Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 6886/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6886/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 18-09-2015 în dosarul nr. 6886/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6886
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU
DIN DATA DE 18.09.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE M. V.
GREFIER B. E.
Pe rol urmează pronunțarea hotărârii în cauza civilă de față având ca obiect „stabilire program vizitare minor - modificare”, privind pe reclamantul D. D. M. în contradictoriu cu pârâta G. Ș. B. și cu AUTORITATEA TUTELARĂ PRIMĂRIA S. 6.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul din 10.09.2015 și sunt consemnate în încheierea la acea ședință din Camera de Consiliu – ce face parte integrantă din prezenta hotărâre - când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea hotărârii, azi 18.09.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 08.07.2014, sub nr._, reclamantul D. D. M., în contradictoriu cu pârâta G. S. B. a solicitat instanței modificarea programului de vizitare a minorului D. IASON, astfel:
- În primul și al treilea week-end de vineri, orele 18.00 până duminică orele 17:00, cu specificarea în mod special a faptului că primul week-end din luna este cel care are prima vineri din lună. În cazul în care minorul nu poate fi luat la domiciliul său, din motive obiective (probleme de sănătate cu interdicție medicală expresă si motivată de către medic ca nu poate fi deplasat/îngrijit la domiciliul său pe perioada acelui week-end, program școlar sau de activități extrașcolare ale minorului) a solicitat a fi specificat de către instanță că week-endul nerealizat se compensează.
- În vacanța de vară: o luna respectiv 15 iulie - 15 august;
- În vacanța de iarnă: jumătate din perioada acestei vacanțe și sa includă o sărbătoare ( Crăciunul sau Anul Nou );
- În vacanța de P.: jumătate din această vacanță inclusiv sărbătoarea de Paste alternativ (un an la reclamant, un an la pârâtă) iar vacanțele intersemestriale care sunt pe parcursul anului școlar sa fie împărțite in mod egal, jumătate din aceste vacanțe sa le petreacă minorul cu el, jumătate cu pârâta;
- Ziua de naștere a minorului sa fie petrecuta cu reclamantul o data la doi ani.
De asemenea, reclamantul a mai solicitat instanței să stabilească în baza evaluării unui specialist dacă minorul este influențat in mod negativ de pârâtă si familia acesteia, daca creșterea și dezvoltarea sa este afectată de comportamentul pârâtei si după caz, în interesul superior al minorului, să se dispună stabilirea domiciliului minorului la el cu stabilirea unui program de vizitare corespunzător pentru pârâtă, suplinirea consimțământului pârâtei la eliberarea pașaportului minorului de către autoritățile romane competente și cu privire la deplasarea minorului în afara României în perioadele menționate în cuprinsul programului de vizitare stabilit in favoarea sa.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că din căsătoria cu pârâta a rezultat minorul D. IASON născut la 15.06.2005, iar prin sentința civilă nr. 1304 pronunțata la 10.10.2011 în dosarul civil_/303/2011 de către Judecătoria S. 6 București s-a dispus exercitarea autorității părintești în comun de către ambii părinți. Reclamantul a învederat că s-a stabilit domiciliul minorului la domiciliul pârâtei si s-a încuviințat programul de vizitare care îi permite a avea legături personale cu minorul astfel: în primul și al treilea week-end, de vineri,orele 18.00 până duminică orele 17.00; în vacanța de iarnă și de primăvară, trei zile iar în vacanța de vară, o lună, respectiv 15.07- 15.08.
