Plângere contravenţională. Sentința nr. 3504/2015. Judecătoria SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3504/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 3504/2015
TRIBUNALUL S.
Operator de date cu caracter personal inregistrat sub numarul 5264
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S.
SECTIA CIVILĂ
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S.
SECTIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr.3504
Ședința publică de la 11 Iunie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: B. M. L. - vicepreședinte
Grefier: A. I. R.
Pe rol se află judecarea cauzei având ca obiect „plângere contravențională”, privind pe petentul N. V. și pe intimații S. P. DE POLIȚIE LOCALĂ AL MUNICIPIULUI S. și PIEȚE S. S.A.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 03.06.2015, care face parte integrantă din prezenta și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 11.06.2015.
JUDECĂTORIA,
Prin plângerea formulată la data de 10.10.2014 și înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei S., ulterior precizată, petentul N. V. a solicitat în contradictoriu cu intimații PIEȚE S. SA și S. P. DE POLIȚIE LOCALĂ AL MUNICIPIULUI a solicitat instanței să se dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 09.10.2014 și exonerarea de plata amenzii contravenționale, înlăturarea sancțiunii complementare aplicate și restituirea sumei de 500 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea de fapt a plângerii a arătat în esență faptul că petentul a fost sancționat contravențional pentru faptul că a staționat cu autovehiculul înmatriculat cu nr._ în zona de protecție ce delimitează parcările amenajate pe străzi, zona inscripționată cu hașuri oblice, în fața imobilului nr.15 de pe . că agentul constatator nu avea competența de a dispune aplicarea unei sancțiuni întrucât oprirea sau staționarea la mai puțin de 25 m de trecerea de pietoni constituie contravenție și poate fi sancționată numai de agenții Poliției Române. Potrivit HCL 103/2011 agenții Poliției Locale au competența a sancționa numai staționarea autoturismului în zonele de delimitează parcările nelegale. Consideră că procesul-verbal este nul, fiind aplicată o sancțiune contravențională de către un organ necompetent. De asemenea, măsura ridicării autoturismului este nelegală nefiind completată dispoziția scrisă de ridicare și procesul-verbal de ridicare, înscrisuri ce ar fi trebuit comunicate petentului la momentul ridicării autoturismului de la sediul Piețe S..
În drept au fost invocate disp. art.31 din O.G. nr.2/2001, art. 1 alin. 2 din Anexa nr.3 a HCL S. nr.103/2011, art.134,142 din OUG nr.195/2002, art.143 din HG 1391/2006 și art. 453 din C.proc.civ.
În probațiune s-a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri.
La data de 19.12.2014 intimata Piețe S. S.A. a formulat întâmpinare (f.35) prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca nefondată cu consecința menținerii procesului verbal contravențional ca fiind legal și temeinic întocmit.
În motivarea întâmpinării în esență a arătat că procesul verbal contravențional a fost legal întocmit, pentru staționare neregulamentară a autoturismului pe zona de protecție inscripționată cu hașuri oblice în dreptului imobilului situat în municipiul S. ., încălcând art.10 lit.l din HCL 103/2011. Dispoziția de ridicare a fost dată cu respectarea disp. art. 5 pct. 4 din OG nr.2/2001 coroborat cu prevederile HCL nr.103/2011 de agentul constatator al Serviciului de Poliție Locală al Municipiului S., Piețe S. S.A. îndeplinind și punând în aplicare doar dispoziția de ridicare al autovehiculului asigurând punerea în aplicare a măsurii complementare doar din punct de vedere tehnic prin intermediul mijloacelor logistice din dotare. A mai arătat că petentul a fost obligat la plata cheltuielilor efectuate de cu operațiunile de ridicare, transport și depozitare a autovehiculului conform art. 4 din HCL nr.103/2011, astfel că restituirea către petent a sumei de 500 lei nu poate fi dispusă atâta timp cât operațiunile au fost efectuate în baza prevederilor legale obligatorii, nefiind angajată nici răspunderea civilă delictuală.
În drept au fost invocate disp. art. 205-206 C.proc.civ., OG. nr.2/2001 și HCL nr.103/2011.
În probațiune s-a solicitat proba cu înscrisuri.
Intimatul S. P. DE POLIȚIE LOCALĂ AL MUNICIPIULUI S. a formulat întâmpinare (f.62), prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca nefondată cu consecința menținerii procesului verbal contravențional ca fiind legal și temeinic întocmit.
În motivarea întâmpinării în esență a arătat că procesul verbal contravențional a fost legal întocmit, prin procesul-verbal de contravenție . nr._/19.10.2014 petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 100 lei, deoarece la controlul efectuat de agenții constatatori s-a constatat că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ era staționat neregulamentar în zona de protecție inscripționată cu hașuri oblice în dreptul imobilului nr.15 aflat pe . S., încălcând prevederile art.10 lit.l din HCL nr.210/2001.
