Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 951/2015. Judecătoria SEGARCEA

Sentința nr. 951/2015 pronunțată de Judecătoria SEGARCEA la data de 29-06-2015 în dosarul nr. 951/2015

DOSAR NR._ - cerere cu valoare redusă -

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA S. – JUDEȚUL D.

SENTINȚA CIVILĂ NR. 951/2015

Ședința din Camera de Consiliu de la 29._

Președinte – D. O. - Președinte judecătorie

Grefier – L. C.

x.x.x.x.

Pe rol, soluționarea acțiunii civile formulate de reclamanta ., în contradictoriu cu pârâta ., având ca obiect cerere cu valoare redusă.

La apelul nominal făcut în Camera de consiliu nu au răspuns părțile și nici apărătorul societății reclamante – av. P. L..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, în cursul procedurii prealabile, pârâta nu a formulat întâmpinare, precum și faptul că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:

Verificându-și din oficiu competența, în conformitate cu prevederile art. 131 alin. 1 C.pr.civ., instanța constatată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina, având în vedere prevederile art. 94 alin. 1 lit. a și art. 106 din C.pr.civ. republicat.

Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată cererea în stare de judecată și o reține spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând, constată:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei S., sub nr._, din data de 20.04.2015, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâta . solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, aceasta să fie obligată la plata sumei de 1.087,36 lei, cu titlu de despăgubiri și la plata sumei de 3,63 lei reprezentând penalități de întârziere. De asemenea, în temeiul art. 1031 NCPC, s-a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între . (succesoare în calitate de furnizor de energie electrică a fostei ELECTRICA OLTENIA SA) și pârâtă au fost derulate raporturi contractuale, în baza cărora societatea a livrat către pârâtă energie electrică, corelativ născându-se obligația de plată a pârâtei, conform facturilor emise de către societatea reclamantă. Astfel, începerea derulării relațiilor contractuale s-a realizat la data în care debitorul a început să consume energie electrică, însușindu-și totodată și toate obligațiile contractului cadru de furnizare a energiei electrice, iar în conformitate cu contractul semnat, care este standard și aplicabil la nivel național, reglementat prin act normativ (Decizia președintelui ANRE nr. 57/1999 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 21 decembrie 1999 și Ordinul nr. 5 din 21 februarie 2003 privind modificarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice), reclamanta avea obligația să furnizeze energie electrică, iar debitorul avea obligația să achite contravaloarea serviciilor prestate în baza facturilor emise de către . în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturilor, data emiterii facturilor și termenul de scadență fiind înscrise pe factura (art. 11 modificat din Contractul-cadru de furnizare a energiei electrice).

De asemenea, arată că . și-a onorat obligația de a furniza debitorului energie electrică, fără ca acesta din urmă să-și fi îndeplinit întocmai obligația corelativă de achitare a facturilor, în contextul în care nu a tăgăduit existența raportului juridic obligațional invocat de creditoare ca izvor al pretențiilor și nici nu a opus împrejurarea neexecutării culpabile de către aceasta a obligațiilor contractuale după cum nu a formulat niciodată vreo obiecție cu privire la obligația de plată a debitului restant și a penalităților.

În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu acte.

Cererea a fost legal timbrată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 150 alin. 1 și 2, art. 223 alin. 3, art. 277, art. 453, art. 628 alin. 2, art. 662, art. 1025-1032 Noul Cod pr. Civ., art. 1270, art. 1516 și art. 1535 Noul Cod civ., art. 969 și urm., art. 1073 vechiul Cod civ., art. 156 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG 1007/2004, Decizia ANRE nr. 57/11.10.1999 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice, Ordinul nr. 5/21.02.2003 privind modificarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice, art. 120 alin. 7 din OG 92/2003, Vechea lege a energiei electrice nr. 13/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 51 din 23.01.2007 și Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 485/16.07.2012.

Au fost depuse la dosar: fișa de informații de bază cu privire la societatea pârâtă, eliberată de Oficiul Național al Registrului Comerțului, sub nr._//26.03.2015; fișa de cont client pentru perioada 15.03._15; o . facturi fiscale.

Prin rezoluția din data de 27.04.2014, în baza art. 201 alin. 1 NCPC, constatând că sunt întrunite cerințele prevăzute de lege, s-a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor depuse în sprijinul acestora către pârâtă – cu formular conform art. 1029 alin. 3 NCPC -, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 30 de zile de la comunicare, în condițiile art. 165 NCPC și formularul de răspuns, însă pârâta nu a formulat întâmpinare, situație în care, prin rezoluția din data de 05.06.215 a fost fixat termen de judecată la data de 29.06.2015, în Camera de Consiliu, fără citarea părților.

