Contestaţie la executare. Sentința nr. 3750/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3750/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 09-07-2015 în dosarul nr. 3750/2015
Dosar nr._ - contestație la executare -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S.
Sentința civilă nr. 3750
Ședința publică din data de 09.07.2015
Instanța constituită din:
Președinte: Cosovăț A.
Grefier: O. D.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect „contestație la executare” formulată de contestatorul B. M. în contradictoriu cu intimatul M. S. – prin primar.
Concluziile dezbaterilor în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 29.05.2014 care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru data de: 12.06.2015, 26.06.2015, 2.07.2015 și 9.07.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.03.2015, sub nr. de dosar_, contestatorul B. M. a solicitat în contradictoriu cu intimatul M. S. – prin primar, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că a intervenit prescripția extinctivă a dreptului intimatului de a cerere executarea silită a debitului în cuantum de 4.120 lei, reprezentând amenzi contravenționale aplicate în perioada 2004-2008 și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, contestatorul a arătat că la dat de 09.03.2015 figura în evidențele intimatului cu 52 de amenzi de circulație în cuantum total de 4120 lei, aplicate în perioada 06.03._08, perioadă în care a fost șofer profesionist.
A mai arătat că până în prezent nu s-a efectuat față de el nici un act de executare silită, însă este de notorietate publică faptul că atâta vreme cât există acel debit, îi va fi imposibil să obțină adeverințe sau certificate de la intimat, să-și înmatriculeze un autoturism sau să efectueze alte astfel de operațiuni.
Raportat la dispozițiile art. 131 Cod procedură fiscală, a solicitat să se constate că a intervenit prescripția dreptului de a cere executarea silită în ceea ce-l privește pe creditorul intimat.
În drept, contestatorul și-a întemeiat contestația pe dispozițiile art. 8 alin.4 din O.G. nr.2/2001, art. 131 și art. 134 alin.1, 172 alin.1, 173 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, art. 451 alin.1 și art. 453 alin.1 Cod de procedură civilă.
În dovedire, contestatorul a depus la dosar înscrisuri (f.7- 8 )
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 294 lei.
Legal citat, intimatul nu s-a prezentat în instanță, dar a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității contestației la executare, excepția tardivității contestației al executare și, pe fondul cauzei, respingerea acțiunii ca nefondată. A apreciat că excepția inadmisibilității este întemeiată, întrucât apărările invocate de contestator nu pot fi analizate în cadrul contestației la executare. A precizat că potrivit dispozițiilor art. 37 din O.G. nr.2/2001 procesele verbale neatacate precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titluri executorii.
Termenul de prescripție se întrerupe printr-un act începător de executare potrivit art.133 lit.c) din O.G. nr. 92/2003, iar potrivit art.17 din Decretul nr.167/1958, întreruperea șterge prescripția începută înainte de a se fi ivit împrejurarea care a întrerupt-o, după întrerupere începând să curgă o nouă prescripție. Pentru a avea efect întreruptiv de prescripție, actul de executare a fost efectuat cu respectarea dispozițiilor legale, inclusiv în ce privește comunicarea acestuia către debitor.
La data de 22.04.2015, contestatorul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției inadmisibilității acțiunii și respingerea excepției tardivității contestației la executare.
La solicitarea instanței a fost înaintat, în copie certificată, dosarul de executare (filele 31-283).
Instanța a încuviințat și a administrat la solicitarea părților, proba cu înscrisurile depuse la dosar.
În temeiul art. 248 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța va soluționa, cu prioritate față de fondul cauzei, excepția tardivității formulării contestației, întrucât în caz de admitere a acestei excepții, cercetarea în fond a pricinii ar fi de prisos.
Potrivit art. 173 din O.G. nr. 92/2003:
(1) Contestația se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când:
a) contestatorul a luat cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod;
b) contestatorul a luat cunoștință, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare;
c) cel interesat a luat cunoștință, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă.
Instanța reține că, deși intimatul a invocat excepția tardivității, nu a motivat în fapt, în mod concret, de ce contestația la executare formulată în cauză ar fi tardivă.
În schimb, prin răspunsul la întâmpinare, contestatorul a arătat că a luat cunoștință de existența executării silite la data de 09.03.2015, când i s-a înmânat o listă a amenzilor, solicitând respingerea excepției.
În ceea ce privește titlul executoriu nr. 431 din 15.07.2013, instanța reține că în dosarul de executare comunicat de către intimat nu se regăsește somația de plată emisă în temeiul acestui titlu executoriu. Adresa de la fila 31 în care sunt detaliate înscrisurile communicate face referire doar la somațiile aferente fiecărui proces-verbla de contravenție nu și la o somație emisă ca urmare a emiterii unui titlu executoriu la 15.07.2013.
