Plângere contravenţională. Sentința nr. 1719/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1719/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 1719/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SUCEAVA
Sentința civilă nr. 1719
Ședința publică din data de 20 martie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: Cosovăț A.
Grefier: T. C. A.
Pe rol pronunțarea asupra plângerii contravenționale formulată de petenta . Suceava împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 17.07.2014 de intimatul I. Teritorial de Muncă Suceava.
Concluziile dezbaterilor în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 6 martie 2015 care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când pentru a da posibilitatea apărătorului petentului să depună concluzii scrise iar mai apoi din lipsă de timp pentru deliberare pronunțarea a fost amânată pentru data de astăzi.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.08.2014 sub nr._ petenta .. a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal . nr._ încheiat la data de 17.07.2014 de intimatul I. Teritorial de Muncă Suceava, solicitând anularea acestuia.
În motivare, petenta a arătat că la data de 15.07.2014, ora 12:00, în urma unor verificări efectuate de o echipă a serviciului de control Relații de Muncă – I.T.M. Suceava la spălătoria auto aparținând societății petente din .. 9A, Suceava, a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de_ lei.
Petenta a precizat că în momentul prezentării echipei de control I.T.M. Suceava la sediul societății petente, o autoutilitară marca Opel (_ ), condusă de administratorul petentei, a blocat . cu nr. de înmatriculare_ aparținând I.T.M. Suceava în incintă, din cauza unor defecțiuni produse chiar în acel moment.
Petenta a susținut că persoanele aflate în incinta spălătoriei auto în momentul efectuării controlului erau prieteni, care, ulterior, au fost angajați din lipsă de personal.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
Legal citat, intimatul I. Teritorial de Muncă a depus întâmpinare, solicitând respingerea plângerii contravenționale formulate și menținerea procesului verbal contestat ca netemeinic și nelegal.
Intimatul a arătat că în data de 15.07.2014, ora 12:00 a inițiat un control inopinat privind identificarea cazurilor de muncă nedeclarate, la punctul de lucru al societății petente din municipiul Suceava, .. 9A, unde se efectuau lucrări de spălătorie auto.
Intimatul a precizat că accesul echipei de control în incinta punctului de lucru al petentei a fost blocat de către administratorul acesteia, care a coborât în grabă din mașină, făcându-le semn celor două persoane de sex masculin ce spălau autoturismele marca BMW cu nr. de înmatriculare_ și Cielo cu nr. de înmatriculare_ să plece imediat de lângă mașini și să-l urmeze în spate, într-un garaj proprietate personală a administratorului.
Intimatul a precizat că după ce s-au legitimat, inspectorii de muncă H. S. și C. M. au solicitat celor doi lucrători să completeze fișele de identificare, documente care constituie anexe la actele de control conform dispozițiilor H.G. nr. 1377/2009.
Intimatul a arătat că inspectorii de muncă i-au informat pe cei doi muncitori că refuzul de a completa fișele de identificare constituie contravenție, conform Legii 108/1999, ocazie cu care aceștia au comunicat echipei de control că se numesc M. ROBER C. (CNP_) și SCREPCIUC I. (CNP_), dar nu au completat fișele de identificare la îndemnul ferm al administratorului P. Ș., persoană ce a afirmat că „cei doi sunt niște prieteni veniți îi vizită, și nu au niciun motiv să completeze fișele, astfel încât petenta .. se face vinovată de împiedicarea inspectorilor de muncă să își exercite controlul în limitele prevăzute de art. 6 și art. 19 din Legea nr. 108/1999.
Totodată, intimatul a susținut că petenta a fost sancționată pentru primirea la muncă a numitului Ț. S., născut la data de 27.09.1968, cu domiciliul în mun. Suceava, .. 17A, .. A, ., fără a-i întocmi contract individual de muncă în formă scrisă, anterior începerii raporturilor de muncă, întrucât persoana respectivă efectua lucrări de contabilitate pentru societatea petenta cel puțin din luna aprilie 2014, fără a avea întocmit contract de muncă în fermă scrisă, faptă care întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e) raportat la art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, republicată.
Intimatul a arătat că lipsurile procesului verbal întocmit nu pot fi reținute ca motiv de nulitate, întrucât sunt netemeinice și nedovedite.
În dovedire, intimatul a depus la dosar înscrisuri (filele 43-68).
În temeiul art. 411 alin. 1, pct. 2 C., intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsa reprezentantului instituției.
