Contestaţie la executare. Sentința nr. 3860/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3860/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 31-07-2015 în dosarul nr. 3860/2015
Dosar nr._ - contestație la executare
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3860
Ședința publică din 31 iulie 2015
Instanța constituită din :
Președinte: M. C.
Grefier: P. C.
La ordine, judecarea acțiunii civile având ca obiect contestație la executare formulată de contestatorul F. C. în contradictoriu cu intimatele . București, C. H. LIMITED prin ADMINISTRATOR ACTIVE CREDITEXPRESS FINANCIAL SERVICES SRL, .-S. SUCEAVA și interveninetul forțat N. L. V..
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 13 iulie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre; la acel termen instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru datele de 17 iulie 2015, 24 iulie 2015, și apoi pentru data de astăzi 31 iulie 2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 02.12.2014, contestatorul F. C. în contradictoriu cu intimatele . București, C. H. LIMITED prin ADMINISTRATOR ACTIVE CREDITEXPRESS FINANCIAL SERVICES SRL și .-S. SUCEAVA, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate caracterul abuziv al clauzelor de la art.4.1, art.4.2, ( dobânda revizuibila ) respectiv art.6.1 lit a) si b) (comision de administrare si de risc valutar), din contractul de credit RF_/11.03.2004, si sa oblige paratele la înlăturarea lor din contract; să oblige pârâtele la restituirea sumelor încasate în baza clauzelor constatate abuzive, cu dobânda legala, de la data plații pana la restituire; să dispună diminuarea debitului, în acest sens urmând a fi scăzute sumele reprezentând dobânda revizuibila si comisioane, stabilite in baza clauzelor constatate abuzive; să dispună anularea actelor si formelor de executare, întreprinse de către B. MANOILA V., in cadrul dosarului de executare nr.436/24.11.2014 ca fiind nelegale; să dispună anularea încheierii de încuviințare a executării silite din data de 22.10.2014, dosar_/314/2014 al Judecătoriei Suceava; să oblige pârâtele la plata cheltuielilor de judecată, respectiv taxă de timbru și onorariu avocat.
În motivarea cererii, pe cale de excepție, contestatorul a invocat excepției lipsei calității procesuale active, respectiv lipsa calității de creditor a . prin ADMINISTRATOR ACTIVE CREDITEXPRESS FINANCIAL SERVICES SRL, față de executarea silită pornită împotriva sa, apreciind că aceasta este dată, având în vedere faptul că se amintește doar în cuprinsul încheierii de încuviințare a executării silite, cesiunea creanței Reiffeisen Bank SA către ., cesiune care nu a fost notificata si care, pe cale de consecința în raport de disp. art.1393 cod civil nu îi este opozabilă.
Pe fondul cauză, contestatorul a arătat că în fapt, la data de 27.11.2014 a fost înștiințat de către B. Manoila V. că împotriva sa s-a declanșat executare silită prin înființarea popririi, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr.RF_/11.03.2004, fără a i se aduce la cunoștință această executare, printr-o somație, conform disp.art.666 și 667 Cod procedură civilă.
Mai mult decât atât, nu i s-a adus la cunoștința în privința debitului urmărit, si a cheltuielilor de executare, cuantumul acestuia si modalitatea de calcul, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare, în raport de disp. art.669 al.4 Cod procedura civila, motiv pentru care apreciază ca executarea silita este efectuată cu încălcarea dispozițiilor legale. Așadar, apreciază că se impune anularea executării, pentru că nu cunoaște cum executorul judecătoresc, raportat la cuprinsul titlului executoriu, a determinat existenta si întinderea acestui debit, cu privire la care, nici măcar nu a fost înștiințat că îl datorează.
În primul rând, solicită a se observa că i-a fost comunicată doar înștiințarea privind înființarea popririi, iar în cuprinsul acesteia se indica un debit de_ lei, fără a se arăta ce reprezintă si cum a fost calculat acesta. În cuprinsul încheierii de încuviințare a executării, apare o suma de 7858,02 euro, la care se adaugă cheltuieli de executare, însă nici de aceasta data nu există detalii în privința modalității de calcul a acestei valori.
Astfel, solicită a se observa că, se pretinde de către executorul judecătoresc că titlul executoriu este constituit de contractul de credit nr.RF_/11.03.2004 încheiat cu . pentru un împrumut în valoare de 5000 euro, cu privire la care s-a demarat executarea silită pentru suma de 7858,02 euro, dedusă din cuprinsul încheierii de încuviințare. În acest context, solicită a se observa că din actele de executare efectuate nu se indică un titlu executoriu, nici un debit în baza titlului executoriu, respectiv sumele care formează acest debit, fiind încălcate în mod ostentativ dispozițiile legale privind informarea sa cu privire la aceste lucruri, încălcându-i-se astfel dreptul de a putea contesta aceste debite, în cunoștință de cauză.
Pe de altă parte, dat fiind faptul că titlul executoriu este reprezentat de un contract de credit, în cuprinsul căruia au fost inserate clauze abuzive, recunoașterea incidenței legii 193/2000, în acest sens de către instanța de judecata, va conduce la înlăturarea din cadrul debitului urmărit a unor sume care deriva din clauze abuzive, deci, nule prin prisma caracterului ilicit al acestora.
Consecința constatării caracterului abuziv al acestor clauze este ca pe de o parte aceea ca nu datoreaza, in temeiul contractului de credit - titlu executoriu, sumele restante, urmărite cu titlu dobânda restanta stabilita in baza unei clauze abuzive, comisioane de administrare si de risc valutar stabilite de asemenea în baza unor clauze abuzive, ce sunt incluse la stabilirea debitului scadent, cat si la sumele deja încasate în baza clauzelor abuzive, si care urmează să fie restituite cu dobânda legală.
Odată constatat caracterul abuziv al clauzelor arătate, în cadrul contestației la titlu, devine admisibilă și contestația la executare propriu zisă, cât timp actele de executare vizează un debit mai mare decât cel datorat în realitate.
