Suspendare provizorie. Sentința nr. 142/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 142/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 142/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr.142
Ședința publică din data de 14.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. I. C.
GREFIER: P. O.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantele . CIVILE ȘI EDILITARE SRL, ., C. M. B., în contradictoriu cu pârâta ., având ca obiect „suspendare provizorie”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită(fără citare părți).
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea părților să se prezinte.
La al doilea apel nominal, făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită(fără citare părți).
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța invocă din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 București și rămâne în pronunțare asupra acestei excepții și asupra excepției necompetenței materiale invocată de către pârâtă.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 31.07.2014, pe rolul Tribunalului București, Secția a V- a Civilă, sub nr._, reclamantele S.C E. S. - CONSTRUCȚII CIVILE ȘI EDILITARE S.R.L, S.C. E. S. S.R.L. și C. M. B., în contradictoriu cu pârâta S.C. G. R. S.R.L., au formulat cerere de suspendare provizorie a executării silite ce face obiectul dosarului de executare silită nr. 1458/2014 al S.C.P.E.J. „D., Cosoreanu și D.” până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite formulate în cadrul contestației la executare, solicitând admiterea cererii și suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul contestației la executare înregistrata pe rolul Tribunalului București la data de 31.07.2014 - dosar nr._/3/2014.
Cu privire la competenta materiala si teritoriala a instanței sesizate, reclamantele au arătat următoarele:
Potrivit prevederilor 718 alin. l Cod Procedura Civila până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silita, la solicitarea pârtii interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competenta poate suspenda executarea.
In cazul cererii de suspendare a executării silite până la soluționarea contestației la executare prin „instanța competenta” se înțelege instanța competentă sa soluționeze contestația.
Conform art. 713 alin. l Cod Procedura Civila contestația se introduce la instanța de executare. Instanța de executare era definita de dispozițiile art. 650 alin. l Cod Procedura Civila ca fiind „judecătoria în circumscripția căreia se afla biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.” Prin urmare legea procesuala stabilea, în materia speciala a executării silite, competentă materiala a judecătoriei pentru soluționarea contestației la executare (alături și de competenta de soluționare și a altor cereri și incidente în legătura cu executarea silita, inclusiv cererea de încuviințare a executării silite). Teritorial competenta revenea instanței pe raza căreia se afla biroul executorului judecătoresc.
Prin Decizia Curții Constituționale nr. 348/10.06.2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 650 alin. (1) și art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă, publicata în Monitorul Oficial nr. 529/16.07.2014, a fost admisa excepția de neconstituționalitate și s-a constatat neconstituționalitatea prevederilor art. 650 alin. l Cod Procedura Civila.
Potrivit prevederilor art. 31 alin. 3 din Legea nr. 47/1992 „Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, daca, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept”
In aceste condiții de la publicarea deciziei, care a avut loc în data de 16.07.2014, textul legal care definea noțiunea de „instanța de executare” și stabilea competenta sub aspect material și teritorial al acesteia este suspendat de drept și nu poate produce efecte în plan procesual. Pe cale de consecința toate normele de trimitere (ex: art. 643 alin. pct 4, art. 650 alin. 2, art. 652 alin. 2, art. 653, art. 665 alin. l, dar și art. 713 care se refera la contestația la executare) nu se mai pot raporta la textul declarat neconstituțional și lipsit de efecte. Desigur ar fi un non-sens și contrar principiului constituțional al accesului liber la justiție sa se aprecieze ca instanțele nu mai pot interveni în soluționarea cererilor și incidentelor în legătura cu executarea silita, cel puțin până la momentul în care legiuitorul va pune de acord textul cu decizia Curții Constituționale; o astfel de interpretare ar contraveni și principiului reglementat de art. 5 alin. 2 din Cod Procedura Civila - „Niciun judecător nu poate refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta”.
In aceste condiții, până la intervenția legiuitorului pentru punerea în acord a textului art. 650 alin. l Cod Procedura Civila cu Decizia Curții Constituționale nr. 348/10.06.2014, ori de cate ori legea, în materia executării silite, se refera la „instanța de executare”", inclusiv în cazul art. 713 alin. l Cod Procedura Civila, se va avea în vedere instanța competenta potrivit normelor generale de competenta, privitoare la procedura contencioasa sau necontencioasa, după caz.
In cazul contestației la executare, fiind o procedura contencioasa, normele aplicabile sunt cele prevăzute în cartea l, Titlul III, articolele 94-147 Cod Procedura Civila.