Reclamantul a precizat că pârâta îi interzice sa aibă legături personale cu minorul astfel cum s-a stabilit de către instanță si în plus nu îi permite să participe în mod constant si normal în viața minorului. Astfel, în ceea ce privește programul de vizitare în weekend, reclamantul a arătat că pârâta nu a respectat acest program, pârâta interpretând cum vrea week-endurile, daca luna începe sâmbăta sau duminica face discuții si refuza sa îi permită week-endul cu minorul. De multe ori a fost nevoit sa apeleze la sprijinul poliției pentru a putea sa-și vadă copilul; îÎn privința vacantelor, reclamantul a menționat că nu petrece timp absolut deloc cu minorul, pe timpul vacantelor intersemestriale care împart anul școlar și în vacanțele care includ sărbători (C., Paste) pârâta în mod intenționat refuză să lase minorul sa petreacă timp cu el. A arătat faptul că minorului îi place timpul petrecut cu el, au multe activități pe care le fac împreuna, lecții, plimbări, sport, etc. iar atitudinea pârâtei dăunează atât dezvoltării relației dintre el si minor cât si dezvoltării minorului. De exemplu, în vacanta de iarna din anul 2013 care a fost o vacanta de 3 săptămâni, reclamantul a petrecut cu minorul doar 3 zile si acelea după multe discuții si intervenția politiei. Reclamantul a arătat faptul că la adresa pârâtei minorul locuiește într-un apartament de trei camere împreună cu mama sa și alte cinci persoane (părinții pârâtei, sora pârâtei cu soțul si un copil). Pârâta si familia acesteia au mari resentimente in ceea ce îl privește, se poarta foarte urât, i se adresează în mod agresiv și vorbesc la adresa sa lucruri denigratoare, fapt care afectează și minorul si relația lui cu acesta. Reclamantul a precizat că locuiește și muncește în România și are posibilitatea să stea cu minorul în casa proprietate personală din .. În ceea ce privește capătul de cerere privind eliberarea pașaportului minorului, reclamantul a arătat faptul că pârâta refuză sa își dea acordul si astfel minorul nu beneficiază de pașaport. În ceea ce privește capătul de cerere prin care a solicit suplinirea consimțământul pârâtei cu privire la deplasarea minorului pe ruta G.-Romania si retur în perioadele menționate în cuprinsul programului de vizitare stabilit in favoarea sa, reclamantul a arătat că minorul este și cetățean grec, fiind absolut normal să poată vizita G. și să aibă posibilitatea să cunoască și să petreacă timp cu rudele din G..
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 396-403 Cod civil.
Reclamantul a solicitat instanței încuviințarea probei cu interogatoriul pârâtei, martori și înscrisuri, sens în care a depus la dosarul cauzei copia Sentinței civile nr. 1304 din 10.02.2011 pronunțată de Judecătoria S. 6 în dosarul cu nr._/303/2011, copia Deciziei civile nr. 977 A din 05.11.2012 pronunțată de Tribunalul București în dosarul cu nr._/303/2011, copia Deciziei Civile nr. 638 din 09.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul cu nr._/303/2011.
La data de 7 noiembrie 2014, prin Serviciul Registratură, pârâta G. S.-B. a depus la dosarul cauzei întâmpinare și cerere reconvențională.
Pe cale de întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii principale pe toate capetele de cerere ca neîntemeiata, iar pe cale de cerere reconvențională a solicitat majorarea pensiei de întreținere acordată minorului prin plata acesteia in cota procentuala de 1/3 din veniturile realizate de pârât sau în cazul în care nu realizează venituri, raportat la venitul minim pe economie, modificarea programului de vizita încuviințat tatălui si stabilirea unui nou program după cum urmează:
- primul sfârșit de săptămână din fiecare luna, sâmbăta de la 10 la 20 si duminica de la 10 la 16, cu obligația tatălui de a lua minorul de la locuința mamei si de a-1 readuce la sfârșitul programului;
- în zilele de luni si miercuri din a treia săptămână, după școală (ore de curs si after school) între orele 14 si 18;
- a doua zi de C. si a doua zi de P. între orele 10 si 18 cu obligația tatălui de a lua minorul de la locuința mamei si de a-l readuce la sfârșitul programului;
- în vacanța de vară, o săptămână stabilită de comun acord între minor si tatăl acestuia;
- de ziua de naștere a minorului posibilitatea sa petreacă cu minorul doua ore, in oraș sau in alta locație stabilita de minor.
