, până atunci a reușit să amâne evacuarea apartamentului atribuit acesteia în mod exclusiv.
În timp ce reclamantul a refuzat să primească sulta, pârâta a fost prima care a apelat la procedura legală a executării silite și a somației adresate reclamantului pentru ca acesta să nu se mai poată eschiva de la încasarea sultei.
Susținerea reclamantului că sulta trebuie actualizată începând cu anul 2007, este contrazisă de dispozițiile art. 628 Cod procedură civilă, astfel încât este inacceptabilă atât suma cât și modul de calcul propus de către fostul soț.
În susținerea apărărilor, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, precum și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Alăturat întâmpinării, pârâta a anexat în copie, proces verbal de constatare încheiat la data de 18.03.2015, încheiere de încetare executare nr.82 din data de 23.03.2015, somație ofertă reală de plată nr.20 din data de 10.03.2015, proces verbal evacuare voluntară încheiat la data de 21.05.2015.
În ședința din data de 22.10.2015, instanța a respins, ca nefondată excepția lipsei de interes invocată de pârâtă și a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Prin compartimentul registratură, la data de 11.11.2015, reclamantul a depus la dosar, în copie, decizia civilă nr.1396/06.10.2014 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, decizia civilă nr.1262A/21.12.2012 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a civilă.
La termenul de judecată din data de 12.11.2015, pârâta a depus la dosar, în copie, decizia civilă nr.1396/06.10.2014 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Pârâta a depus la dosar note scrise.
Analizând cererea, prin prisma motivelor invocate, mijloacelor de probă administrate și dispozițiilor legale în materie, instanța reține următoarele:
Prin cererea de față, reclamantul B. L. a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de_ de lei, reprezentând actualizarea sumei de 129 811,8 lei, începând cu data de 27.09.2007, data pronunțării sentinței civile nr. 6054/27.09.2007 de Judecătoria Sectorului 6 București și până la data de 17.03.2015, când pârâta a achitat suma.
Pârâta a solicitat, în principal, respingerea pretențiilor reclamantului, invocând faptul că reclamantul a refuzat primirea sumei pe motiv că de la data plății trebuia să evacueze apartamentul atribuit ei în proprietate, iar ambele părți au așteptat decizia finală din recurs pentru a vedea dacă apartamentul va fi atribuit ei sau reclamantului și suma finală calculată ca și sultă. După ce aceste incertitudini au fost înlăturate, pârâta i-a solicitat în mod repetat reclamantului să primească sulta stabilită de judecători. Ca urmare a refuzului său repetat de a încasa de bunăvoie sulta stabilită de instanță abia la data de 18.09.2013, pârâta a fost nevoită să apeleze, la procedura ofertei de plată, somându-l prin executor judecătoresc la data de 10.03.2015 să se prezinte pentru a încasa banii și de a se pregăti de evacuarea din apartamentul atribuit pârâtei. Reclamantul, refuzând să evacueze prin bună înțelegere apartamentul, pârâta a fost nevoită să deschidă dosarul de executare silită nr. 82/2015 unde, în prezența executorului judecătoresc și a avocatului său, a încasat banii și a evacuat în cele din urmă apartamentul
În subsidiar, pârâta a considerat că actualizarea nu se poate face începând cu anul 2007, așa cum solicită reclamantul, ci de la data de 18.09.2012, când s-a stabilit cuantumul sultei sau de la data de 21.12.2012, data pronunțării deciziei de apel, modificată ulterior prin diminuarea sultei.
Instanța reține că prin sentința civilă nr. 6054/27.09.2007, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._, pârâta C. RĂDIȚA a fost obligată să plătească reclamantului B. L. 25 305,46 euro și 2210,3 lei, cu titlu de sultă, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a sentinței (filele 3-5).