La fila 27 verso se regăsește singura confirmare de primire situată din punct de vedere cronologic în perioada următoare emiterii titlului executoriu, însă aceasta a fost returnată expeditorului. Or, la dosarul cauzei nu se regăsește dovada demarării unor proceduri subsidiare de comunicare a titlului executoriu/înștiințării popririi, dintre acelea prevăzute de art. 44 din O.G. nr. 92/2003.
Pe de altă parte, este veridică afirmația contestatorului în sensul că a luat cunoștință de executarea silită la data de 09.03.2015 când i-a fost înmânată o listă a amenzilor ce fac obiectul executării, acesta atașând contestației formulate această listă a amenzilor datată 09.03.2015.
Or, cum intimatul nu a făcut dovada incidenței unei situații care să impună calculul termenului de 15 zile de la un moment anterior, instanța va respinge excepția tardivității, ca neîntemeiată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 15.07.2013 a fost emis titlul executoriu nr. 431 împotriva debitorului B. M., pentru suma de 4.120 lei, emitenta titlului fiind Direcția Buget, contabilitate și Fiscalitate – Serviciul Urmărire și Executare Silită din cadrul Primăriei Municipiului S. (fila 34).
Potrivit mențiunilor din titlul executoriu suma reprezintă „amenzi contravenționale”. Titlul executoriu nu cuprinde nicio rubrică referitoare la documentul sau documentele prin care s-a stabilit obligația de plată.
În temeiul acestui titlu executoriu a fost emisă adresa de înființare a popririi nr._ din 16.07.2013 către S.C. Euro Tip S.R.L. pentru suma de 4.120 lei (fila 33).
Contestatorul a invocat prin contestația la executare prescripția dreptului de a cere executarea silită, precizând, în cererea introductivă, că, după ce intimatul va depune înscrisurile ce compun dosarul de executare silită, își va preciza acțiunea cu privire la fiecare amendă în parte (fila 4).
Ulterior depunerii dosarului de executare, pentru termenul din data de 29.05.2015, contestatorul a depus precizări, arătând că își restrânge obiectul acțiunii la 3.750 lei, întrucât cu privire la șase creanțe, în cuantum total de 370 lei, nu s-ar fi împlinit termenul de prescripție (fila 271). Acesta a precizat, de asemenea, că la fila 32 se regăsește o listă de amenzi din care rezultă existența a 52 de amenzi ce compun creanța intimatului.
Prin notele de concluzii scrise depuse la dosarul cauzei după închiedrea dezbaterilor, contestatorul a precizat că titlul executoriu nr. 431/15.07.2013 este nul absolut, fiind emis cu încălcarea art. 141 din O.G. nr. 92/2003, prin faptul că intimatul a indicat în cuprinsul acestuia un debit global în cuantum de 4.120 lei, nefiind nominalizate individual procesele-verbale ori hotărârile judecătorești ce au stat la baza executării și nici cuantumul fiecărei amenzi în parte.
Potrivit art. 172 alin. 1 din Codul de procedură fiscală, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor legale de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii, iar potrivit alineatului 3 al aceluiași articol, contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlul nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Cu prioritate, instanța reține caracterul neîntemeiat al apărării intimatului vizând inadmisibilitatea contestației la executare. Contrar susținerilor acesteia, apărările formulate de contestator nu reprezintă apărări de fond împotriva titlului executoriu, cu privire la care contestatorul ar fi avut deschisă o altă procedură prevăzută de lege. Contestatorul nu a criticat actele prin care au fost aplicate amenzile contravenționale, ci a invocat prescripția dreptului de a cere executarea silită și, ulterior, nulitatea absolută a titlului executoriu întocmit cu privire la amenzile contravenționale aplicate acestuia cu mai mulți ani în urmă.
În al doilea rând, instanța reține că, înainte de proceda la analiza apărării de fond vizând prescripția, instanța are obligația de a verifica deplina legalitate a titlului executoriu și actelor de executare subsecvente emise în temeiul acestuia. Instanța apreciază că are această obligație, independent de depunerea de către contestator a notelor de concluzii (ulterior închiderii dezbaterilor) prin care a invocat pentru prima dată alte apărări decât acelea privind incidența prescripției executării silite.
Dată fiind importanța covârșitoare a titlului executoriu, instanța de executare are obligația de a proceda la o verificare a acestuia, a conformității acestuia cu dispozițiilor legale referitoare la forma și emiterea sa și, doar în măsura în care constată că debitul urmărit este cuprins într-un titlu executoriu emis în conformitate cu aceste dispoziții legale, să procedeze la analiza altor critici referitoare la acesta. Această analiză prioritară este esențială, funcționând ca o garanție împotriva unui eventual abuz din partea creditorului urmăritor.