Pârâta a mai solicitat instanței obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii recovenționale, pârâta-reclamantă a arătat că nu a împiedicat niciodată relaționarea minorului cu tatăl său și daca ar fi făcut acest lucru nu se justifica o modificare a programului de vizită, ci o eventuala executare silita. A precizat pârâta că au existat momente în care într-adevăr reclamantul-pârât a apelat la poliție, însă solicitarea sa s-a dovedit nejustificată, deoarece acesta nu avea program de vizită si interpreta așa cum dorea programul stabilit de instanță. A relatat pârâta-reclamanta că minorul nu se bucura de timpul petrecut alături de tatăl său deoarece acesta îl duce în programul de vizită, de fiecare dată în județul Gorj, la casa din R., deși știe că drumul de 250 km îl obosește si chiar îmbolnăvește pe copil. Și în rarele ocazii când rămâne in București, reclamantul-pârât îl plimba pe la rudele sale cu care minorul are o relație defectuoasa, fapt pentru care din nou nu se simte confortabil și în largul său în cadrul programului de vizită. În ceea ce privește noul program solicitat spre încuviințare, pârâta-reclamantă a arătat că acesta nu este în interesul superior al minorului raportat la situația de fapt existentă. Minorul nu își dorește sa interacționeze nici în prezentul program de vizită cu tatăl sau cu atât mai mult ar fi împotriva voinței sale extinderea acestui program. Referitor la al doilea capăt de cerere, pârâta-reclamantă a menționat faptul că în urma audierii minorului instanța va putea stabili faptul ca Iason nu este influențat nici de mama sa și nici de familia maternă si în niciun caz nu s-ar justifica stabilirea locuinței la reclamantul-parat, aceasta măsură fiind in contradicție cu ceea ce își dorește minorul. Pe de alta parte, reclamantul-pârât nu are o locuința unde sa stea împreuna cu fiul său. Casa de la R. nu este proprietatea personală a reclamantului-parat, acest imobil făcând parte din masa bunurilor de împărțit ca urmare a lichidării comunității de bunuri între acesta si pârâta-reclamantă, cauză ce face obiectul dosarului nr._, aflat pe rolul Judecătoriei sector 6, cu termen la 7.11.2014. În ceea ce privește capetele de cerere privind suplinirea consimțământului pârâtei-reclamante pentru eliberarea pașaportului minorului si pentru deplasarea acestuia în afara României alături de tatăl său, pârâta-reclamantă a învederat instanței faptul ca reclamantul-pârât nu i-a solicitat niciodată acordul pentru eliberarea pașaportului, ci a preferat sa formuleze acest capăt de cerere. În privința călătoriilor în afara României, reclamantul nu are mijloacele financiare pentru plata acelor excursii. Acesta nu are un loc de munca, daca înregistrează venituri acestea sunt „la negru” si nu a contribuit niciodată la creșterea si educarea minorului decât cu o pensie de întreținere modică de 167,5 lei.
Pe cale de cerere reconvențională, pârâta-reclamantă a solicitat majorarea pensiei de întreținere având în vedere că reclamantul-pârât a menționat în cererea introductivă faptul ca ’’muncește”. În situația în care nu are venituri legale, a solicitat ca noua pensie de întreținere sa se raporteze la venitul minim pe economie, în cota procentuală de 1/3, având in vedere că reclamantul-parat mai are o fiica din prima căsătorie.
În ceea ce privește noul program de vizită, pârâta-reclamantă a precizat că acesta a fost stabilit in conformitate cu dorințele minorului.
În drept, pârâta-reclamantă a invocat dispozițiile art.194, 195 Cod Procedură Civilă, art. 401, art. 403, art.529 alin 2 si art.530 alin 3, art.531 alin 1 Cod Civil.
Pârâta-reclamantă a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului-pârât, proba testimoniala cu un martor.
Pârâta-reclamantă a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: adeverința nr. 2976/06.11.2014, extras email, adeverință emisă de către doctor L. F., adeverința nr. 87/06.11.2014, proces-verbal din 20.01.2013, proces-verbal din 16.12.2013, proces-verbal din 02.12.2012, proces-verbal dată ilizibilă, notificare program vacanță de iarnă 2012, copie pașaport, adeverință medicală, bon comandă, bonuri fiscale, planșe foto, copie raport de expertiză tehnică judiciară imobiliară, copii releveu.
La data de 29 decembrie 2014, prin Serviciul Registratură, reclamantul-pârât a depus la dosarul cauzei întâmpinare la cererea reconvențională prin care a solicitat respingerea cererii reconvenționale formulată de către pârâta-reclamantă.
Reclamantul-pârât a arătat că cererea reconvențională nu este susținută în fapt și în drept și nu îndeplinește cerințele esențiale ale unei cereri de chemare in judecată,arătând că lipsesc motivațiile în fapt și în drept.
Cât privește așa-zisul „primul capăt din cererea reconvențională, reclamantul-pârât a solicitat instanței să constate că acesta este nefondat în sensul că pârâta-reclamantă "solicita majorarea pensiei de întreținere având în vedere că reclamantul-pârât a menționat în cererea introductivă faptul că muncește "iar în situația în care nu are venituri legale, a solicitat ca noua pensie de întreținere sa se raporteze la venitul minim pe economie, în cota procentuala de 1/3".... dar solicitările pârâtei-reclamante nu sunt susținute nici prin probatorii si nici nu justifică motivarea în drept invocată prin art.530 si 531 din Noul Cod Civil.
În acest sens, reclamantul-pârât a solicitat instanței să aibă în vedere că instanța nu poate să stabilească plata unei pensii de întreținere în bani, aceasta având doar caracter subsidiar, fiind prevăzută doar în cazul în care obligația de întreținere în natura nu se executa. Dar din însăși întâmpinarea si cererea reconvențională a pârâtei-reclamante rezultă ca „a contribuit la creșterea si educarea minorului" chiar daca nu are un loc de munca.