Prin decizia civilă nr. 1262A/21.12.2012, pronunțată în apel, în dosarul nr._, de Tribunalul București-Secția a V-a Civilă, îndreptată prin Încheierea din data de 18.09.2013, a fost schimbată în parte sentința civilă nr. 6054/27.09.2007, în sensul că pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 127 601,5 lei, cu titlu de sultă către reclamantul B. L., fiind menținute restul dispozițiilor sentinței (filele 30-40).
Prin decizia civilă nr. 1396/06.10.2014, pronunțată în recurs de Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă, în dosar_ (1401/2014), s-a constatat nul recursul formulat de pârâta C. RĂDIȚA și s-a respins ca nefondat, recursul promovat de reclamantul B. L..
Prin notificarea nr. N20/10.03.2015, emisă de B. B. C. și comunicată reclamantului la data de 11.03.2015, pârâta a formulat o somație ofertă de plată pârâtului, punându-i în vedere ca în data de 18.03.2015, să fie prezent la sediul B. B. C., în vederea înmânării sultei de 129 811,8 lei, la care a fost obligată conform sentinței civile nr. 6054/27.09.2007 (fila 57).
Astfel cum rezultă din procesul-verbal de constatare nr. N20/18.03.2015, întocmit de B. B. C., pârâta a achitat reclamantului sulta de 129 811,8 lei, în data de 17.03.2015 (fila 60).
Cu privire la momentul la care datoria pârâtei față de reclamant, cu titlu de sultă, a devenit exigibilă, acest moment este marcat de rămânerea definitivă a sentinței nr. 6054/27.09.2007, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._ .
Referindu-se la acest din urmă moment, instanța precizează că stabilirea sa se poate face numai în raport de prevederile art. 634 NCPC, întrucât potrivit art. 5 din Legea nr. 76/2012, de punere în aplicare a noului cod de procedură civilă, Dispozițiile Codului de procedură civilă privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de . Codului de procedură civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost învestite cu formula executorie. A fortiori, și față de prevederile art. 3 din aceeași lege, dispozițiile noului cod de procedură civilă cu privire la hotărârile pronunțate după . noului cod de procedură civilă. Aceasta întrucât sentința civilă nr. 6054/27.09.2007 nu era executorie de la data pronunțării sale, ci, în raport de prevederile art. 634 NCPC, de la data de 06.10.2014, când a fost pronunțată hotărârea în recurs, respectiv decizia civilă nr. 1396/06.10.2014.
Așa fiind, sunt înlăturate susținerile reclamantului conform cărora pârâta trebuie să-i plătească vreo sumă de bani cu titlu de actualizare cu rata inflației de la data de 06.09.2007, întrucât termenul de plată a fost stabilit în favoarea pârâtei-debitoare, astfel încât numai aceasta putea renunța la el prin plata sumei anterior expirării termenului, care a început să curgă de la data rămânerii definitive a sentinței civile nr. 6054/27.09.2007.
Prin urmare, în raport de prevederile sentinței civile nr. 6054/27.09.2007, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, astfel cum a fost schimbată prin decizia civilă nr. 1262A/21.12.2012 pronunțată în apel și menținută în recurs prin decizia civilă nr. 1396/06.10.2014, obligația de plată a sultei în cuantum de 129 811,8 lei (127 601,5 lei + 2210,3 lei) a devenit exigibilă la data de 06.10.2014.
În speță, pârâta a achitat această sumă la data de 17.03.2015, prin consemnare la dispoziția executorului judecătoresc și eliberarea recipisei de consemnare către reclamant, așa cum rezultă din procesul-verbal de constatare nr. N20/18.03.2015, întocmit de B. B. C., atașat la fila 60. Referitor la susținerile pârâtei, în sensul că reclamantul ar fi refuzat să primească sulta, motiv pentru care a recurs la procedura ofertei de plată, instanța le va înlătura ca nefondate, întrucât nu s-a depus la dosar nicio dovadă din care să rezulte refuzul reclamantului de primi sulta, iar împrejurarea că reclamantul ar fi trebuit să părăsească apartamentul atribuit în lotul pârâtei prin hotărârea de partaj, nu are nicio relevanță.