În fapt, între părți a intervenit convenția de credit nr. RF_/11.03.2004 convenție care însă cuprinde clauze abuzive respectiv cele referitoare la perceperea unui comision de administrare de 3%, la art.6.1 lit a), a unui comision de risc valutar 2% la art.6.l.lit b), cât și cele referitoare la dobânda revizuibilă, prevazută la art. 4.1 si 4.2 din contract.
Față de aceasta situație, solicită instanței constatarea caracterului abuziv al clauzelor amintite cu consecința excluderii din contract și a restituirii sumelor încasate în mod abuziv, având drept consecința si diminuarea debitului de executat.
În susținerea celor solicitate, face trimitere la dispozițiile legii 193/2000 care transpune prevederile Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele încheiate cu consumatorii, unde sunt definite noțiunile de „condiții inechitabile; consumator; vânzător sau furnizor.
În primul rând, solicită ca instanța să constate că în cuprinsul contractului de credit s-au introdus la art. 4.1. date referitoare la dobânda, arătându-se că „împrumutatul va plati băncii o dobânda revizuibila în conformitate cu normele băncii", iar la art.4.2 se prevede că „ banca își rezerva dreptul sa revizuiască periodic rata dobânzii, în funcție de evoluția pieței financiar bancare"clauze ambigue, care lasă la aprecierea băncii stabilirea ratei dobânzii, aceasta crescând în mod semnificativ, după primele luni.
Este evident ca din interpretarea acestor clauze contractuale, consumatorul nu are reprezentarea corecta a costurilor efective pe care le percepe banca, încălcându-se astfel disp. Art.l al.l) din legea 193/2000.
Prin Contractul ele credit, Banca a stabilit clauze care îi dau dreptul să modifice unilateral prevederile contractului, fără a fi negociate cu împrumutatul și fără ca acesta să aibă posibilitatea reala de a lua la cunoștința și de a înțelege conținutul și consecințele acestora.
Din interpretarea art.4.1 si 4.2 din contractul de credit, rezulta ca modificarea dobânzii este lăsată la aprecierea pârâtei. Clauza nu este raportata la un indicator precis, individualizat, ci se face referire generic la „normele băncii" sau la „ evoluția pieței financiar bancare". Prin urmare, clauza este interpretata doar in favoarea băncii si intereselor acesteia, iar consumatorul nu are nici măcar posibilitatea de a verifica daca modificarea este necesara.
După cum a arătat, reclamă caracterul abuziv al clauzei care reglementează dobânda revizuibila practicata de banca, în sensul art. 4 din L. 193/2000.
Clauzele contractului nu au fost negociate direct, au un conținut standard, preformulat.
Referitor la clauza stipulată în art.4.1, aceasta nu a fost negociata, ci le-a fost impusă de către pârâtă, contractul de credit încheiat fiind unul de adeziune, cu clauze prestabilite de împrumutător, fără a se acorda împrumutatului posibilitatea de a modifica sau înlătura clauza susmenționată.
Clauzele contractuale creează un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile pârtilor.
În primul rând, dezechilibrul creat prin stipularea acestor clauze rezulta din faptul ca acestea nu au o formulare clară, fără echivoc în contract, conferindu-i-se instituției bancare posibilitatea de a o interpreta în mod unilateral.
Omisiunea pârâtei de a preciza în contractul încheiat clar, complet și precis dobânda revizuibila, cât și formularea echivocă, în defavoarea consumatorului, a clauzelor referitoare la modul în care banca poate sa dispună modificarea dobânzii, denota comportamentul incorect al băncii, care la momentul acordării creditului nu a avut în vedere niciun criteriu de referința la care sa fie raportata dobânda, generându-se un dezechilibru semnificativ între drepturile si obligațiile pârtilor contractuale.
Reaua-credinta a pârâtei este demonstrata si de evoluția cuantumului dobânzii practicate de aceasta, prin comparație cu evoluția indicilor bancari.
Astfel, în perioada în care indicele EURIBOR a avut creșteri, banca a majorat cuantumul dobânzii, în schimb, în momentul în care acest indice a scăzut, banca nu a mai diminuat cuantumul dobânzii, creând premizele unui grav dezechilibru contractual.
Pe de altă parte, potrivit art 6 lit.a) si b) din convenția de credit "pentru creditul acordat, împrumutatul va datora următoarele comisioane: comision de administrare de 3% calculat anula la soldul creditului si comision de risc valutar de 2%, calculat la valoarea creditului acordat, care va fi încasat odată cu prima rambursare.
Deși se prevede ca sunt datorate pentru creditul acordat, aceste comisioane au fost aplicate, fără să se arate în funcție de ce au fost stabilite.
Din cuprinsul clauzelor contractuale, solicită ca instanța să constate că nu se face nici o referire concretă cheltuielile pe care le-ar putea suporta pârâta cu privire la administrarea creditului, sau la riscurile ce urmau a fi acoperite de plata acestor comisioane si nici nu se indica modul în care au fost cuantificate acestea în privința creditului acordat. Așadar, terminologia folosita nu este descrisa in cuprinsul condițiilor generale ale contractelor perfectate de parata, pentru ca împrumutații sa fie în deplina cunoștința de cauza cu privire la motivele pentru care sunt percepute de către banca aceste sume.
De asemenea, nu se poate aprecia cu privire la legalitatea acestor clauze, din moment ce motivația încasării acestora nu este detaliata nici in cuprinsul condițiilor generale nici in cel al condițiilor speciale ale contractelor amintite.
Așadar, datorită modului în care sunt formulate si percepute, fără nici o posibilitate de negociere, aceste clauze au caracterul unor clauze abuzive, in accepțiunea disp. legii 193/1000, fiind vorba în speța de un contract preformulat, de adeziune, caracter care rezulta din faptul ca aceasta convenție are un conținut standardizat, condițiile generale fiind aceleași pentru toate contractele similare încheiate cu toți consumatorii.
În privința onorariului executor judecătoresc, apreciază că si acesta este nejustificat ele mare, atât prin prisma activității desfășurate de către acesta, dar si prin prisma raportării la debit, care așa cum a arătat nu este cel real, urmând a fi recalculat. Pentru aceste considerente, solicită ca instanța să dispună diminuarea acestuia, odată cu diminuarea debitului datorat ca urmare a constatării clauzelor abuzive.