Față de toate argumentele invocate în rândurile de mai sus, reclamantul-pârât a solicitat instanței respingerea cererii reconvenționale formulată de către pârâta-reclamantă în principal ca nelegală și, în subsidiar, ca nefondată.
La data de 22.04.2015 minorul a fost audiat de către instanță în prezența unui psiholog din cadrul DGASPC S. 6, sens în care a fost întocmit referatul aflat a fila 110 a dosarului .
La termenul din 19.03.2015 reclamantul-pârât a renunțat la judecata cererilor referitoare la stabilirea locuinței minorului la domiciliul său și la cererea de evaluare psihologică a copilului pentru a determina dacă minorul este influențat negativ de mamă și de membrii familiei materne.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele: prin sentința civilă nr. 1304/10.02.2011 pronunțată de Judecătoria S. 6 București pronunțându-se divorțul părților, au fost dispuse și măsurile referitoare la persoana copilului Iason, născut la 15.06.2005 în sensul că s-a stabilit exercitarea în comun a autorității părintești, s-a stabilit locuința minorului la domiciliul mamei, s-a stabilit contribuția tatălui la întreținerea minorului, în cuantum de 167,50 lei lunar și s-a stabilit desfășurarea relației personale copil/tată conform unui program de vizită prestabilit ( în primul și al treilea weekend din lună, de vineri, ora 18,00 până duminică, ora 17,00, câte trei zile în vacanțele de iarnă și de primăvară și o lună, în vacanța de vară, în intervalul 15.07.-15.08) ; căile de atac promovate împotriva acestei hotărâri judecătorești au fost respinse.
Potrivit susținerilor ambilor părinți cu ocazia administrării interogatoriilor, părinții au întâmpinat dificultăți în exercitarea relației personale în cadrul programului de vizită stabilit prin hotărârea judecătorească; reclamantul-pârât acuză pe mama minorului și pe rudele materne că induc minorului reticență în a desfășura o relație firească cu tatăl și cu rudele paterne; pârâta-reclamantă acuză la rândul ei pe tată și pe rudele paterne că abordarea relației cu copilul este una nepotrivită, că minorul este neglijat sau chiar „agresat” de aceștia, că se exercită presiuni asupra sa sugerându-i-se că urmare acțiunilor tatălui mama va fi condamnată la închisoare.
Instanța reține că de la pronunțarea hotărârii sus menționate până în prezent părinții nu au reușit o colaborare eficientă, în interesul copilului, dimpotrivă, au formulat numeroase plângeri penale unul împotriva celuilalt și nu au reușit să asigure desfășurarea relației personale copil/tată în cadrul programului stabilit prin hotărâre ; pornind de la această „nereușită” părinții au abordări opuse asupra soluțiilor ce s-ar impune pentru normalizarea relației copil –tată; în timp ce reclamantul-pârât apreciază că extinderea programului de vizită reprezintă o soluție pentru remedierea acestui neajuns, mama pârâtă-reclamantă apreciază că dimpotrivă, se impune diminuarea acestui program de vizită.
Instanța reține că ambii părinți susțin că în prezent minorul manifestă reticență în a desfășura relația personală cu tatăl și cu rudele paterne iar situația în care se află copilul este consecința directă a stării de necolaborare în care au ajuns părinții, necolaborare care pune copilul în situația de a alege între unul dintre părinți; instanța reține că în lipsa susținerii copilului de către ambii părinți, în sensul de a manifesta încredere și de a accepta ocrotirea din partea părintelui de care este separat și în lipsa unui ajutor de specialitate ( psiholog) pentru situația concretă în care se află în prezent părinții copilului, care incapabili de a colabora în interesul copilului, acționând unul împotriva altuia accentuează reacția de reticență a copilului, niciuna dintre soluțiile propuse de părinți ( nici extinderea programului de relații personale și nici micșorarea lui) nu poate îmbunătăți relația copilului cu tatăl și cu rudele paterne; în condițiile de față, în care copilul îl percepe pe tată ca pe o persoană rea și desfășoară relația personală nu cu scopul de consolida relația cu familia paternă, de a percepe că este ocrotit și de familia paternă ci ca o „impunere a unei obligații”, în condițiile în care programul de vizită nu se desfășoară astfel cum a fost stabilit atunci extinderea programului nu poate avea efectul urmărit de reclamantul-pârât, nu poate îmbunătăți relația copilului cu acest părinte și va fi perceput de copil ca o împovărare mai mare decât cea anterioară; în egală măsură, restrângerea programului de vizită nu ajută copilul să descopere, singur, fără ajutorul părinților și în dezacord cu părinții, importanța relației personale copil/părinte ;
Reținând că o modificare a programului de vizită nu este de natură a modifica în vreun fel „realitatea” prezentă a copilului - aceea că tatăl său este o persoană rea și că depășirea acestei percepții este posibilă doar prin colaborarea părinților, susținută de ajutorul calificat ce îl poate acorda un psiholog instanța urmează a respinge ambele propuneri de modificare a programului de vizită, cu recomandarea pentru ambii părinți de a apela la consiliere psihologică pentru ca împreună să poată ajuta copilul să accepte ocrotirea părintească a ambilor.
