Plângere contravenţională. Sentința nr. 1098/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1098/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 1098/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S.
Sentința civilă nr. 1098
Ședința publică din 24 februarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: C. A.
Grefier: D. C. C.
La ordine se află judecarea cauzei civile având ca obiect „plângere contravențională” formulată de petenta .., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 13.10.2014 de intimata C.N.A.D.N.R. S.A.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat G. A., cu delegație de substituire, care substituie pe avocat Ostaficiuc C., pentru petentă, lipsă fiind reprezentantul intimatei,
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Întrebată fiind de către instanță, apărătoarea petentei arată că nu are de invocat excepții cu privire la competența de soluționare a prezentei cauze.
Verificându-și competența, în baza art. 131 NCPC, raportat la obiectul cauzei și dispozițiile art. 10 ind. 1 din O.G 15/2002, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză și pune în discuție estimarea duratei cercetării procesului.
Avocat G. A. apreciază că prezenta cauză poate fi soluționată într-un singur termen de judecată.
În conformitate cu dispozițiile art. 238 NCPC, estimează durata cercetării procesului ca fiind de maxim trei luni.
Avocat G. A. arată că a solicitat proba cu înscrisuri.
Instanța, în temeiul art. 258 alin.1 NCPC, încuviințează proba cu înscrisuri pentru ambele părți, respectiv cele depuse la dosarul cauzei.
Avocat G. A. arată că nu mai are alte cereri de formulat în prezenta cauză.
Nemaifiind probe de administrat instanța, în baza art. 244 NCPC, declară cercetarea procesului încheiată.
În baza art. 392 NCPC, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Avocat G. A., pentru petenta .., solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată și anularea procesului verbal de contravenție.
Potrivit art. 394 NCPC, instanța, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.11.2014 sub nr._ petenta .. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 13.10.2014 de intimata C.N.A.D.N.R. S.A. solicitând anularea procesului-verbal, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii aplicate cu sancțiunea averstismentului.
În motivare petentul a arătat că în cuprinsul procesului-verbal, pe care l-a primit la data de 21.10.2014, se reține că la data de 17.07.2014 pe DN2, km 456+245 m, pe raza localității Iacobești, județul S., vehiculul cu nr. de înmatriculare_ a circulat fără a deține rovinietă valabilă,
săvârșindu-se contravenția prevăzută de art. 8 al. 2 din O.G. nr. 15/2002, fiind sancționat cu amendă în cuantum de 750 lei.
Petenta a mai arătat că invocă nelegala întocmire a procesului-verbal în raport de prevederile O.G. nr. 2/2001 privind condițiile de formă ale procesului-verbal de contravenție, act administrativ de autoritate, care a fost întocmit în format electronic după aproape șase luni de la pretinsa săvârșire a contravenției și care a fost trimis prin poștă. Mai mult, având în vedere dispozițiile art. 16 al. 7 și art. 19 din O.U.G. nr. 2/1001, procesul-verbal trebuia să fie apt pentru a putea fi semnat și de către contravenient sau de martor, și nu doar de agentul constatator.
De asemenea, petenta a mai arătat că la data reținută în cuprinsul procesului-verbal nu a circulat pe raza localității Iacobești fără rovinietă valabilă.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În dovedire petenta a depus la dosar înscrisuri (filele 5, 6).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
Prin precizările formulate la data de 18.11.2014, petenta a indicat ca și temei de drept al plângerii formulate dispozițiile O.U.G. nr. 2/2001.
Intimata C.N.A.D.N.R. S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN a formulat întâmpinare (filele 18-20) prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată și neîntemeiată și menținerea procesului-verbal de contravenție ca fiind temeinic și legal.
În motivare intimata a arătat că la data de 17.07.2014, pe DN2, km 456+245 m, în localitatea Iacobești, județul S., autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a avea rovinietă valabilă, sens în care la data de 13.10.2014 a fost întocmit procesul-verbal . nr._.
Intimata a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 1 și 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 1 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante, de masa totală maximă autorizată și de numărul de axe.