Deși legal citată, pârâta nu și-a trimis un reprezentant în fața instanței.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoare situație de fapt:

Între părțile din prezenta cauză s-au desfășurat raporturi contractuale în baza cărora reclamanta . a livrat energie electrică, în acest sens fiind emise mai multe facturi, ce nu au fost achitate de către pârâtă.

Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este reglementată de Noul Cod de procedură civilă în art. 1025-1032 C..

Dispozițiile cuprinse în Cartea a VI-a, Titlul X, art. 1025-1032 din NCPC au fost preluate aproape fidel din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 861/2007 privind stabilirea unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă.

Astfel pentru a fi admisibilă o cerere cu valoare redusă, legiuitorul instituie două criterii pentru determinarea domeniului de aplicare al procedurii cu privire la cererile de valoare redusă:

a) valoarea maximă a cererii poate fi de 10.000 lei, menționându-se expres că nu se iau în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii (art. 1025 alin. 1 NCPC);b) exceptarea materiilor prevăzute la alin. 2 (fiscală, vamală sau administrativă, precum și în ceea ce privește răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorității publice) și respectiv alin. 3 (starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice; drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie; moștenire; insolvență, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăților insolvabile și a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare; asigurări sociale; dreptul muncii; închirierea unor bunuri imobile, cu excepția acțiunilor privind creanțele având ca obiect plata unei sume de bani; arbitraj; atingeri aduse dreptului de proprietate privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.

În speța de față, instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de chemare în judecată prevăzute de dispozițiile art. 1025 C., respectiv reclamanta a dedus judecății o cerere având ca obiect plata sumei de de 1.087,36 lei, cu titlu de despăgubiri, sumă rezultată din facturile fiscale depuse la dosar.

Potrivit art. 969 cod civil convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Ele se pot revoca prin consimțământul mutual sau din cauze autorizate de lege.

De asemenea, conform art. 970 Cod civil, convențiile trebuie executate cu bună-credință.

Art. 1073 Cod civil prevede că, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.

Instanța are în vedere și faptul că pârâta nu a formulat întâmpinare la cererea de chemare in judecată și nu a contestat pretențiile solicitate de reclamantă prin cererea de chemare in judecată.

Pentru aceste motive, instanța apreciază că este întemeiat capătul de cerere privind debitul principal și va dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 1.087,36 lei.

În ceea ce privește penalitățile de întârziere, instanța va admite acest capăt de cerere pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 1082 Cod civil debitorul este obligat la plata de daune interese pentru neexecutarea obligației sau pentru executarea cu întârziere a obligației. Părțile pot conveni asupra cuantumului despăgubirilor datorate de debitor în cuprinsul contractului încheiat sau printr-o convenție separată, ulterior încheierii contractului, dar înainte de ivirea prejudiciului. Clauza penală este o convenție accesorie prin care părțile determină anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării, executării cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației de către debitor. Ca urmare, clauza penală trebuie să îndeplinească toate condițiile de validitate ale oricărei convenții, prin care, potrivit art. 948 C.civ., se numără și consimțământul valabil al celui care se obligă.

Or, în cauza dedusă judecății, instanța a constatat că nu s-a făcut dovada existenței unei astfel de convenții accesorii a părților referitoare la penalitățile de întârziere, simpla menționare a cuantumului penalităților de întârziere pe facturile fiscale emise de creditoare neavând valoarea unei clauze penale asumate în mod valabil.

Potrivit art. 1066 C.civ. „clauza penală este aceea prin care o persoană, spre a da asigurare pentru executarea unei obligații, se leagă a da un lucru în caz de neexecutare din parte-i (C.civ. 1087, 1708)”.

În speța de față, penalitățile solicitate de către reclamantă au fost prevăzute la art. 11 pct. 2 din contractul de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici cuantumul acestora fiind egale cu nivelul dobânzii calculate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, urmând a o obliga pe pârâtă la plata sumei de 3,63 lei, penalități de întârziere.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța, având în vedere dispozițiile art. 1031 alin. 1 C.p.c., potrivit cărora „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată”, precum și faptul că reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză, constatând culpa procesuală a pârâtei în declanșarea acțiunii, urmează să o oblige la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă, reprezentând taxa judiciara de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea de valoare redusă, formulată de reclamanta ., cu sediul procesual ales în București, .. 10 A, Clădirea C 3, etaj 7, sector 2, în contradictoriu cu pârâta ., CUI-_, cu sediul în S., ., .. 1, ..

Obligă pârâta către reclamantă la plata sumei de 1.087,36 lei, cu titlu de despăgubiri, precum și la plata sumei de 3,63 lei, reprezentând penalități de întârziere.

Obligă pârâta către reclamantă la plata sumei de 50 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Executorie.

Cu apel la Judecătoria S. în 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 29.06.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

D. O. L. C.

Red.D.O./tehn.L.C.

4 ex./27.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 951/2015. Judecătoria SEGARCEA