Din cele arătate anterior, solicită sa se constate ca titlul executoriu reprezentat de contractul de credit, a fost încheiat cu nesocotirea prevederilor legale în materia protecției consumatorilor, in speța legea 193/2000, si pe cale de consecința se impune admiterea contestației, respectiv anularea clauzelor abuzive cu consecința diminuării debitului si a restituirii sumelor încasate.
În drept, și-a întemeiat contestația pe disp. art. art.666 al.l si 2 si art.711 si urm. C. raportat la art.642 C., disp. art. 1-7, 13, din Legea 193/2000, OG 21/1992
A solicitat ca judecarea să se facă și în lipsă, în conformitate cu disp. Cod pr.civilă.
La data de 17.12.2014 contestatorul a formulat precizări cu privire la valoarea obiectului cererii.
În privința capătului doi de cerere a indicat valoarea de 1173,79 euro (375,39 euro rata dobânzii încasate + 798,40 euro comisioanele încasate, de la începutul contractului până la 13.03.2006, sumele fiind obținute prin însumarea valorilor cuprinse în graficul de rambursare coroborat cu extrasul de cont).
În privința capătului trei de cerere a indicat valoarea de 705,05 euro, respectiv: 202,89 euro (comisioane nedatorate) și 502,16 euro (dobânda abuzivă).
La data de 11.02.2015, intimata . SRL a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de contestatorul F. C., având ca obiect „contestație la executare (și la titlu) a cărei respingere o solicită.
Face precizarea că la data de 21.03.2012 s-a încheiat contractul de cesiune de creanțe între R. Bank S.A, în calitate de cedent și Cogilane H. Limited, prin Administrator Active . Srl, în calitate de cesionar, contract prin care banca a cesionat în favoarea Cogilane H. Limited mai multe contracte de credit, printre care și cel al numitului F. C., ce face obiectul prezentei cauze, nu înainte însă de a declara scadent anticipat creditul acestuia, datorită perioadei de întârziere în plata ratelor pe care a înregistrat-o contestatorul.
În acest sens, intimata a atașat copie conformă cu originalul a contractului de cesiune anterior menționat, precum și lista debitorilor cedați (în extras), listă care cuprinde numele contestatorului, datele sale personale și cele de identificare ale contractelor cedate. De asemenea, cesiunea a fost înregistrată în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, sub nr. 2012-_-QZR, care constituie o formă de publicitate.
Pentru contractul susmenționat, suma cesionată a fost în cuantum de 7.459,24 EUR (compusă din: 3.441,22 EUR sold credit restant, 3.708,3 EUR - dobândă restantă și 309,72 EUR - comisioane, sumele fiind calculate de banca cedentă.
A arătat că ulterior cesiunii, la data de 30.03.2012, s-a transmis debitorului notificarea cesiunii alături de prima înștiințare de plată, prin intermediul căreia acesta era informat atât cu privire la valoarea datoriei cesionate, cât și cu privire la actul cesiunii în sine.
A atașat, în copie conformă, declarația de cesiune și prima înștiințare de plată emise către contestator, documente din care reies cele mai susmenționate.
A mai arătat că la data de 05.04.2012 notificarea de cesiune a fost primită de către destinatar, adică de către domnul C. F. personal, motiv pentru care consideră că cesiunea a devenit opozabilă începând cu acea dată, dată de la care de altfel dumnealui era obligat a achitat creanța către noul creditor, conform art. 1578 alin. 1 Cod Civil.
Ulterior, a transmis debitorului și alte notificări de plată (în total 29 la număr), însă fără niciun rezultat. Toate înștiințările au fost trimise la adresa de domiciliu din . 1, Suceava.
Ca urmare a faptului că nu a fost efectuată nicio plată după data cesiunii, creditorul direct Cogilane H. Limited a solicitat deschiderea procedurii de executare silită. Așadar, la data de 03.09.2014 s-au adresat B.E.J. M. V., formulându-se cererea de executare pentru suma de 7.858,02 EUR.
În ceea ce privește mențiunea contestatorului potrivit cărora sunt clauze abuzive cele specificate la art.4.1, art.4.2, (dobândă revizuibilă) respectiv art 6.1 lit.a, lit.b, (comision de administrare și risc valutar) comunicăm faptul că, așa cum precizează art 711 și urm Cod Procedură Civilă în temeiul cărora contestatorul își fondează cererea, contestația la executare are ca obiect: "executarea silită, încheierile date de executorul judecătoresc, precum și orice act de excutare", această enumerare fiind limitativă. Pentru constatarea clauzelor abuzive și nulitatea unor acte, contestatorul are la îndemână o cale procesuală specifică, printr-o acțiune separată.
În ceea ce privește afirmația contestatorului că i-a fost comunicată „doar înștiințarea privind înființarea popririi", a arătat că în baza art. 782 alin. 1 „Poprirea se înființează fără somație în baza încheierii de încuviințare a executării, prin adresă în care se va preciza și titlul executoriu în temeiul căruia s-a înființat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane arătate în art 780 alin. 1, împreună cu încheierea de încuviințare a executării sau un certificat privind soluția pronunțată în dosar. "
Având în vedere cele precizate mai sus, consideră că nu există motive temeinice, care pot fi susținute legal și cu documente și solicită respingerea acțiunii contestatorului F. C. ca neîntemeiată.
La data de 18.02.2015 intimata Raiffesen Bank SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare.
A arătat că în urma cererii contestatorului de credit pentru persoane fizice nr.7/11.03.2004 banca a aprobat acordarea creditului înștiințând contestatorul despre valoarea creditului, termenul creditului, rata dobânzii, suma de rambursat, comisionul de risc valutar și comisionul de administrare credit.
La data de 11.03.2004 a fost semnat Contractul de credit nr.RF_ prin care banca a acordat contestatorului un credit în sumă de 5000 eur pe o perioadă de 60 de luni (5ani).
A invocat art.4 și art.6 din Contractul de credit RF_/11.03.2004.
În ceea ce privește evoluția dobânzii practicată de către bancă a arătat că de la acordarea creditului până la data de 17.10.2005, rata dobânzii a fost 9,5% iar de la data de 17.10.2005 până la data cesiunii, rata dobânzii a fost de 10,9% cu precizarea că începând din 09.02.2007 s-a adăugat și dobânda penalizatoare de 7,5%.