Pentru stabilirea competentei materiale se vor avea în vedere prevederile art. 94 și 95 Cod Procedura Civila dar și prevederile art. 98-106 Cod Procedura Civila, precum și dispozițiile Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privitoare la taxa judiciara de timbru.
Potrivit art. 101 alin. l Cod Procedura Civila în cererile privitoare la executarea unui contract ori a unui alt act juridic, pentru stabilirea competenței instanței se va ține seama de valoarea obiectului acestuia sau, după caz, de aceea a părții din obiectul dedus judecații. Biletul la ordin (titlu executoriu în dosarul de executare silita nr. 1458/2014 al SCPEJ D., C. și D.) este un act juridic iar valoarea sa este cea înscrisa în bilet, respectiv suma de 4.807.265,20 lei. Valoarea obiectului cererii fiind superioara pragului stabilit prin art. 94 pct. l lit. j C.pr.civilă, competenta materiala de soluționare a cererii în prima instanța revine Tribunalului, conform art. 95 pct. 1.
Caracterul evaluabil în bani al contestației la executare silita este confirmat și de prevederile Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 80/2013, articolul 10 aliniat 2, care prevăd faptul ca taxa de timbru se calculează la valoarea bunurilor a căror executare se contesta sau a debitului urmărit (fără a depăși suma de 1000 lei) sau se stabilește ., atunci când obiectul executării silite nu este evaluabil în bani. întrucât în cazul nostru obiectul executării silite ii constituie chiar plata unei sume de bani rezulta ca acesta este evaluabil în bani și prin urmare și contestația la executarea silita este evaluabila în bani.
Cu privire la competenta teritoriala, reclamantele au precizat că regula în materia procedurilor contencioase o constituie art. 107 alin. l Cod Procedura Civila potrivit cărora cererea de chemare în judecata se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, în cazul acesta paratul (intimata-creditoare) are sediul în Municipiul București și prin urmare competenta teritoriala de soluționare a cauzei revine Tribunalului București. Anterior pronunțării și publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale nr. 348/10.06.2014, partea finala a textului articolului 107 alin. l Cod Procedura Civila își găsea aplicabilitatea deoarece Legea - art. 650 alin. l Cod Procedura Civila - prevedea altfel; în prezent textul cu caracter de excepție fiind lipsit de efecte își produce efectele regula - actor sequitur forum.
În motivarea cererii de suspendare a executării silite reclamantele au arătat că prin cererea depusa la executorul judecătoresc în data de 19.06.2014 creditoarea S.C. G. R. S.R.L. a solicitat executarea silita a titlului executoriu - bilet la ordin . nr._ pentru suma de 4.807.265,20 lei. În urma cererii creditorului a fost format dosarul de executare silita nr. 1458/2014 și înregistrata cerere de încuviințare a executării silite la Judecătoria sector 3 București la data de 25.06.2014, formându-se dosarul nr._/301/2014. Prin încheierea din 18.07.2014 a fost încuviințata executarea silita, deși la data de 16.07.2014 a fost publicata în Monitorul Oficial nr. 529/16.07.2014 Decizia Curții Constituționale nr. 348/10.06.2014 prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. 650 alin. l Cod Procedura Civila care stabileau competenta materiala și teritoriala a instanței de executare (ca judecătoria de la sediul executorului).
Reclamantele au arătat că biletul la ordin . nr._, care constituie titlul executoriu în dosarul de executare nr. 1458/2014 al SCPEJ D. Cosoreanu și D., a fost emis în alb de către contestatoarea S.C. E. S. Construcții Civile și Edilitare S.R.L. în baza raportului juridic fundamental constituit de contractul de furnizare și execuție nr. 929/03.09.2013 încheiat între intimata-creditoarea S.C. G. R. S.R.L., în calitate de furnizor, S.C. E. S. S.R.L. în calitate de beneficiar și S.C. E. S. Construcții Civile și Edilitare S.R.L., în calitate de fidejusor. Biletul a fost emis de către garantul personal în favoarea debitorului garantat care la girat către creditorul garantat S.C. G. R. S.R.L.. în articolul 1V.2. din Contractul de furnizare și execuție nr. 929/03.09.2013 se menționează:
„Plata este garantata prin emiterea de către fidejusorul S.C. E. S. Construcții Civile și Edilitare a 2 bilete la ordin în alb avalizate de către administratorul societății, stipulat fără protest. Condițiile de introducere la plata a biletelor la ordin vor fi stabilite prin procesul verbal de predare-primire o acestora.”