Titlul executoriu, ca act procesual de executare silită independent, de sine stătător, nu poate fi completat cu alte acte procesuale, și cu atât mai puțin cu alte mijloace probatorii, cu atât mai mult cu cât dispozițiile referitoare la executarea silită au un caracter imperativ tocmai pentru preîntâmpinarea abuzurilor, principiul legalității guvernând întreaga procedură a executării silite a creanțelor fiscale.
Conform art. 141 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis conform Codului de procedură fiscală. În temeiul alin. 11, cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii. Totodată, în titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii
Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, titlul de creanță devine executoriu la data la care creanța fiscală devine scadentă prin expirarea termenelor de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
De asmenea, potrivit art. 141 alin. 4 din același act normativ, titlul executoriu emis potrivit alin. (1) de organul de executare competent va conține, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. (2), următoarele: codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal al acestuia, precum și orice alte date de identificare; cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.
În materia amenzilor aplicate prin procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, situație incidentă în cauza dedusă judecății, art. 37 din O.G. nr. 2/2001 dispune că procesul-verbal neatacat în termenul de 15 zile prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Or, în titlul executoriu contestat în cauză, intimatil a înscris un debit global de 4.120 lei reprezentând mai multe amenzi contravenționale, ulterior emiterii titlului fiind emisă și adresa de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești către terțul poprit S.C. Euro Tip S.R.L..
Analizând cuprinsul acestui titlu nr. 431/15.07.2013 în raport de dispozițiile legale ante-menționate, se constată că nu au fost individualizate creanțele urmărite, respectiv nu a fost menționat cuantumul fiecărei amenzi în parte, nefiind așadar înscrise toate creanțele fiscale datorate de contestatorul B. M., cu încălcarea dispozițiilor legale imperative. Totodată, nu au fost identificate procesele-verbale/hotărârile judecătorești care constituie titlurile executorii potrivit dispozițiilor art. 37 din O.G. nr. 2/2001.
Comparând titlul executoriu cu lista amenzilor (fila 32), instanța reține că următirea silită nu se poate desfășura pentru un debit total de 4.120 lei, ca și cum acesta ar rezulta dintr-un singur titlu de creanță, fiind necesară identificarea și menționarea expresă a fiecărui titlu de creanță. Această concluzie se impune cu atât mai mult tocmai pentru situațiile în care, în cazul invocării prescripției executării silite cu privire la întreg debitul ori doar la o parte din creanțe, analiza incidenței prescripției să se poată realiza cu privire la fiecare creanță în parte pe baza mențiunilor din titlul executoriu referitoare la documentul din care rezultă fiecare creanță în parte.
Încălcarea este sancționată cu nulitatea expresă a actului astfel emis prin neindicarea obiectului său, fiind incidente dispozițiile art. 46 din O.G. nr. 92/2003, vătămarea produsă debitorului fiind prezumată de legiuitor și constând tocmai în împiedicarea acestuia în dreptul de a formula apărări concrete împotriva fiecărei creanțe – apărări vizând existența, întinderea, prescripția specială a executării, prescripția executării silite, plata, compensația, etc.
Pentru aceste considerente, reținând că titlul executoriu analizat este lovit de nulitate pentru neîndeplinirea condițiilor de formă, devine inutilă analiza incidenței prescripției dreptului de a cere executarea silită.
În consecință, instanța va admite contestația la executare și va anula titlul executoriu nr. 431/15.07.2013 și actele de executare subsecvente acestuia, emise pe numele contestatorului.
În considerarea dispozițiilor art. 451-453 Cod procedură civilă, instanța va obliga intimatul la plata către contestator a cheltuielilor de judecată în cuantum de 914 lei reprezentând 620 lei onorariu avocat și 294 lei taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția tardivității formulării contestației la executare, invocată de către intimat, ca neîntemeiată.
Admite contestația la executare formulată de către contestatorul B. M., CNP_, cu domiciliul ales la cabinet avocat „T. – S”, cu sediul în mun. S., ., nr.28, ., ., în contradictoriu cu intimatul M. S. – prin primar, cu sediul în mun. S., ..5A, jud. S..
Anulează titlul executoriu nr. 431/15.07.2013 și actele de executare subsecvente acestuia, emise pe numele contestatorului.
Obligă intimatul la plata către contestator a cheltuielilor de judecată în cuantum de 914 lei reprezentând 620 lei onorariu avocat și 294 lei taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se la Judecătoria S..
Pronunțată în ședință publică azi, 09.07.2015.
Președinte,Grefier,
Red. C.A.
Tehn. O.D.
4 ex/ 29.10.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3743/2015. Judecătoria SUCEAVA | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3714/2015. Judecătoria... → |
|---|