La data de 05.04.2012 (contestatorul a confirmat primirea sub semnătura), contestatorului i-a fost notificat (AR_) faptul că, în baza Contractului de Cesiune de Creanțe din data de 21.03.2012, Banca (Cedentul) a cesionat în favoarea (Cogilane H. Limited (Cesionarul) creanța sa, împreuna cu orice drepturi, dobânzi sau beneficii, prezente sau viitoare, cu privire sau în legătura cu contractul de credit RF_/11.03.2004 (Creanța Cesionata).
Pe cale de excepție a solicitat anularea contestației la executare în cazul neachitării taxei judiciare de timbru.
Pe cale de excepție a invocat inadmisibilitatea contestației la titlu raportat la dispozițiile art.711 alin.2 Cod procedură civilă.
A arătat că potrivit dispozițiilor art.711 alin.2 Cod procedură civilă, contestația la titlu este mijlocul procedural, specific fazei executării silite, prin care se asigura clarificarea înțelesului, întinderii ori aplicării dispozitivului titlului executoriu, în vederea executării întocmai a acestuia, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art.443, or, procedura prevăzută de art.443 privește lămurirea hotărârii judecătorești și înlăturarea dispozițiilor contradictorii din dispozitivul unei hotărâri judecătorești.
A mai arătat că din interpretarea gramaticală, logică și sistematică a dispozițiilor legale evocate rezultă cu certitudine faptul că, contestația la titlu prevăzută la art.711 alin.2 privește exclusiv titlurile executorii reprezentate de hotărâri judecătorești.
Întrucât pe calea contestației la titlu reglementată de art.711alin.2 se pot solicita lămuriri ce vizează înțelesul, întinderea și aplicarea exclusiv a unei hotărâri judecătorești, a solicitat să se constate inadmisibilitatea contestației la titlu reprezentat de un contract de credit promovată de către contestatori în temeiul textului legal evocat.
A arătat că o soluție contrară ar duce nu doar la modificarea termenului legal prevăzut de art.714 alin.1 Cod procedură civilă privind contestația executării silite propriu-zise, ci la o modificare a chiar naturii juridice a contestației la executarea silită propriu-zisă, cu consecințe inclusiv în planul dreptului substanțial.
A invocat și inadmisibilitatea contestației la executare raportat la dispozițiile art.712 alin.2 Cod procedură civilă.
A arătat că potrivit dispozițiilor art. 712 alin (2) Cod procedura civila, prin intermediul contestației la executare se pot invoca motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu doar daca sunt îndeplinite cumulativ 2 condiții: titlul executoriu pus in executare silita nu este o hotărâre judecătoreasca si legea nu prevede in legătura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desființarea lui.
În ceea ce privește calea procesuala specifica pentru desființarea titlului executoriu, legiuitorul nu distinge în ce consta calea procesuală respectivă, astfel încât, în accepțiunea textului susmenționat, este cuprinsă orice posibilitate de atacare/criticare a titlului executoriu, prevăzuta expres in dispoziții legale speciale. În cauza pendinte, posibilitatea de anulare a unor clauze cuprinse în contractele de credit este prevăzută în mod expres în favoarea consumatorului-contestatorul în cauza, prin Legea nr. 193/2000, pentru situația in care clauza contractuala este apreciata ca având caracter abuziv, deci contravenind dispozițiilor acestui act normativ. Aceasta reprezintă calea procesuala specifică, pusa la îndemâna consumatorului de către legiuitor.
A invocat excepție de fond a lipsei calității procesuale pasive a R. Bank SA raportat la dispozițiile art.644 alin.1 Cod procedură civilă.
A arătat că în baza Contractului de Cesiune de Creanțe din data de 21.03.2012, Banca (Cedentul) a cesionat în favoarea (Cogilane H. Limited (Cesionarul) creanța sa, împreuna cu orice drepturi, dobânzi sau beneficii, prezente sau viitoare, cu privire sau in legătura cu contractul de credit RF_/11.03.2004 (Creanța Cesionata), contestatorul fiind notificat in acest sens la data de 05.04.2012, confirmând primirea sub semnătura.
Prin urmare, părțile în cadrul executării silite sunt creditorul și debitorul, iar în cadrul contestației la executare au legitimitate procesuala activa, respectiv pasiva, creditorul, debitorul precum si persoanele vătămate prin executare.
Având în vedere ca executarea silită a debitorului F. Cotalin V. a fost inițiată la cererea creditoarei C. H. Limited prin Credit Express Financial Services SRL, R. Bank SA nu poate avea calitate procesuala pasiva în cadrul contestației la executare, considerente față de care solicită instanței de judecată să constate temeinicia excepției invocate și să o admită.
A invocat excepția prescripției dreptului la acțiune în raport de solicitarea privind constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale.
A arătat că sancțiunea introducerii unei clauze abuzive este nulitatea relativă a clauzelor contestate supuse prescripției de 3 ani prevăzute de art.3 din Decretul nr.167/1958 întrucât prevederile legale privind protecția consumatorilor vizează protejarea unui grup determinat de contractanți, dispozițiile legale fiind edictate în scopul ocrotirii unui interes privat.
A invocat excepția prescripției dreptului la acțiune în raport de solicitarea privind restituirea sumelor.
A invocat excepția lipsei de obiect și excepția lipsei interesului a capătului de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzei 6.1 lit.b din contractul de credit și restituirea sumei achitate cu titlu de comision de risc valutar.
A arătat că cererea de constatare a caracterului abuziv al clauzei 6.1. lit. b) din contractul de credit (comisionul de risc valutar) care nu mai produce efecte in derularea contractului de credit ca urmare a achitării comisionului de risc valutar la data de 11.04.2004 este lipsita de obiect.
Apreciază că și cererea de restituire a sumei achitate în temeiul clauzei pretins abuzive este lipsită de interes în condițiile în care cererea este fundamentată pe răspundere civilă contractuală, răspundere contractuală care nu mai poate fi angajată atât timp cât efectele cauzei au încetat.