Reclamantele au învederat că biletele la ordin au fost predate în data de 06.09.2013, încheindu-se cu acest prilej un document intitulat „Pact cambial” și care conține următoarele prevederi referitoare la condițiile completării și introducerii biletelor la ordin:„In temeiul articolului 2 litera c din Contractul de furnizare și de execuție nr.969/03.09.2013 Emitentul a predat și Beneficiarul a primit 2(doua) bilete la ordin, în alb, având . nr._ și PIRB3AC nr._, emise în data de 06.09.2013, la București, locul plații București, reprezentând garanție pentru plata contravalorii tâmplăriei P.V.C furnizate și montate de către Beneficiar. Numita M. C. B., domiciliata în București, sector 5, Calea Rahovei nr. 334, ., ., și având CI ., nr._ și CNP_7 va avea calitatea de avalist.Biletele la ordin vor putea fi introduse doar la expirarea termenului de plata astfel cum este stabilit prin contractul de furnizare și execuție nr. 969/03.09.2013 și numai în situația existentei unei creanțe certe lichide și exigibile potrivit acelorași dispoziții contractuale și numai cu notificarea prealabila în scris a atât a Emitentului cât și a Giratarului și Avalistului cu 48 de ore înainte, anterior introducerii la plata.In cazul în care Emitentul va achita sumele datorate potrivit contractului Beneficiarul se obliga sa restituie biletele la ordin în termen de 24 de ore de la solicitarea scrisa a Emitentului.Biletele la ordin nu vor putea fi introduse pentru plata altor datorii ale Emitentului fata de Beneficiar. Biletele la ordin nu pot fi girate fără acordul scris și prealabil al Emitentului.”
Reclamantele au susținut că la data introducerii la plata a biletului la ordin . nr._ niciuna din cele patru condiții de completare și introducere nu era îndeplinită, precizând că în consecința au fost încălcate prevederile art. 106 raportate la prevederile art. 12 din Legea nr. 58/1934 și a dispozițiilor punctelor 72, 74 și 76 din Normele Băncii Naționale a României nr.6/1994
Creanța pusa în executare, au învederat reclamantele, era stinsa la momentul solicitării declanșării executării silite, în condițiile art. 1617 cod civil deoarece Pactul cambial încheiat între părți la data de 06.09.2013 conține și o clauza penala privitoare la încălcarea de către posesorul biletului la ordin a obligației de a nu face (a nu introduce biletul la ordin) care are următorul conținut: „In cazul în care Beneficiarul (G. Roania n.n.) va introduce biletele la ordin cu încălcarea prevederilor prezentului pact cambial datorează Emitentului daune interese egale cu suma "înscrisa în bilet (clauza penala)”.
In consecința, reclamantele au menționat că la data de 23.04.2014-data completării biletului la ordin și a încălcării pactului cambial - în patrimoniul Emitentului, contestatoarea S.C. E. S. Construcții Civile și Edilitare S.R.L., s-a născut o creanța certa lichida și exigibila în valoare de 4.807.265,20 lei. Potrivit articolului 1615 Cod Civil, reclamantele au învederat că obligațiile se sting prin plată, compensație, confuziune, remitere de datorie, imposibilitate fortuită de executare, precum și prin alte moduri expres prevăzute de lege. Conform art. 1617 Cod Civil compensația operează de plin drept de îndată ce există două datorii certe, lichide și exigibile, oricare ar fi izvorul lor, și care au ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeași natură. De altfel, din interpretarea prevederilor Pactului Cambial din 06.09.2013 se poate concluziona în sensul ca a fost în intenția reala a partilor ca obligația de plata a Emitentului din biletul la ordin sa se stingă prin compensare integrala cu obligația Beneficiarului de a plați clauza penala; de aceea părțile au stabilit valoarea clauzei penale la valoarea menționata în biletul la ordin și nu una mai mica sau mai mare.
În ceea ce privesc condițiile de admisibilitate ale cererii de suspendare provizorie, reclamantele au arătat că potrivit prevederilor art. 718, alin. l și 7 Cod Procedura Civila, acestea sunt:Existența pe rolul instanțelor a unei contestații la executarea silita în cadrul căreia sa se fi solicitat suspendarea executării; Plata unei cauțiuni în cuantumul stabilit de lege; Existenta motivelor temeinice; Urgenta;
Reclamantele au apreciat că toate cele 4 motive de admisibilitate sunt îndeplinite.