Dispoziția de ridicare a fost dată de agentul constatator al Serviciului de Poliție Locală al Municipiului S., Piețe S. S.A. îndeplinind și punând în aplicare doar dispoziția de ridicare al autovehiculului asigurând punerea în aplicare a măsurii complementare doar din punct de vedere tehnic prin intermediul mijloacelor logistice din dotare. A mai arătat că petentul a fost obligat la plata cheltuielilor efectuate de cu operațiunile de ridicare, transport și depozitare a autovehiculului conform art. 4 din HCL nr.103/2011, astfel că restituirea către petent a sumei de 500 lei nu poate fi dispusă atâta timp cât operațiunile au fost efectuate în baza prevederilor legale obligatorii, nefiind angajată nici răspunderea civilă delictuală.
Analizând actele și lucrările dosarului în contextul legislației interne în vigoare și având în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța constată ca plângerea este întemeiata în parte pentru următoarele:
Examinând legalitatea procesului-verbal de contravenție, conform art. 34 alin 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată a fost întocmit respectând prevederile OUG nr.2/2001, instanța neconstatând vreun motiv de nulitate. Apărările petentului nu pot duce la nulitatea procesului-verbal atacat, întrucât agenții constatatori ai Poliției Locale au competența de constata contravenția pentru care a fost sancționat petentul potrivit HCL 103/2011.
În fapt, prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 09.10.2014 petentul a fost sancționat contravențional de către intimatul SPPLS cu sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 100 lei și aplicarea sancțiunii contravenționale complementare de ridicare, transport și depozitare a autoturismului, în temeiul art. 1 alin. 2 din Anexa nr. 3 la HCL nr. 103/2011, ambele pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 10 lit.l din HCL nr. 210/2011 modif si compl, menționându-se că în data de 09.10.2014, orele 13,00, în municipiul S., pe ., petentul a fost surprins staționând pe zonele de protecție inscripționată cu hașuri oblice cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ .
Procesul verbal nu a fost semnat de către petent nefiind de față, semnând un martor asistent.
Verificând plângerea din perspectiva art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța constată că aceasta a fost depusă în termen legal.
Potrivit art.10 lit. l din HCL 235/2012 de modificare a anexei 3 a HCL 103/2011 constituie contravenție „staționarea și parcarea autovehiculelor și vehiculelor de orice fel în zonele de protecție ce delimitează parcările amenajate pe străzi, zone inscripționate cu hașuri oblice” încălcarea acestei prevederi fiind sancționată cu amendă de la 100 lei la 200 lei potrivit art.11 din HCL 103/201 modif și compl..
Din planșele foto depuse la dosar și din filmarea administrată în ședință publică rezultă că autoturismul Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ al petentului staționa voluntar pe zonă de protecție inscripționată cu hașuri oblice pe . S.. Instanța constată că amenda aplicată este minimul prevăzut de actul normativ care sancționează fapta contravențională 100 lei.
Instanța reține că petentul nu neagă starea de fapt arătată mai sus. Analizând lucrările dosarului, instanța reține starea de fapt întocmai cum aceasta a fost reținută în procesul verbal. Instanța nu poate reține existența vreunui dubiu în ceea ce privește săvârșirea contravenției de către petent. Cum prezumția de nevinovăție este o garanție existenta si în domeniul contravențional, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, în interpretarea art.6 alin.1 CEDO (dreptul la un proces echitabil) a statuat ca o garanție esențiala a prezumției de nevinovăție este instituirea sarcinii probei în cadrul obligațiilor organului constatator, astfel ca acesta va trebui sa facă dovada ca petentul a staționat neregulamentar pe zonă de protecție inscripționată cu hașuri oblice.(„Deși statele au posibilitatea de a nu sancționa unele infracțiuni sau le pot pedepsi pe cale contravenționala decât pe cale penala, autorii infracțiunilor nu trebuie sa se afle într-o situație defavorabila pentru simplul fapt ca regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penala”- G. împotriva României, nr._/01, par. 58, 30 noiembrie 2006). În speță, organul constatator a făcut proba dincolo de orice îndoială rezonabilă cu privire la săvârșirea contravenției.
In acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, in privința prezumțiilor si a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească in folosirea lor, se va retine ca petentul a săvârșit fapta prevăzută de art10 lit.l din HCL 210/2001 modif. și compl.
Cu toate acestea, fata de legalitatea si temeinicia procesului-verbal în ceea ce privește constatarea contravenției, in temeiul art. 34 din OG 2/2001 si art. 38 al 3 din același act normativ, care permite instanței sa aprecieze inclusiv sancțiunea complementară de ridicare a autoturismului care a fost aplicata contravenientului, instanța o considera ca fiind disproporționată față de contravenția săvârșită.