Potrivit art.32 NCPC, orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes determinat, legitim, personal, născut și actual, iar acțiunea lipsită de interes legitim trebuie respinsă în condițiile art.40 NCPC.
În plus, așa cum a arătat anterior, sancțiunea introducerii unei clauze abuzive este nulitatea relativă a clauzelor contestate și nu nulitatea absolută cu consecința repunerii părților în situația anterioară.
În ce privește condițiile determinării caracterului abuziv, raportat la dispozițiile art.4 alin.6 din Legea nr.193/2000, art.4 alin.2 din Directiva nr.93/13/CEE, art.3 lit.g) li u) din Directiva 2008/48/CE din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori, dobânzile și comisioanele (percepute de către bancă ca să acopere un preț al creditului) constituie elemente ale prețului contractului fiind exceptate de la analiza sub aspectul caracterului abuziv. Chiar dacă dobânzile și comisioanele nu ar fi exceptate de la analizarea clauzelor abuzive prin prisma Legii nr.193/2000, și în aceste condiții, acțiunea reclamantei este neîntemeiată nu sunt îndeplinite nici celelalte două condiții cumulative pentru ca o clauză să poată fi apreciată în concret ca fiind abuzivă (dispozițiile art.4 alin.1 și 2 din Legea nr.193/2000).
Concluzionând, clauzele contractuale privind perceperea comisionului de administrare, perceperea comisionului de risc valutar si caracterul revizuibil al dobânzii sunt clare, iar obligația neechivoca de plata cu periodicitate lunara a unei sume de bani cu un cuantum determinat clar, nu necesita cunoștințe de specialitate pentru a o înțelege si o aduce la îndeplinire.
Cu privire la clauzele stipulate la art.4.1 și art.4.2 din Contractul de credit nr.RF_/11.03.2004 a arătat că sunt neabuzive.
A arătat că potrivit prevederilor contractuale evocate, părțile au stabilit în mod neîndoielnic la momentul încheierii contractului că rata dobânzii este variabilă, banca rezervându-și dreptul să revizuiască periodic rata dobânzii, în funcție de evoluția pieței financiar-bancare.
În raport de contractul inițial, determinarea ratei dobânzii in funcție de evoluția pieței financiar-bancare nu este contrara cerințelor bunei-credințe.
Activitatea de creditare este o operațiune complexa care se afla in strânsa legătura cu activitatea corelativa de atragere de resurse. Volumul creditelor acordate de o instituție financiara depinde in mare măsura de resursele atrase prin intermediul depozitelor, dar si de alte resurse nedepozitare (împrumuturi de la alte instituții, emitere de obligațiuni si altele).
Concluzionând după considerentele Înaltei Curți de Casație si Justiție, urmează ca instanța de judecată să constate că reclamantul prin cererea de chemare in judecata, urmărește sa modifice prețul contractului de credit, respectiv nivelul dobânzii comerciale. F. de principiile autonomiei de voința si forței obligatorii a contractului, o astfel de cerere apare ca inadmisibila, contestatorul neputând solicita și obține concursul forței coercitive a instanței pentru revizuirea prețului contractului.
Cu privire la clauza stipulată la art.6.1. lit.a) din Contractul de credit nr.RF_/11.03.2004 a arătat că aceasta este neabuzivă.
A menționat faptul că comisionul de administrare este indiscutabil un element al prețului contractului.
A precizat că administrarea presupune pe lângă monitorizarea creditului și alte activități din partea băncii privind gestionarea dosarului de credit.
Comisionul de administrare credit acoperă costurile aferente fluxului de mentenanta care se aplica fiecărui credit in parte, este un cost declarat in contractul de credit si evidențiat in graficul de rambursare, ambele documente fiind însușite de contestator prin semnătura.
A precizat că atât dobânda cât și comisionul de administrare credit au o natură diferită, sunt evidențiate distinct în contract, fiecare având o modalitate de calcul diferită.
Cu privire la clauza stipulată la art.6.1 lit.b din Contractul de credit nr.RF_/11.03.2004 a arătat că aceasta este neabuzivă.
A arătat că din analiza clauzei contractuale rezultă în mod indubitabil că, clauza privind comisionul de risc valutar a fost exprimata în mod clar și inteligibil.
În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art.205 Cod procedură civilă și dispozițiile legale la care a făcut referire.
La data de 06.03.2015, contestatorul a formulat răspuns la întâmpinare.
În privind excepției netimbrării contestației a solicitat instanței să constate că în speță s-a achitat taxa de timbru aferentă, excepția rămânând astfel fără obiect.
Cu privire la excepția inadmisibilitatii contestației la titlu, solicita respingerea acesteia fiind incidente disp. art 712 al. 2 Cod pr. civilă în sensul ca nefiind vorba de un titlu executoriu, se pot formula apărări de fond, nefiind prevăzuta în lege o alta cale procesuala specifica pentru desființarea acestuia.
Față de excepția lipsei calității procesual pasive a R. Bank SA, motivat de faptul ca în speța exista un contract de cesiune, aceasta nu este data.
În primul rând, aceasta cesiune a intervenit după împlinirea termenului de prescripția de 3 ani privind executarea silita, iar în al doilea rând, aceasta cesiune nu poate sa modifice părțile raportului juridic. Astfel, R. Bank SA, este cea care a încasat sumele de bani în baza clauzelor abuzive, iar în eventualitatea admiterii contestației si a constatării caracterului abuziv si al nulității clauzelor abuzive, pe cale de consecința urmează ca instanța sa dispună restituirea sumelor încasate abuziv, de la data încheierii convenției, motiv pentru care apreciază că în speța este dată calitatea procesuala pasivă.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, solicită respingerea acestei excepții ca nefondate. Solicită ca instanța să constate ca în speța este vorba de o acțiune in constatare a nulității absolute a clauzelor abuzive, aceasta fiind imprescriptibilă.
Față de excepția prescripției dreptului de a cere restituirea sumelor încasate, a solicitat respingerea acesteia ca nefondate. Referitor la dreptul de a cere restituirea sumelor încasate cu titlu de comision de acordare, apreciază ca acesta nu s-a născut, instanța nepronunțându-se încă în sensul nulității absolute a acestor clauze.