Reclamantele au învederat că a fost înregistrata pe rolul instanței competente (competenta stabilita în raport de cele arătate mai sus la punctul I) o contestație la executarea silita care face obiectul dosarului de executare nr. 1458/2014 al SCPEJ „D., Cosoreanu și D.”. în cadrul contestație la executare silita a fost solicitata și suspendarea executării silite.
Reclamantele au învederat că a fost plătită cauțiunea în cuantum de 18.307,27 lei.Cauțiunea a fost calculata potrivit prevederilor art. 718 alin. 2 litera d) Cod Procedura Civila la valoarea contestata, respectiv valoarea creanței solicitata prin cererea de declanșare a executării silite, 4.807.265,20 lei; 4.807.265,20 -1.000.000 = 3.807.265,20 x 0,1%= 3.807,26 +14.500= 18.307,27 lei
Reclamantele au precizat că există motive temeinice care sa justifice măsura provizorie a suspendării executării silite. Prin contestația la executare, a cărei copie este atașata prezentei cereri, au fost invocate motive de nulitate a încheierii de încuviințare a executării silite, motive de nulitate a titlului executoriu (bilet la ordin) și motive de stingere a obligației de plata prin compensare.
In esența contestatoarele au criticat: încheierea de încuviințare a executării silite pentru ca este pronunțata de către o instanța necompetenta material și teritorial (fiind pronunțata ulterior deciziei Curții constituționale de declarare neconstituționale a prevederilor art. 650 alin. Cod Procedura Civila); titlu executoriu - biletul la ordin - pentru ca a fost completat și introdus la plata cu încălcarea prevederilor art. 106 raportate la prevederile art. 12 din Legea nr. 58/1934 și a dispozițiilor punctelor 72, 74 și 76 din Normele Băncii Naționale a României nr.6/1994 și a înțelegerii pârtilor intitulata „Pact cambial”; existenta creanței, care s-a stins înainte de momentul solicitării declanșării executării silite, în condițiile art. 1617 Cod Civil, prin compensarea sumei datorate de către Emitent Beneficiarului cu suma datorata de Beneficiar emitentului cu titlu de clauza penala menționata în pactul cambial.
Reclamantele au apreciat că din criticile formulate și dovezile cu înscrisuri atașate prezentei și contestației la executare s-au născut îndoieli rezonabile cu privire la legalitatea declanșării executării silite și încuviințarea acesteia precum și cu privire la existenta obligației de plata, ceea ce se încadrează în sintagma „motive temeinice” prevăzuta în art. 718 Cod Procedura Civila.
Reclamantele au solicitat instanței de judecată să aibă în vedere și faptul ca titlul executoriu nu îl reprezintă o hotărâre judecătoreasca, astfel încât raporturile litigioase dintre părți nu au fost niciodată cenzurate de o instanța sau un alt organ jurisdicțional. Chiar dacă titlul executoriu este un titlu de valoare acesta nu a fost emis pur și simplu ci în anumite condiții, cu privire la încălcarea cărora exista dovezi scrise. Continuarea executării silite pentru o suma foarte mare (peste 1.000.000 de euro), chiar mai mare decât cea născuta din raportul juridic fundamental, ar prejudicia părțile și ar putea conduce la afectarea iremediabila a activității comerciale și chiar la insolvență.
Reclamantele au susținut că urgența este generata de faptul ca executarea silita a fost declanșata și în cadrul dosarului 1458/2014 s-au luat deja masuri de identificare și urmărire a bunurilor debitoarelor.
Cu privire la restricțiile formulării unor apărări sau cereri în contestația la executarea silita îndreptata împotriva unei executări silite pornita în temeiul unui bilet la ordin reclamantele au făcut următoarele precizări: prin modificările aduse Legii nr. 58/1934 prin legea de punere în aplicare a Codului de Procedura Civila a fost eliminata diferența terminologica cu privire la denumirea acțiunii îndreptata împotriva executării silite cambiale, fiind denumita tot contestație la executare făcându-se în mod expres trimitere la dispozițiile Codului de Procedura Civila; debitorul cambial, în cadrul contestației la executarea silita are dreptul sa critice executarea silita sau actele de executare atât în ceea ce privește respectarea legi speciale (dar cu limitările de la art. 63) cât și în ceea ce privește legea generala, respectiv Codul de Procedura Civila. O interpretare contrara ar conduce la concluzia absurda ca debitorul cambial ar avea o situație chiar mai rea decât a unui debitor dintr-o hotărâre judecătoreasca definitiva și ca, chiar dacă actele de executare s-au emis cu încălcarea legii de procedura, instanța nu poate sa le cenzureze; în apărările referitoare la încălcarea prevederilor Legii speciale - Legea nr. 58/1934 - debitorul este limitat la excepțiile de nulitate a titlului - art. 2 - și la cele care nu sunt oprite de art. 19.