Este adevărat că sancțiunea ridicării autoturismului este reglementată prin HCL nr.103/2011, și se aplică automat în cazul săvârșirii unor contravenții prevăzute în Regulament, agentul constatator neputând aprecia asupra necesității acestei măsuri de ridicare a autoturismului.
Instanța apreciază că măsura ridicării autoturismului echivalează cu o confiscare în fapt a unui bun aparținând petentului, care este lipsit de proprietatea sa pentru o perioadă, restituirea fiind condiționată de plata unei taxe. Această măsură a ridicării autoturismului naște probleme în ceea ce privește încălcarea art.1 din protocolul adițional al Convenției Europene a Drepturilor Omului, respectiv măsura ridicării și transportului impusă prin Hotărâre a Consiliului Local S. nu este proporțională cu pericolul social al faptei, nefiind păstrat un just echilibru între interesul general și drepturile fundamentale ocrotite de Convenție (printre care și dreptul la proprietate).
Principiul proporționalității în impunerea sancțiunilor de către statele membre ale Uniunii Europene a fost statuat și prin jurisprudența CJUE. Astfel, din cauza Comisia c. Greciei, rezultă că, în absența armonizării legislației comunitare, statele membre sunt competente să adopte acele sancțiuni pe care le consideră necesare. Totuși, CJUE a stabilit faptul că, atunci când statele membre utilizează de această competență, sunt obligate să se conformeze legislației comunitare și principiului proporționalității în virtutea căruia măsurile administrative și sancțiunile stabilite nu trebuie să depășească ceea ce este strict necesare pentru atingerea obiectivelor urmărite, iar procedurile de control nu trebuie să fie însoțite de o sancțiune care să fie atât de disproporționată față de gravitatea încălcării, încât aceasta să constituie un obstacol al libertăților conferite de Tratatul Comunității Europene.
Având în vedere principiile stabilite de cele două instanțe europene, prezenta instanță consideră că măsura ridicării nu încalcă per se CEDO sau TCE, însă are o marjă de apreciere în virtutea căreia poate stabili dacă în cazul săvârșirii prezentei contravenții se impunea o o asemenea măsură complementară.
Instanța are in vedere pe de o parte, dispozițiile art. 5 al 5 din OG 2/2001 (potrivit cărora sancțiunea trebuie sa fie proporționala cu pericolul social al faptei săvârșite), art. 21 al 3 din OG 2/2001(conform căruia la aplicarea sancțiunii trebuie sa se tina cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului ) precum si art.7 al 2 si 3 (conform căruia avertismentul se aplica în cazul în care fapta este de gravitate redusă si se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede aceasta sancțiune), iar pe de altă parte, cuantumul amenzii aplicate petentului.
Astfel, instanța retine ca fapta petentului prezintă un grad de pericol social redus, ca aceasta nu a urmărit un scop ilicit prin staționarea în acel loc și că a fost amendat cu 100 lei. In consecința, fata de disproporția evidenta dintre gravitatea faptei si sancțiunea aplicata, instanța considera ca înlăturarea măsurii complementare a ridicării autoturismului este pertinentă, amenda aplicată fiind suficienta pentru a atenționa petentul asupra faptei sale si pentru a preveni săvârșirea de asemenea fapte si in viitor, neimpunându-se astfel aplicarea unei măsuri mult mai grave afectând dreptul de proprietate al proprietarului autoturismului.
Având în vedere acestea, instanța va dispune modificarea in parte procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 09.10.2014, va dispune anularea parțială a procesului verbal în privința măsurii complementare a ridicării autoturismului, și va dispune restituirea către petent a sumei de 500 lei de către intimata ., menținând restul dispozițiilor procesului-verbal.
În baza art. 453 C. va acorda cheltuieli de judecată în cuantum de 20 lei către petent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul N. V. domiciliat în S., ., județul S., în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în S., Calea Șurii M., nr. 16 A, jud. S. și S. P. DE POLIȚIE LOCALĂ AL MUNICIPIULUI S., cu sediul în S., .-3, județul S..
Modifică in parte procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 09.10.2014 de către intimatul SPPLS, în sensul că anulează sancțiunea complementară a ridicării, transportului și depozitării autoturismului aplicată prin procesul verbal menționat.
Obligă intimata . la restituirea către petent a sumei de 500 lei achitată cu bonul fiscal nr._ din data de 09.10.2014.
Menține restul dispozițiilor din procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 09.10.2014.
Obligă intimații în solidar la plata sumei de 20 lei către petent cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea se depune la Judecătoria S..
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. M. L. A. I. R.
Red/tehred/BML/22.07 2015
Red practica AIR/ 22.06.2015
Ex.5 .>
Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3499/2015. Judecătoria SIBIU | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 3470/2015.... → |
|---|