La data de 31.03.2015, intimata R. Bank SA a formulat întâmpinare cu privire la precizările formulate de către contestator.
A solicitat admiterea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a Sucursalei Suceava a R. Bank SA.
A arătat că prin precizările formulate, contestatorul înțelege să se judece cu S. Suceava a R. Bank SA, ori S. Suceava este radiata de la registrul comerțului conform certificatului de radiere eliberat la data de 14.12.2007 de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava.
La data de 25.05.2015, contestatorul a depus la dosar note de ședință.
Cu privire la excepția prescripției executării silite, în raport de disp.art.405 Cod procedură civilă, termenul de 3 ani de zile de la ultima plată efectuată în contul creditului, respectiv 13.03.2006 s-a împlinit la data de 13.03.2009.
În măsura în care instanța va aprecia că data ultimei plăți nu este cea de la care curge termenul de prescripție, având în vedere că de la ultima plată nu s-a făcut nici o somație, urmează a se raporta la data finalizării contractului de credit, adică 11.03.2009, iar în raport de această dată termenul de prescripție s-a împlinit la 11.03.2012. Așadar, față de aceste aspecte, apărările invocate de către cesionar, în sensul că ar fi fost comunicată cesiunea de creanță și somația aferentă debitului, la data de 04.05.2012, nu au relevanță în cauză, în condițiile în care aceste somații nu întrerup termenul de prescripție, fiind făcute ulterior împlinirii acestui termen.
Apreciază că executarea silită este prescrisă și solicită admiterea excepției.
La data de 03.07.2015 intimata R. Bank SA a formulat precizări
La data de 14.07.2015 contestatorul F. C. a depus la dosar concluzii scrise.
Pe cale de excepție a solicitat să se constate ca prescrisă executarea silită.
Pe fond, a solicitat instanței să constate caracterul abuziv al clauzelor de la art.4.1, art.4.2, ( dobânda revizuibila ) respectiv art.6.1 lit a) si b) (comision de administrare si de risc valutar), din contractul de credit RF_/11.03.2004, și să oblige pârâtele la înlăturarea lor din contract; să oblige pârâtele la restituirea sumelor încasate în baza clauzelor constatate abuzive, 1173,79 euro, cu dobânda legala, de la data plații pana la restituire; să dispună diminuarea debitului, cu suma de 705,05 euro, în acest sens urmând a fi scăzute sumele reprezentând dobânda revizuibila si comisioane, stabilite in baza clauzelor constatate abuzive; să dispună anularea actelor și formelor de executare, intreprinse de către B. MANOILA V., în cadrul dosarului de executare nr.436/24.11.2014 ca fiind nelegale; să dispună anularea încheierii de încuviințare a executării silite din data de 22.10.2014, dosar_/314/2014 al Judecătoriei Suceava; să oblige pârâtele la plata cheltuielilor de judecată, respectiv taxa de timbru 1000 lei si onorariu avocat 2000 lei.
La data de 16.07.2015 intimata R. Bank SA a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea contestației la executare pentru motivele pe larg expuse în întâmpinare.
Instanța a administrat proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul contestatorului, răspunsurile la interogatoriu fiind depuse la filele 202-205 dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin încheierea de ședință 12.06.2015, instanța a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Sucursalei Suceava a R. Bank și pe cale de consecință, instanța va da efect admiterii acestei excepții, urmând a respinge contestația la executare formulată de contestatorul F. C. în contradictoriu cu intimata .-S. Suceava și interveninetul forțat N. L. V., ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de capacitate procesual de folosință.
La solicitarea intimatei Cogilane H. Limited prin administrator active Creditexpress Financial Services SRL, executorul judecătoresc M. V. a început executarea silită în cadrul dosarului execuțional nr. 436/2014 împotriva contestatorului F. C. V. și intervenientului forțat N. L. V., în temeiul contractului de credit nr. RF_/11.03.2004, încheiat între contestator și ..A.
Instanța constată că prin încheierea din data de 19.09.2014, executorul judecătoresc M. V. a admis cererea formulată de către intimata Cogilane H. Limited prin administrator active Creditexpress Financial Services SRL împotriva contestatorului F. C. V. și intervenientului forțat N. L. V. și a dispus înregistrarea cererii de executare silită în registrul general al Biroului Executorului Judecătoresc M. V. și deschiderea dosarului de executare silită nr. 436/2014, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit RF_/11.03.2004 (fila 166-167).
De asemenea, instanța reține că prin încheierea din data de 22.10.2014 pronunțată în dosarul nr._/314/2014, Judecătoria Suceava a încuviințat, la solicitarea intimatei Cogilane H. Limited, prin executor judecătoresc, executarea silită a contractului de credit RF_/11.03.2004, pentru suma de 7858,02 euro, la care se vor adăuga cheltuielile de executare împotriva contestatorului. (fila 171-172).
În continuare, instanța reține că executorul judecătoresc a emis încheierea din data de 24.11.2014 prin care a stabilit avans cheltuieli de executare silită în cuantum de 100 lei. La data de 12.11.2014, executorul judecătoresc a emis înștiințare privind măsura popririi prin care a adus la cunoștință contestatorului și intervevinetului forțat că s-a dispus înființarea popririi până la concurența sumei de_ lei.
Potrivit dispozițiilor art. 711 alin. 1 din Codul de procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare; de asemenea, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.
Față de motivele de nelegalitate a pornirii executării silite nr. 436/2014 în dosarul de executare invocate de contestatorul F. C. V., instanța urmează a analiza cu prioritate prescripția dreptului de a cere executarea silită, având în vedere că odată constatată prescrisă executarea silită, nu se mai impune analizarea celorlalte motive invocate în cadrul contestației la executare formulată.
În prezenta cauză, contestatorul F. C. V. a invocat prescripția dreptului de a cere executarea silită, motivat de faptul că termenul general de prescriptie de 3 ani în care intimatele erau îndreptățite la executarea silită, s-a împlinit. În acest sens, contestatorul a arătat că nu s-a mai efectuat nicio plată din anul 2007 conform extraselor de cont, contractul de credit fiind încheiat pe o perioada de 60 luni, până la data de 11.03.2009.
Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 2 și 4 din Codul civil din 2011, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor; prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
Instanța apreciază că, privitor la prescripția executării silite, sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă de la 1865, în raport de data la care a început să curgă termenul de prescripție.
Astfel, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 6 din Decretul nr. 167/1958, dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani. În același sens sunt și dispozițiile art. 405 din codul de procedură civilă de la 1865, potrivit cărora dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel.
Pentru a determina dacă dreptul de a cere executarea silită s-a stins prin împlinirea termenului de 3 ani, instanța trebuie să verifice în cauză următoarele aspecte: momentul la care termenul de prescripție a început să curgă, incidența unor cauze de suspendare ori de întrerupere a cursului prescripției și, în cele din urmă, dacă termenul s-a împlinit sau nu.
Potrivit art. 405 alin. 2 din Codul de procedură civilă de la 1865, termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită.
În prezenta cauză, în ceea ce privește momentul de la care termenul de prescripție pentru executarea silită a contractului de credit – nr. RF_/11.03.2004 a început să curgă, instanța reține următoarele:
Între părțile din prezenta cauză a intervenit contractul de credit – nr. RF_/11.03.2004, prin care contestatorului F. C. V. i-a fost acordat de către intimata R. Bank un împrumut în cuantum de 5000 euro, acesta având obligația de a rambursa creditul în 60 de rate lunare, prima rată lunară urmând să devină scadentă la data de 11.04.2004.
Conform extrasului de cont depus de către contestator la fila 19 din dosar, instanța constată că ultima rată achitată de către contestator, a fost la data de 13.03.2006, aspect care este confirmat și de intimata Cogilane H. Limited prin depunerea unui extras cu privire la situația contului din data de 21.03.2012, din care reiese de asemenea, că ultima plată efectuată este in data de 13.03.2006.(f.67)
Instanța reține că deși potrivit intimatei Cogilane H. Limited, creditul a fost declarat scadent anticipat ca urmare a întârzierilor la plata ratelor și a fost calculat de cedent la suma de 7459,24 euro, anterior cesionării acestuia, din actele depuse la dosar, nu rezultă data exactă a declarării scadenței anticipate.
Prin urmare, instanța reține că potrivit dispozițiilor contractuale, banca este îndreptățită să declare exigibile toate sumele datorate în cazul în care împrumtatul nu a achitat trei rate succesive ale creditului la scadență. Astfel, în condițiile în care data ultimei plăți, este 13.03.2006, termenul de 3 ani în care creditoarea putea să solicite executarea silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit – nr. RF_/11.03.2004 a început să curgă la trei luni de la data ultimei plăți, respectiv 13.06.2006.
Mai mult, chiar și în cazul în care s-ar avea în vedere ca moment al începerii curgerii termenului de prescripție, data finalizării contractului de credit, adică 11.03.2009, termenul de prescripție ar fi de asemenea împlinit la 11.03.2012.
Prin urmare, instanța reține că termenul de prescripție de 3 ani a început să curgă la data de 13.06.2006 și s-a împlinit la data de 13.06.2009, cu mai mult de cinci ani înainte de depunerea cererii de executare silită la Biroul Executorului Judecătoresc M. V., respectiv 03.09.2014.
Analizând dispozițiile art. 4051 și 4052 din Codul de procedură civilă de la 1865, instanța constată că, în prezentul dosar, nu este incidentă nicio cauză de suspendare sau de întrerupere a prescripției dreptului de a obține executarea silită.
Față de cele expuse mai sus, instanța va admite în parte contestația la executare formulată de contestatorul F. C. V. și va constata intervenită prescripția dreptului intimatei Cogilane H. Limited prin administrator active Creditexpress Financial Services SRL de a cere executarea silită în ce privește suma de 7858,02 euro reprezentând debit restant conform contractului de credit nr. RF_ din 11.03.2004.
Potrivit dispozițiilor art. 405 alin. 3 din Codul de procedură civilă, prin împlinirea termenului de prescripție orice titlu executoriu își pierde puterea executorie.
Față de dispozițiile legale mai sus menționate, precum și în raport de soluția dată în ceea ce privește prescripția dreptului intimatei de a obține executarea silită, instanța va anula actele și formele de executare începute în dosarul de executare nr. 436/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc Manoila V., inclusiv încheierea de încuviințare a executării silite din data de 22.10.2014 pronunțată în dosarul nr._/314/2014 al Judecătoriei Suceava.
De asemenea, având în vedere soluția expusă mai sus, instanța constată că nu se mai impune analizarea celorlalte apărări formulate de către contestator.
În ceea ce privește capetele de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor de la art. 4.1, art. 4.2, art. 6.1 lit.a și lit.b din contractul de credit nr. RF_ din 11.03.2004 precum și diminuarea debitului pentru care este executat cu sumele reprezentând dobânda revizuibilă și comisioane, instanța reține că deși contestatorul a calificat acest capăt de cerere ca fiind contestație la titlu, în intreaga motivare a contestatiei formulate nu se regasesc motive cu privire la lamurirea titlului executoriu reprezentat de contractul mentionat mai sus.
Contestația la titlu este mijlocul procedural, specific fazei executării silite, prin care se asigură clarificarea înțelesului, întinderii ori aplicării dispozitivului titlului executoriu, în vederea executării întocmai a acestuia.
Obiectul contestației la titlu îl constituie lămurirea, după caz, fie a înțelesului, fie a întinderii, fie a aplicării titlului executoriu, care reprezintă, fiecare în parte, chestiuni distincte. Acesta este motivul pentru care contestatorul este obligat să individualizeze clar în cererea sa ce anume urmărește să se lămurească din titlul executoriu - înțelesul, întinderea sau aplicarea acestuia.
Pe calea contestației la titlu nu se poate modifica sau desființa titlul executoriu pus în executare, astfel că în cadrul ei nu se pot repune în discuție probleme de fond ci se vor arăta măsurile din cuprinsul titlului executoriu care sunt neclare sau susceptibile de mai multe înțelesuri, pentru ca instanța să le expliciteze, sau, după caz, măsurile a căror întindere ori aplicare nu este suficient de clară și a căror lămurire a fost solicitată prin cerere.