La solicitarea părților instanța a admis și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
P. procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 17.07.2014 emis de intimatul I. Teritorial de Muncă Suceava (filele 5-11 și 43-47), petenta .. a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 20.000 lei, reținându-se următoarea situație de fapt: “
Prima contravenție reținută:
(…) În data de 15.07.2014 (…), în momentul în care mașina de serviciu cu care se deplasa echipa de control (…) a ajuns în dreptul porții de la . de lucru, autoutilitara (…) condusă de administratorul societății, domnul P. Ș., se deplasa dinspre interior spre exteriorul incintei cu intenția de a părăsi incinta. Observând autovehiculul_ care semnalizase cu intenția de a intra în incinta spălătoriei, autoutilitara (…) condusă de administratorul societății a blocat . porții cu intenția evidentă de a nu permite accesul autovehiculului_ în incintă. Administratorul a coborât din mașină în grabă, făcându-le semn celor două persoane care desfășurau activități de spălător auto la autovehiculele marca BMW (…), respectiv marca Cielo (…) să părăsească spațiul de lucru și să-l urmeze. Aceștia au plecat imediat de lângă mașinile pe care le curățau și l-au urmat pe acesta în spatele spălătoriei unde se află un garaj despre care în mod tendențios administratorul a ținut să informeze inspectorii de muncă că este garaj proprietate personală și nu aparține firmei pe care o conduce. (…) La solicitarea inspectorilor de muncă adresată celor două persoane, care lucrau la momentul inițial al inspecției, de a completa fișele de identificare în conformitate cu dispozițiile art. 19 lit. b) din legea nr. 108/99, aceștia au declarat verbal că se numesc M. R. C. (…) și Screpciuc I. (…), însă fiind informați în mod ferm de către administratorul P. Ș. să nu completeze nimic (sub pretextul că sunt „niște prieteni care au venit în vizită” și nu lucrează la el și nu au de ce să completeze fișele de identificare), sus-numiții au refuzat să completeze fișele de identificare puse la dispoziție de inspectorii de muncă. Totuși, ulterior vizitei de control angajatorul a completat și transmis în revisal contracte individuale de muncă pentru cele două persoane, în care a stipulat data începerii activității ulterior vizitei de inspecție, respectiv la 16.07.2014. (…) De remarcat că în Revisal, la data vizitei de inspecție, la acest angajator era transmis un singur contract de muncă, respectiv pentru M. M. C. iar acest salariat nu a fost prezent pe durata vizitei de inspecție. Fapta a fost consemnată la sediul ITM Suceava în data de 17.07.2014 ora 10:00 ca urmare a constatărilor făcute cu ocazia vizitei de inspecție din 15.07.2014 ora 12:00 la sediul firmei .. ”
S-a menționat că această faptă contravine prevederilor art. 19 lit. b) din Legea nr. 108/1999 iar sancțiunea a fost aplicată în temeiul art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 108/1999. Cuantumul sancțiunii aplicate a fost de 10.000 lei.
A doua contravenție reținută:
„Angajatorul .. a primit la muncă cel puțin din luna aprilie 2014 pe numitul Ț. S. (…) pentru care nu a încheiat contract individual de muncă în formă scrisă anterior începerii activității, încălcându-se dispozițiile art. 16 alin. 1 coroborat cu art. 16 alin. 2 din Legea nr. 53/2003. Din statele de plată din perioada martie 2014-iunie 2014 semnate de către salariați, prezentate de către administratorul unității P. Ș. în data de 17.07.2014 ora 09:30 la sediul ITM Suceava, reiese clar faptul că domnul Ț. S. avea raporturi de muncă ca și contabil cu .. cel puțin din aprilie 2014. (…) De asemenea, din verificarea registrului general de evidență a salariaților în format electronic, completat și transmis de către angajator la ITM Suceava rezultă că pentru numitul Ț. S. (…) nu a fost înregistrat contract de muncă cel puțin din aprilie 2014 conform dispozițiilor art. 16 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 (…). Sub pretext de aparentă legalitate, angajatorul a întocmit trei contracte de muncă ulterior vizitei de control și anume: M. R. C. data începerii activității 16.07.2014, Screpciuc I. data începerii activității 16.07.2014 și Ț. S. data începerii activității 17.07.2014 (…). Fapta constituie contravenție și a fost constataă azi 17.07.2014 ora 12:30 la sediul ITM Suceava.”