Astfel, cu privire la obligația de predare a apartamentului, pârâta era în posesia unui titlu executoriu, pe care l-a pus în executare la data de 16.03.2015, când a formulat cerere de executare silită pentru evacuarea pârâtului, înregistrată cu numărul de dosar 82/2015, la B. B. C. (fila 97), însă de niciunde din mențiunile titlului executoriu nu rezultă că predarea apartamentului urma să aibă loc concomitent cu plata sultei, astfel încât obligațiile părților să fie interdependente. Prin urmare, nimic nu împiedica pârâta să demareze executarea silită împotriva reclamantului, așa cum a procedat, de altfel, la data de 16.03.2015, anterior încasării de către reclamant a sultei, după cum avea obligația de a achita reclamantului sulta de 129 811,8 lei independent de îndeplinirea de către acesta a obligației de predare a apartamentului.
Potrivit art. 1516 NCC, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, iar în caz contrar are dreptul la dezdăunare. Art. 1357 NCC prevede că Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
De asemenea, art. 1349 NCC stabilește care sunt condițiile cumulative pentru angajarea răspunderii civile delictuale și anume: a) existența unui prejudiciu; b) existența unei fapte ilicite; c) existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; d) existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.
Condiționând plata sultei de părăsirea de către reclamant a apartamentului atribuit în lot în cadrul procesului de partaj, pârâta a produs reclamantului un prejudiciu, constând în pierderea puterii de cumpărare a sumei de 129 811,8 lei, ca urmare a devalorizării monedei naționale, pârâta încălcând prevederile art. 1516 NCC, mai sus-redate.
Prin întârzierea plății unui debit se ajunge ca la data achitării, suma inițială să nu aibă aceeași putere de cumpărare ca cea de la data scadenței, iar acest fapt face ca creditorul să fie păgubit prin neexecutarea exactă a obligației. Actualizarea creanței constituie, în acest context, o reparare a pagubei determinată de întârzierea plății debitului în scopul asigurării îndeplinirii exacte a obligației.
Având în vedere că potrivit informațiilor disponibile pe pagina oficială a Institutului Național de S. (la adresa http://statistici.insse.ro/shop/), în perioada octombrie 2014 – martie 2015, evoluția de ansamblu a preturilor mărfurilor cumpărate si a tarifelor serviciilor utilizate de către populație în luna martie 2015, față de luna octombrie 2014 a crescut cu 100,88%, ceea ce înseamnă o scădere, în același procent, a puterii de cumpărare a monedei naționale, rezultă că prin plata în martie 2015, în loc de octombrie 2014, a sumei de 129 811,8 lei, pârâta a produs reclamantului un prejudiciu de 1142,34 lei [(129 811,8 leix100,88%)-_,8 lei=130 954,14 lei – 129 811,8 lei=1142,34 lei), reprezentând suma cu care s-a devalorizat moneda națională la nivelul lunii martie 2015, față de luna octombrie 2014.
Prin urmare, pentru repararea prejudiciului suferit de reclamant, ca urmare devalorizării monedei naționale, în perioada octombrie 2014 – martie 2015, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 1142,34 lei, reprezentând actualizarea cu rata inflației pentru perioada 06.10.2014 – 17.03.2015 și va respinge, ca neîntemeiate, restul pretențiilor reclamantului cu privire la actualizare, respectiv diferența de 59 117,66 lei.
În temeiul prevederilor art. 451-453 NCPC, instanța va compensa cheltuielile de judecată făcute de ambele părți, iar în final va obliga reclamantul să achite pârâtei suma de 2832,24 lei, cheltuieli de judecată cu titlu de onorariu de avocat.
Pentru a ajunge la această soluție, instanța are în vedere faptul că reclamantului i s-au admis în parte pretențiile, în aceeași parte fiind respinse apărările pârâtei. Reclamantul a efectuat cheltuieli de judecată în valoare de 3710,2 lei, din care 2310,2 lei taxă judiciară de timbru și 1400 de lei onorariu de avocat (chitanțele nr. 11/07.04.2015 și 12/01.05.2015, filele 71-72).