In contestația formulata, contestatoarele au formulat apărări legate de încălcarea prevederilor Codului de Procedura Civila, admisibile și care justifica și solicitarea de anulare a încheierii de încuviințare dar și solicitarea de suspendare a executării silite - punctele II.1. și 11.3.
Reclamantele au arătat că prin punctul 11.2. din contestație au fost invocate excepții rezultând din raportul cambial, admisibile în raport de prevederile art. 63 și 19 având în vedere ca ceea ce se invoca este chiar ca posesorul biletului a lucrat cu știința în paguba debitorului și condiția de la aliniatul 2 al art. 63 este îndeplinita întrucât excepția este întemeiata pe proba scrisa - pactul cambial.
Instanța investita cu contestația la executare poate cerceta fondul drepturilor deoarece titlu executoriu nu este o hotărâre judecătoreasca și legea speciala prevede chiar contestația la executare ca forma specifica de desființare a sa - art. 712 alin. 2 Cod Procedura Civila.
În drept, reclamantele au arătat că cererea de suspendare este întemeiata pe prevederile art. 718 alin. l și 7 Cod Procedura Civila.
In dovedirea cererii, reclamantele au solicitat administrarea probei cu înscrisuri (inclusiv copia dosarului de executare nr. 458/2014), împreuna cu dovada plații taxei judiciare, dovada achitării cauțiunii și împuternicirea avocațiala.
Prin compartimentul registratură, la data de 5 august 2014, reclamantele au depus cerere de completare a cererii de suspendare provizorie a executării silite, prin completarea motivelor de fapt și de drept pe care le solicită să le aibă în vedere instanța, atât în ceea ce privește competența materială și teritorială a instanței dar și în ceea ce privește fondul cererii de suspendare.
În ceea ce privește competența materială și teritorială a Tribunalului București pentru soluționarea contestației la executare silită și implicit a cererii de suspendare provizorie a executării silite, în plus față de argumentele expuse în cererea introductivă, reclamantele au solicitat să se aibă în vedere și faptul că prin . Noului Cod de procedură Civilă, Tribunalul a devenit „instanța de drept comun” în materie civilă, judecând toate cauzele, cu excepția celor date în competența altor instanțe.
Reclamantele au arătat că în combaterea susținerilor lor cu privire la competența materială a Tribunalului pentru soluționarea contestației la executare silită în primă instanță ar putea fi adus argumentul că în mod „traditional” judecătoria a fost cea care a avut în competența sa materială soluționarea acestui tip de cerere. Reclamantele au învederat că argumentul istoric nu poate substitui lipsa argumentului de text. Reclamantele au precizat că pentru a stabili competența unei instanțe trebuie identificat un text, general sau special, care să justifice competența soluționării oricărei cereri, indiferent de natura sa.
În continuare, reclamantele au susținut că problema generată de decizia Curții Constituționale a României provine din faptul că în Codul de procedură civilă, cu excepția textului declarat neconstituțional, toate celelalte texte se referă la „instanța de executare” și nu la judecătorie, adică erau texte de trimitere la art. 650 alin. 1. De altfel, reclamantele au învederat că denumirea marginala a textului este chiar instanța de executare, iar alin. 1 era în mod evident norma de competență teritorială dar și materială, indicând judecătoria ca și instanță competentă pe verticală.
Din perspectiva argumentelor de interpretare istorică(adică teologică, interpretarea normei în funcție de evoluția sa în timp), reclamantele au precizat că va trebui analizată modificarea intervenită în materia competenței prin apariția Noului Cod de Procedură civilă(NCPC) în raport cu prevederile Vechiului Cod de procedură civilă(VCPC).
Sub aspectul motivelor de fapt și de drept pentru care au solicitat suspendarea provizorie a executării silite, reclamantele au învederat faptul că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului în data de 05.08.2014, acestea au completat motivele de fapt și de drept pentru care au solicitat anularea executării silite.