S-a consemnat că această faptă contravine prevederilor art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 iar sancțiunea a fost aplicată în temeiul art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003. Cuantumul sancțiunii aplicate a fost de 10.000 lei.
A treia contravenție reținută:
„Angajatorul a transmis cu întârziere încetarea CIM încălcând prevederile art. 4 alin. 1 lit. d) din H.G. nr. 500/2011 pentru următorii salariați: P. C. dată încetare CIM 22.05.2014 (…), N. I. dată încetare CIM 20.05.2014 (…), C. M. dată încetare CIM 30.04.2014 (…), R. C. dată încetare CIM 30.04.2014 (…). Fapta constituie contravenție și a fost constatată azi 17.07.2014 ora 12:30 la sediul ITM Suceava.”
S-a consemnat că această faptă contravine prevederilor art. 4 alin. 1 lit. d) din H.G. nr. 500/2011 iar sancțiunea a fost aplicată în temeiul art. 9 alin. 2 lit. b) din H.G. nr. 500/2011. Sancțiunea aplicată a fost avertismentul.
Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de de contravenție contestat . nr._ din data de 17.07.2014, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
De asemenea, instanța apreciază că faptele reținute în sarcina petentei au fost descrise suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.
Instanța reține și faptul că aspectele invocate de către petentă referitoare la legalitatea procesului-verbal de contravenție sunt neîntemeiate.
Astfel, dacă în cererea introductivă petenta a indicat doar faptul că înțelege să formuleze plângere contravențională împotriva procesului-verbal . nr. 1789 din data de 20.07.2014, fără alte precizări sau mențiuni (fila 4), la data de 03.11.2014, aceasta a depus la dosarul cauzei un exemplar al plângerii formulate care cuprinde și motivele de fapt și de drept ale acesteia.
Un prim aspect pe care instanța îl reține este acela că obiectul analizei instanței îl face procesul-verbal de de contravenție contestat . nr._ din data de 17.07.2014 întocmit de ITM Suceava. Petenta a indicat în cererea inițială ca elemente de identificare ale actului contestat ., nr. 1789 și data de 20.07.2014 iar în plângerea completată doar numărul_, solicitând anularea procesului-verbal pentru neindicarea în mod clar a datei întocmirii acestuia.
Or, elementele de identificare ale actului contestat rezultă inclusiv din înscrisurile atașate de petentă cererii de chemare în judecată. . numărul acestuia sunt indicate în partea superioară dreaptă a primei pagini a procesului-verbal. În ceea ce privește data întocmirii acestuia, chiar dacă menționarea acesteia nu s-a făcut în rubrica inserată în acest sens în formularul de proces-verbal (în partea de sus, în centrul primei pagini), aceasta s-a realizat în conținutul procesului-verbal.
Astfel, în anexa nr. 1 la procesul-verbal contestat, la care se face trimitere la finalul spațiului destinat descrierii faptelor reținute din formular, este indicat expres că procesul-verbal . nr._ a fost încheiat la data de 17.07.2014 (a se vedea fila 10). De asemenea, în finalul descrierii fiecărei fapte reținute sunt precizate următoarele: “fapta a fost consemnată la sediul ITM Suceava în data de 17.07.2014 ora 10:00”, “fapta (...) a fost constatată azi 17.07.2014 ora 12:30” și “fapta (...) a fost constatată azi 17.07.2014 ora 12:30” (a se vedea filele 10 verso și 11).
În ceea ce privește cealaltă critică a petentei referitoare că procesului-verbal îi lipsește ștampila unității care a completat procesul-verbal, instanța reține că și aceasta este neîntemeiată. Analizând dispozițiile art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține că ștampila unității care completează procesul-verbal (ștampila instituției din care face parte agentul constatator) nu figurează printre elementele obligatorii ale procesului-verbal. Dispozițiile legale sancționează cu nulitatea lipsa semnăturii agentului constatator și nu a ștampilei unității din care face parte acesta. Or, în cauză, procesul-verbal contestat conține, pe fiecare pagină, semnăturile celor doi agenți constatatori.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța trebuie să analizeze, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o ”acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative, respectiv natura faptei, caracterul penal al textului ce definește contravenția, conform legislației interne, și natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.
Calificarea faptei ca ”acuzație în materie penală” are drept consecințe incidența în respectiva cauză a prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul și a obligației autorităților statului de a proba faptele reținute în sarcina acestuia. Însă, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragraf 113).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța)
Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. P. urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.