De asemenea, intimata a precizat că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 13.10.2014 îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 și a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9 alin. 2 și 3 din OG nr. 15/2002, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor speciale ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei și că nu este necesar ca pe forma scrisă a procesului-verbal de constatare a contravenției, care în forma electronică are asociată semnătura electronică a agentului constatator, să existe și semnătura olografă a acestuia.
În drept au fost invocate prevederile O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 15/2002, Legea nr. 455/2001, Ordinul M.T.I. nr. 769/2010.
În dovedire intimata a depus la dosar înscrisuri (filele 21-24).
Analizând probele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._ încheiat la data de 13.10.2014 întocmit de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - CESTRIN, petenta .. a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 750 lei, constatându-se că la data de 17.07.2014, pe DN2, km 456+245 m, în localitatea Iacobești, județul S., vehiculul cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat fără a deține rovinietă valabilă, faptă prevăzută de dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 2 din același act normativ.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 13.10.2014 nu a fost semnat de către petentă și nici de către un martor asistent, agentul constatator menționând că actul a fost încheiat în lipsa contravenientului și a martorilor, întrucât constatarea contravenției a fost efectuată cu mijloacele tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR.
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 13.10.2014, instanța reține că acesta a fost încheiat fără respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 17 din același act normativ, potrivit cărora lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitate ce se invocă și din oficiu.
D. fiind că lipsa semnăturii agentului constatator este menționată ca motiv de nulitate în textul de lege indicat anterior, se impune concluzia că nulitatea incidentă este una expresă, supusă condițiilor stabilite în art. 175 din Codul de procedură civilă, prevederile O.G. nr. 2/2001 completându-se cu dispozițiile Codului de procedură civilă, conform art. 47 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit art. 175 alin. 2 din Codul de procedură civilă, nulitatea expresă este acea nulitate necondiționată de existența unei vătămări, aceasta fiind prezumată de către lege până la dovada contrarie.
Din analiza procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 13.10.2014, instanța constată că acesta nu este semnat olograf de către agentul constatator, în cuprinsul actului contestat fiind făcută mențiunea că documentul a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și a H.G. nr. 1259/2001.
Prin dispozițiile art. 1 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, legiuitorul a înțeles să stabilească domeniul de aplicare a acestei norme. Conform acestor prevederi „prezenta lege stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronică, precum și condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice”. Din interpretarea acestui text rezultă că prevederile acestei legi se aplică doar înscrisurilor în formă electronică cărora le poate fi aplicată pentru certificare o semnătură electronică.
Potrivit dispozițiilor art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit dispozițiilor art. 4 pct. 3 din același act normativ, semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare. De asemenea, în același act normativ, legiuitorul a definit datele în formă electronică ca reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice.
Față de dispozițiile legale mai sus menționate, instanța apreciază că semnătura electronică este indisolubil legată de un înscris în formă electronică, atât semnătura electronică, cât și înscrisul în formă electronică fiind destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic. Or, instanța constată că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 13.10.2014 aflat la dosarul cauzei, căruia i-a fost încorporat un „cod de bare” nu a fost primit nici de către petent și nici de către instanță prin intermediul unui program informatic pentru a se putea verifica semnătura agentului constatator și conținutul actului, ci a fost primit pe suport de hârtie.
Potrivit dispozițiilor art. 22 din H.G. nr. 1.259/2001 „principiul de funcționare și procedurile de utilizare a semnăturii electronice sunt prevăzute în anexa nr. 7”, iar în respectiva anexă este prezentat schematic modul de utilizare al semnăturii electronice. În acest sens, la punctul 1 din Anexa 7 a H.G. nr. 1259/2001 sunt menționate entitățile definite de Legea nr. 455/2001, care participă la circuitul parcurs de un înscris în formă electronică autentificat prin semnătură electronică, precum și calitatea și rolul acestor entități.
Conform acestor norme de aplicare a legii, cei care au atribuții în procesul de autentificare cu semnătură electronică a unui înscris în formă electronică sunt: clientul - care este deținător al unui certificat; Registrul Furnizorilor de Servicii de Certificare - ținut de către Autoritatea de Reglementare și Supraveghere pentru Semnătura Electronică; Furnizorii de Servicii de Certificare - pot exista mai mulți astfel de furnizori pentru un singur client; destinatarul unui document semnat electronic; Registrul electronic de evidență a certificatelor.