Întrucât din pretențiile în valoare de 60 260 lei, reclamantului i s-a acordat numai suma de 1142,34 lei, adică 1,89 %, taxa judiciară de timbru va fi acordată proporțional cu valoarea pretențiilor admise, respectiv 84,36 lei. În ceea ce privește onorariul de avocat, acesta va fi acordat tot proporțional cu valoarea pretențiilor admise, respectiv din suma de 1400 de lei, reclamantului i se va acorda suma de 26,53 lei (1,89 %). Prin urmare, totalul cheltuielilor de judecată ce intră în compensare pentru reclamant sunt în valoare de 110,89 lei (84,36 lei taxă judiciară de timbru și 26,53 lei onorariu avocat), restul pretențiilor privind cheltuielile de judecată fiind nefondate, întrucât nefondate au fost și pretențiile emise în capătul principal de cerere, astfel încât nu poate fi reținută culpa procesuală a pârâtei.
În ceea ce o privește pe pârâtă, din suma totală de 3000 de lei achitată cu titlu de onorariu de avocat (chitanțele nr. 9/20.07.2015, 12/09.09.2012 și 13/02.10.2015, ataște la filele 106-108), suma de 56,87 lei (reprezentând 1,89% din cheltuielile de judecată pretinse) va fi diminuată, întrucât în această proporție au fost admise pretențiile reclamantului și, prin urmare, reclamantul nu a căzut în pretenții și nu se află în culpă procesuală. Prin urmare, va intra în compensare diferența de 2493,13 lei (3000 lei -56,87lei), care se va compensa cu suma de 110,89 lei, la care reclamantul are dreptul cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în final reclamantul va plăti pârâtei suma de 2832,24 lei, cheltuieli de judecată cu titlu de onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte, cererea formulată de reclamantul B. L., domiciliat în București, ..4, ., etaj 7, apartament 101, sector 6, cu domiciliul ales la Cabinet Individual de Avocatură M. P., cu sediul în București, Bulevardul I. M. nr 94-100, boc 19, scara 2, etaj 6, apartament 66, sector 6, în contradictoriu cu pârâta C. RĂDIȚA, cu domiciliul în București, ..4, ., etaj 7, apartament 101, sector 6.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 1142,34 lei, reprezentând actualizarea cu rata inflației pentru perioada 06.10.2014 – 17.03.2015 a sumei de 129 811,8 lei, la plata căreia a fost obligată cu titlu de sultă către reclamant, în baza sentinței civile nr. 6054/27.09.2007, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._, astfel cum a fost schimbată prin decizia civilă nr. 1262A/21.12.2012, pronunțată de Tribunalul București-Secția a V-a civilă în dosar nr._, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1396/06.10.2014, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr._ (1401/2014).
Respinge, ca nefondate, restul pretențiilor reclamantului cu privire la actualizare.
Compensează cheltuielile de judecată efectuate de reclamant (110,89 lei, compuse din 84,36 lei taxă judiciară de timbru și 26,53 lei onorariu de avocat, ambele proporțional cu pretențiile admise) și cele efectuate de pârâtă, 2493,13 de lei (onorariu de avocat proporțional cu apărările găsite întemeiate) și, în final, obligă reclamantul să achite pârâtei suma de 2832,24 lei, cheltuieli de judecată cu titlu de onorariu de avocat.
Cu drept numai de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea și motivele de apel se depun, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria Sectorului 6.
Pronunțată în ședința publică de azi, 16.11.2015.
Președinte, Grefier,
F. – C. M. V. – A. M.
Thred.MV/04.12.2015
Red.FCM/
Comunicat 2 exemplare.
| ← Anulare act. Sentința nr. 9584/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Validare poprire. Sentința nr. 9342/2015. Judecătoria SECTORUL... → |
|---|