Calificarea faptei contravenționale drept acuzație în materie penală presupune, prin esență, ca sistemul probator să nu ducă la impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit în materie de sarcină a probei, cauza A. c. României constituind o critică a modului de administrare a probelor și nu a atribuirii unei valori probante procesului-verbal de contravenție.
În exercitarea dreptului său la apărare, reprezentantul petentei a invocat următoarele aspecte referitor la temeinicia procesului-verbal contestat: faptul că nu este vinovat de săvârșirea faptei, deoarece în ziua controlului i s-a defectat mașina exact la ieșirea din incinta spălătoriei auto și faptul că persoanele care se aflau în incinta spălătoriei erau niște prieteni pe care ulterior i-a angajat deoarece avea lipsă de personal.
Instanța reține că în cauza dedusă judecății, prin prisma dispozițiilor art. 47 din O.G. nr. 2/2001, sunt aplicabile dispozițiile art. 10 și art. 249 din Codul de procedură civilă, în sensul că părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător și să își probeze pretențiile și apărările, cel care face o susținere în cursul procesului trebuind să o dovedească. În acest sens, instanța amintește că aplicabilitatea în procedura contravențională a garanțiilor prevăzute de art. 6 CEDO, aferente unei acuzații în materie penală, nu neagă forța probantă a procesului-verbal de contravenție, ci impune asigurarea posibilității efective de a proba contrariul.
Or, petenta a beneficiat de toate condițiile exercitării dreptului la apărare, beneficiind și de serviciile unui avocat și nu a probat o situație contrară aceleia descrise în procesul-verbal.
Petenta nu a făcut apărări decât cu privire la prima faptă contravențională reținută în sarcina sa, nu și cu privire la celelalte două. Apărările făcute cu privire la prima faptă sunt incomplete (petenta neoferind excplicații decât cu privire la blocarea accesului inspectorilor în incinta spălătoriei nu și cu privire la aspectele ulterioare referitoare la împiedicarea inspectorilor de a-și exercita atribuțiile ) și nu au fost probate. Cu privire la cel din urmă aspect, instanța reține că respingerea probei testimoniale solicitate de către aceasta s-a făcut în considerarea nerespectării de către aceasta a dispozițiilor legale referitoare la condițiile și termenele în care se pot solicita probe.
Pe de altă parte, fotografiile și înscrisurile atașate întâmpinării de către intimat confirmă aspectele ce au dus la sancționarea petentei (filele 48-68).
Pe cale de consecință, din probele administrate nu rezultă o situație contarară celei reținute în procesul verbal.
Instanța reține, așadar, că petenta .. nu a făcut nicio dovadă care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal contestat, deși îi revenea această obligație potrivit regulilor în materie probatorie. Astfel, instanța apreciază că petenta se face vinovată de contravențiile reținute în sarcina sa, procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 17.07.2014, fiind legal și temeinic.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor aplicate petentei și că nu se impune o reindividualizare a acestora.
Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, precum și pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
În acest sens, instanța reține că petenta a fost sancționată pentru săvârșirea unui concurs de contravenții, aspect ce relevă un pericol social sporit. De asemenea, în ceea ce privește fapta sancționată potrivit art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 108/1999 instanța reține caracterul vădit al încălcării dispozițiilor legale prin aceea că împiedicarea inspectorilor de muncă să exercite controlul s-a realizat chiar de către administratorul societății în mai multe din modalitățile alternative ale elementului material al contravenției, respectiv prin blocarea accesului în incinta punctului de lucru și prin îndemnul persoanelor aflate acolo de a nu completa fișele de identificare. În ceea ce privește fapta sancționată potrivit art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003, instanța reține perioada relativ lungă pentru care o persoană a avut raporturi de muncă cu petenta fără a i se fi întocmit în prealabil contract de muncă, respectiv aprilie 2014 – iulie 2014.
Față de cele constatate, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petenta .., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta .., cu sediul î Suceava, .. 9A, jud. Suceava împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 17.07.2014, în contradictoriu cu intimatul I. Teritorial de Muncă Suceava, ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se la Judecătoria Suceava.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20.03.2015.
Președinte,Grefier,
Red. C.A.
Tehn. T.C.A.
4 ex/06.07.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1704/2015. Judecătoria... | Partaj judiciar. Sentința nr. 1701/2015. Judecătoria SUCEAVA → |
|---|