Sub aspectul capătului de cerere reconvențională având ca obiect majorare pensie de întreținere instanța reține că potrivit susținerilor ambelor părți pârâtul are în întreținere doi copii minori și că acesta nu realizează venituri din muncă, pârâta-reclamantă solicitând ca pensia datorată minorului Iason să fie raportată la venitul minim pe economia națională. Constatând că la momentul de față venitul minim pe economia națională este mai mare decât a nivelul anului 2011, când a fost pronunțată sentința civilă nr. 1304/10.02.2011 a Judecătoriei S. 6 București instanța urmează a admite cererea reconvențională și a majora pensia de întreținere de la 167,50 lei lunar la 175,00 lei lunar ( ½ din 1/3 din venitul minim pe economia națională, respectiv din valoarea de 1050 lei) .
Apreciind că cererile principale formulate de ambii părinți au vizat modificarea programului de vizită, față de soluția de respingere a ambelor propuneri instanța reține culpa procesuală comună a părților și urmează a compensa cheltuielile judiciare .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată cererea principală formulată de reclamantul-pârât D. D. M., cu domiciliul comuna Polovraci, ., în contradictoriu cu pârâta –reclamantă G. Ș. B., cu domiciliul în București, ., ., sector 6 și cu AUTORITATEA TUTELARĂ PRIMĂRIA S. 6, cu sediul în București, Calea Plevnei nr. 147-149, sector 6; admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâta – reclamantă G. Ș. B. în contradictoriu cu reclamantul – pârât D. D. M..
Majorează pensia de întreținere stabilită prin sentința civilă nr. 1304/10.02.2011 a Judecătoriei S. 6 București în sarcina reclamantului-pârât și în favoarea minorului D. Iason, născut la 15.06.2005, de la 167,50 lei lunar la 175,00 lei lunar, începând cu 07.11.2014 până la majorat .
Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere reconvențională având ca obiect modificare program de vizitare .
Compensează cheltuielile de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria S. 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU
DIN DATA DE 10.09.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE M. V.
GREFIER B. E.
Pe rol soluționarea cauzei civile de față având ca obiect „stabilire program vizitare minor - modificare”, privind pe reclamantul D. D. M. în contradictoriu cu pârâta G. Ș. B. și cu AUTORITATEA TUTELARĂ PRIMĂRIA S. 6.
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu, se prezintă reclamantul –pârât personal și asistat de apărător ales cu împuternicire avocațială la dosar și pârâta – reclamantă personal legitimată de instanță cu CI . numărul_ având CNP_, lipsă fiind Autoritatea Tutelară Primăria S. 6.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Ambele părți prin apărători depun la dosar înscrisuri, se învederează că au fost comunicate reciproc și solicită a li se acorda cuvântul scurt pe fondul cauzei și amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
Nemaifiind formulate cereri noi, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri asupra fondului, comunicând totodată părților că încuviințează cererea și va amâna pronunțarea hotărârii la data de 18.09.2015 pentru a le da posibilitatea să depună la dosar concluzii scrise .
Reclamantul – pârât prin apărător solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată și precizată. Arată că va depune și concluzii scrise la dosar.
Pârâta – reclamantă prin apărător având cuvântul solicită ca instanța să aibă în vedere faptul că, în ceea ce privește capătul 3 al cererii a rămas fără obiect, copilul are pașaport, iar pe cererea formulată de reclamant având cuvântul solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, instanța să stabilească pensia de întreținere pentru minor și de asemenea să stabilească și un program de relații personale cu minorul, cu cheltuieli de judecată și depune la dosar chitanțele reprezentând onorariu avocat. Arată că va prezenta pe larg situația în concluziile scrise pe cale la va depune la dosar.
INSTANȚA
Pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise,
D I S P U NE
Amână pronunțarea hotărârii la data de 18.09.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi 10.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6062/2015.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 6884/2015. Judecătoria... → |
|---|