De asemenea, instanța reține că în aceeași anexă sunt descrise fazele ce trebuiesc parcurse conform legii pentru ca o persoană să poată emite și utiliza înscrisuri în formă electronic autentificate prin semnătură electronică în activitatea curentă. Conform acestor proceduri, clientul va încheia un contract cu unul sau mai mulți Furnizori de Servicii de Certificare (dintre cei înscriși în Registrul Furnizorilor de Servicii de Certificare și aflați sub supravegherea Autorității de Reglementare și Supraveghere pentru Semnătura Electronică), contract pe baza căruia i se va elibera un certificat și dispozitivul (electronic/informatic) de creare a semnăturii electronice, iar certificatul respectiv va fi inclus în Registrul electronic de evidență a certificatelor eliberate de către furnizorul respectiv de certificate, în scopul publicității lui.
Instanța reține că odată parcursă această etapă, clientul poate utiliza în activitatea curentă înscrisuri în format electronic autentificate prin semnătură electronică, adică va putea expedia către diverse terțe persoane acest gen de înscrisuri cărora li s-a atașat în prealabil semnătura electronică a acestuia, semnătură realizată din punct de vedere tehnic pe baza datelor de identificare a clientului cuprinse în certificat de către dispozitivului de creare a semnăturii electronice.
De asemenea, instanța reține că la primirea înscrisului respectiv (în format electronic), terțul destinatar va avea garanția că documentul provine de la persoana pretinsă a fi expeditorul acestuia, datorită „descifrării” (realizată prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar) semnăturii în format electronic atașată sau logic asociată respectivului înscris și care va putea fi interpretată datorită unei „chei publice” (care reprezintă de asemenea informație în format electronic) pe care o conține și care este pusă la dispoziția terților destinatari ai acestui gen de înscrisuri de către Furnizorul de Servicii de Certificare cu care clientul are încheiat contractul de furnizare a certificatului respectiv.
Cu privire la modul în care intimata a înțeles să facă aplicarea acestor norme în vederea implementării propriului sistem, instanța constată că agentul constatator identificat prin numele său în conținutul procesului verbal contestat este titular al unui certificat, având astfel calitatea de client în sensul Legii nr. 455/2001 și a H.G. nr. 1259/2001, certificat emis de către CERTSIGN SA, în calitate de Furnizor de Servicii de Certificare în sensul acelorași norme legale.
De asemenea, din analiza planșei foto depusă la fila 23 din dosar, de la locul și data constatării contravenției, instanța reține că această constatare s-a făcut prin mijloace electronice, în urma constatării contravenției rezultând un înscris în formă electronică la care a fost atașată semnătura electronică a clientului, respectiv a agentului constatator. Acest document în formă electronică a fost transmis de la locul constatării contravenției, respectiv locul în care este amplasată camera video de supraveghere de pe DN 2, km 456+245 m, la sediul intimatei, unde pe baza „descifrării” semnăturii electronice atașate, a fost recunoscut și imprimat pe suport de hârtie, rezultând astfel procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 13.10.2014.
Instanța apreciază că odată cu transpunerea documentului din forma electronică în forma tipărită, semnătura electronică atașată documentului inițial își încetează orice funcție, fapt care impune concluzia că această semnătură electronică ce apare în conținutul procesului verbal nu poate să suplinească semnătura agentului constatator prevăzută de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Prin Decizia nr. 6/16.02.2015 pronunțată de ÎCCJ în dosarul nr. 14/2014 s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și s-a stabilit că în interpretarea si aplicarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr.2/2001 raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, procesele verbale de constatare si sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit. a), alin.(2) și alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută in lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Prin urmare, pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite plângerea contravențională formulată de petenta .. în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică și va anula procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit de către intimată la data de 13.10.2014.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petenta .., cu sediul în S., ., ., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 13.10.2014 de intimata C.N.A.D.N.R. – CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, CUI_, Cod fiscal J_, cont RO84RNCB_0001.
Anulează procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ întocmit de către intimată la data de 13.10.2014.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria S..
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.02.2015.
Președinte, Grefier,
Red. A.C.
Tehnored. C.D.C./4 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1117/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1124/2015.... → |
|---|