Prin cererea completatoarea, a cărei copie au anexat-o prezentei, reclamantele au arătat că au invocat declanșarea executării silite cu încălcarea prevederilor art. 61 alin. 6 din Legea nr. 58/1934 și punctul 320 din Normele BNR nr. 6/1994(lipsa somației cambiale) și stabilirea unor cheltuieli de executare silită cu încălcarea prevederilor art. 669 și 451 cod procedură civilă.
Reclamantele au solicitat admiterea și suspendarea provizorie a executării silite ce face obiectul dosarului nr. 1458/2014 al SCPEJ „D. Cosoreanu și D.” până la soluționarea contestației la executare ce face obiectul dosarului nr._/3/2014 al Tribunalului București, secția a V a Civilă.
Prin compartimentul registratură, la data de 25 august 2014, pârâta a depus întâmpinare la cererea de suspendare provizorie, prin care a solicitat respingerea acesteia.
Prin întâmpinare, pârâta a arătat că cererea a fost depusă la o instanță necompetentă material și a solicitat, în principal respingerea ca inadmisibilă a cererii de suspendare provizorie, iar în subsidiar să se dispună declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, ca fiind instanța competentă material în soluționarea cererii.
Prin sentința civilă nr. 946/26.08.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a V a Civilă în dosarul nr._, instanța a admis excepția necompetenței materiale și a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București competența soluționării cauzei.
Cauza a fost introdusă pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 30 decembrie 2014, sub nr. de dosar_ .
Prin compartimentul registratură la data de 12 ianuarie 2015, pârâta . a depus note de ședință prin care a invocat excepția de necompetență materială a Judecătoriei Sectorului 6 București.
Pârâta a arătat că instanța de executare în cadrul dosarului nr. 1458/2014 al SCPEJ D., Cosoreanu și Asociații este Judecătoria Sectorului 3 București, cea care a încuviințat, în temeiul art. 655 NCPC executarea și nu Tribunalul București.
Pârâta a solicitat declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, ca fiind instanța competentă material în soluționarea cererii.
În temeiul art. 248 alin. (1) C.pr.civ., instanța va analiza cu prioritate excepția procesuale invocate de intimată prin notele scrise, respectiv, excepția necompetenței materiale a instanței și excepția necompetenței teritoriale a instanței invocată din oficiu.
În ceea ce privește excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de intimată, instanța constată că este neîntemeiată având în vedere că competența materială aparține judecătoriei, potrivit dispozițiilor art.713 alin.2 C.p.c. și, mai mult, intimatul nu susține că, competenta nu ar aparține judecătoriei, acesta solicitând declinarea în favoarea Judecătoriei Sectorului 3.
În ceea ce privește excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, constată că este întemeiată pentru următoarele motive:
Potrivit art. 718 N.C.pr.civ., (1) până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată. […] (7) în cazurile urgente, dacă s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune prin încheiere, fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac.
Instanța reține că contestația la executare a fost înregistrată la Tribunalul București secția V –a Civilă sub nr._/3/2014.
Prin decizia civilă nr.1529/15.12.2014 pronunțată Tribunalul București secția V –a Civilă în dosarul nr._/3/2014 s-a admis excepția necompetenței materiale a instanței și s-a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 competența soluționării cauzei.
Având în vedere această decizie prin care s-a hotărât că instanța competentă să soluționeze contestația la executare este Judecătoria Sectorului 3 București și prevederile art.718 alin C.p.c. care prevăd că numai instanța competentă poate suspenda executarea, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 București, invocată din oficiu și va declină competența de soluționare a cererii, în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 București, invocată de pârâtă.
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 București, invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cererii, privind pe reclamantele S.C E. S. - CONSTRUCȚII CIVILE ȘI EDILITARE S.R.L. (CUI_), cu sediul în B., ., ., ., județul Ilfov, S.C. E. S. S.R.L. (CUI_), cu sediul în București, . nr. 48, ., etj. l, . și C. M. B. (CNP_), cu domiciliul în București, Calea Rahovei nr. 334, ., etj. 8, ., în contradictoriu cu pârâta S.C. G. R. S.R.L., cu sediul în București, .. 612-614, sectorul 6 și cu sediul ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură la SCA „Glont, A. și Asociații” din București, sector 3, ., ., ap. 76, . Judecătoriei Sectorului 3 București și dispune trimiterea dosarului instanței competente de îndată.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi 14.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. CIC/Then. OP
6 ex. 16:01.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 117/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 116/2015.... → |
|---|