Prin contestația la titlu se poate contesta însuși titlul executoriu, dar nu în ceea ce privește validitatea sa în fond, ci numai în ceea ce privește înțelesul, întinderea și aplicarea sa.
Contestația la titlu nu este și nu poate fi considerată un mijloc procedural creat a anula sau modifica însuși titlul executoriu, o atare finalitate putându-se realiza doar prin intermediul contestatiei la executarea însăși și nu la titlu, avâmd în vedere că potrivit art 711 din Codul de procedura civilă: “împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.”
În aceste conditii, instanța observă că în cuprinsul contestației formulate, s-a invocat existența unor clauze abuzive din cuprinsul contractului de credit încheiat între părți și diminuarea debitului pentru care este executat contestatorul, cu sumele reprezentând dobânda revizuibilă și comisioane, ca urmare a constatării acestor clauze abuzive, nefiind astfel vorba de o lamurire a catimii sumelor executate, sau modalitatea aplicarii clauzelor contractuale, care ar fi neclare sau ambigue.
În consecință, având în vedere apararile contestatorului ce vizeaza insasi valabilitatea contractului, instanța califică capetele de cerere prin care se invocă caracterul abuziv al clauzelor de la art. 4.1, art. 4.2, art. 6.1 lit.a și lit.b din cuprinsul contractului de credit nr. RF_ din 11.03.2004, ca fiind o contestație la executare propriu-zisă.
În condițiile în care executarea silită a fost constatată prescrisă, instanța reține că toate motivele ce țin de caracterul cert și lichid al debitului pentru care este executat contestatorul, inclusiv constatarea caracterului abuziv și determinarea debitului pentru care ar trebui începută executarea, astfel cum solicită contestatorul, respectiv prin scăderea sumelor reprezentând dobândă revizuibilă și comisioane din debitul pentru care a început executarea și în care au fost incluse și aceste sume, nu-și mai găsesc rațiunea de a fi analizate.
În același sens, având cuvântul în dezbateri pe fondul cauzei, apărătoarea contestatorului a arătat aceleași aspecte, în sensul că în principal solicită constatarea prescripției dreptului de a obține executarea silită și în subsidiar, în ipoteza în care instanța ar trece peste această excepție, arată că s-a invocat caracterul nelichid al sumei urmărite invocându-se caracterul abuziv al unor clauze.
Având în vedere cele expuse anterior, instanța reține că odată ce titlul executoriu și-a pierdut puterea executorie, nu se mai poate proceda la punerea lui în executare, motiv pentru care urmează a respinge contestația la executare privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor de la art. 4.1, art. 4.2, art. 6.1 lit.a și lit.b din contractul de credit nr. RF_ din 11.03.2004 precum și diminuarea debitului pentru care este executat contestatorul, cu sumele reprezentând dobânda revizuibilă și comisioane, ca lipsită de interes.
În ceea ce privește capătul de cerere privind restituirea sumelor încasare abuziv ca urmare a constatării clauzelor abuzive, instanța reține că acest capăt de cerere este inadmisibil în cadrul contestației la executare, având în vedere că sunt vizate raporturile contractuale dintre părți, anterior pornirii executării silite. Prin urmare, executarea contractului chiar și prin prisma invalidării acestuia ca urmare a existenței unor clauze abuzive în cuprinsul acestuia, țin de o răspundere contractuală și care ar duce la transformarea contestației la executare, într-o cerere de chemare în judecată de drept comun- răspundere contractuală și restabilire echilibru contractual prin restituire sume încasate abuziv pe parcursul derulării contractului, ceea ce este inadmisibil.
În consecință, instanța urmează a respinge capătul de cerere privind restituirea sumelor încasate abuziv, ca inadmisibil.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, intimata Cogilane H. Limited prin administrator active Creditexpress Financial Services SRL, cea care a pornit executarea silită împotriva contestatorului, urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3000 lei suportate de către contestator cu prilejul soluționării contestației la executare, reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 1000 lei-f.35 și 2000 lei onorariu avocat potrivit chitanței nr._ din data de 21.05.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul F. C. (CP_) cu domiciliul ales în mun.Suceava, ..12, ., ., în contradictoriu cu intimata .-S. Suceava cu sediul în Suceava, ..16, jud. Suceava și interveninetul forțat N. L. V. cu domiciliul în ., jud.Suceava, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de capacitate procesual de folosință.
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatorul F. C. (CP_) cu domiciliul ales în mun.Suceava, ..12, ., jud.Suceava în contradictoriu cu intimatele . cu sediul în București, Cladirea Sky Tower, Calea Floreasca nr.246 C, sector 1 și Cogilane H. Limited prin administrator active Creditexpress Financial Services SRL cu sediul în Calea Ș. V. nr.133, clădirea Central Business Park, corp B, . București și interveninetul forțat N. L. V. cu domiciliul în ..
Constată intervenită prescripția dreptului intimatei Cogilane H. Limited prin administrator active Creditexpress Financial Services SRL de a cere executarea silită în ce privește suma de 7858,02 euro reprezentând debit restant conform contractului de credit nr. RF_ din 11.03.2004.
Anulează actele și formele de executare începute în dosarul de executare nr. 436/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc Manoila V., inclusiv încheierea de încuviințare a executării silite din data de 22.10.2014 pronunțată în dosarul nr._/314/2014 al Judecătoriei Suceava.
Respinge contestația la executare privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor de la art. 4.1, art. 4.2, art. 6.1 lit.a și lit.b din contractul de credit nr. RF_ din 11.03.2004 precum și diminuarea debitului pentru care este executat contestatorul, cu sumele reprezentând dobânda revizuibilă și comisioane, ca lipsită de interes.
Respinge capătul de cerere privind restituirea sumelor încasate abuziv, ca inadmisibil.
Obligă intimata Cogilane H. Limited prin administrator active Creditexpress Financial Services SRL să plătească contestatoarei suma de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Suceava.
Pronunțată în ședință publică, azi, 31.07.2015.
Președinte,Grefier,
Red. M.C./Tehnored.P.C./07.09. 2015/ 7 Ex
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3943/2015. Judecătoria SUCEAVA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3862/2015. Judecătoria... → |
|---|
