Plângere contravenţională. Sentința nr. 3518/2015. Judecătoria SUCEAVA

Sentința nr. 3518/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 3518/2015

Dosar nr._ - plângere contravențională -

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SUCEAVA

SENTINȚA CIVILĂ NR.3518

Ședința publică din 23 iunie 2015

Instanța constituită din:

Președinte: A. A.

Grefier: O. D.

Pe rol, pronunțarea plângerii contravenționale formulată de petentul Apostiu D., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 21.01.2015 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Suceava.

Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 16 iunie 2015 redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru, astăzi 23 iunie 2015.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.03. 2014, sub numărul_, petentul Apostiu D. a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data 21.01.2015 de Inspectoratul de Poliție Județean Suceava solicitând admiterea plângerii și anularea amenzii contravenționale precum și a sancțiunii complementare a aplicării punctelor de penalizare.

În fapt, petentul a arătat că în data de 21.01.2015, a fost sancționat contravențional pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu o viteză superioară celei legale și pentru că a circulat cu plăcuțele numărului de înmatriculare murdare.

Mai arată că la mai mult de 30 zile a găsit un plic în ușă nedatat, mai exact în data de 26.02.2015. Față de acest aspect învederează că potrivit art. 14 alin.1 sin OG 2/2001 executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicări sancțiunii.

Arată că în data de 21.01.2015 circula cu autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 29 pe vreme de ceață, carosabilul fiind ud. Arată că a fost oprit de un echipaj de poliție care i-a adus la cunoștință că a circulat cu o viteză superioară celei legale. A solicitat să-i fie arătată fotografia motivat de faptul că datorită condițiilor meteo nu putea circula cu o viteză mai mare nici dacă ar fi vrut. Aceștia au obiectat că nu s-a putut reține numărul de înmatriculare pentru că era murdar.

Petentul a învederat organelor de poliție rutiere ca în conformitate cu prevederile Ordinului 301/2002, cinemometrele nu pot fi amplasate în mod legal pe timp de ceață însă aceștia nu au consemnat în procesul verbal declarațiile sale.

În susținere, petentul a depus în copie înscrisuri (f.5 -8).

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 194 Cod proc. civilă, O.G. nr.2/2001.

Legal citat, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de petent, ca nefondată, menținerea procesului verbal de contravenție și a sancțiunii aplicate (f.13-15).

În motivare intimatul a arătat că petentul a fost depistat la data de 24.01.2015, ora 16.50, conducând autoturismul marca Citroen C5 (gri), nu nr. de înmatriculare_, pe DN 29, în loc. Salcea, rulând cu viteza de 87km/oră, depășind, astfel cu peste 30 km/ limita de viteză legală stabilită pe acel sector de către administratorului drumului, faptă prev. de art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006.

Agentul de poliție rutieră a procedat la efectuarea semnalului regulamentar de oprire, după care și-a declinat calitatea și i-a comunicat conducătorului auto motivul pentru care a fost oprit, solicitându-i să-i înmâneze documentele personale și ale autoturismului, ocazie cu care a fost identificat conducătorul auto în persoana lui Apostiu D..

După întocmirea procesului verbal, agentul de poliție rutieră i-a adus la cunoștință contravenientului cele consemnate, iar, acesta, după ce a citit, a refuzat să facă eventualele mențiuni și să semneze la rubrica „Contravenient – am luat la cunoștință”.

Precizează că susținerile petentului, sunt simple afirmații care nu au legătură cu realitatea, iar cele constate de agentul de poliție rutieră pot fi probate prin înregistrările video surprinse de aparatul radar.

Petentul nu a făcut până în prezent proba contrarie a celor constatate și consemnate în procesul verbal de contravenție, ci doar simple afirmații pe care le-a consemnat în plângere.

La termenul de judecată la data de 16 iunie 2015 instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar și pentru intimat proba cu înregistrarea video.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 24.01.2015, întocmit de către agentul constatator al intimatului Inspectoratul de Poliție Județean Suceava, petentul a fost sancționat pentru faptul că, în ziua de 24.01.2015, ora 16:50, conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe DN 29 - Salcea, județul Suceava, cu viteza de 87 km/h, viteză înregistrată cu aparatul radar Autovision montat pe auto MAI_ și de asemenea, plăcuțele cu nr. de înmatriculare erau murdare împiedicând citirea numărului.

În procesul - verbal contestat s-a arătat că fapta reținută constituie o încălcare a prevederilor art. 121 al.1 din HG 1391/2006 și sancționată de art. 108 alin.1 lit. c), pct. 3 din OUG 195/2002 și prevederilor art. 147 pct. 3 din HG 1391/2006 și sancționată de art. 99 alin.1, pct. 16 din OUG 195/2002.

Petentul a fost sancționat cu 6 puncte-amendă și cu 4 puncte de penalizare.

Procesul-verbal nu a fost semnat de către petent.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

În ceea ce privește criticile petentului vizând necomunicarea procesului-verbal în 30 de zile de la întocmire, instanța constată nefondată această apărare, procesul-verbal fiind comunicat în termene, conform dovezilor depuse de intimat la dosar (f. 20-23).

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

Mențiunile privind situația de fapt se bucură de prezumția de veridicitate, întrucât reprezintă constatări directe ale agentului de poliție care a asistat la săvârșirea contravenției, constatări ce sunt susținute și printr-un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.

Instanța reține că art. 109 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 conferă valoare probatorie constatărilor directe ale agentului de poliție, iar potrivit art. 109 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.

Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Cu privire la acest aspect instanța subliniază că jurisprudența recentă a Curții E.D.O. în cauza I. P. c. României (cererea nr._/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), Curtea Europeană a constatat că instanțele i-au dat ocazia petentului de a-și prezenta punctul de vedere, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.

Raportat la aceste observații, instanța constată că petentul a avut la dispoziție cadrul procesual pentru a dovedi netemeinicia procesului-verbal.

În drept, potrivit art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.

Conform art. 108 alin. 1 lit. c) din O.U.G. nr. 195/2002, săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: 4 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte: depășirea cu 31 - 40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.

Potrivit art. 101 alin. 2 din OUG 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni (de la 6 la 8 puncte-amendă) fapta săvârșită de conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 4 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. c).

Instanța arată că regulile de utilizare ale aparatelor radar sunt prevăzute de către Norma de metrologie legală NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)", iar potrivit art. 5.2. atestarea legalității se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice și eliberarea unor documente specifice, în conformitate cu prevederile instrucțiunilor de metrologie legală în vigoare.

Conform art. 5.2.1., în buletinele de verificare metrologică, eliberate în urma verificărilor inițiale și a verificărilor periodice ale cinemometrelor montate pe mașini, care funcționează în regim staționar, sau atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, trebuie să se menționeze marca și numărul de înmatriculare ale autovehiculului de patrulare pe care este amplasat cinemometrul, legalitatea cinemometrului fiind valabilă numai pe autovehiculul pe care acesta era montat la momentul efectuării verificării metrologice.

Raportat la aceste norme instanța reține că aparatul radar cu care a fost înregistrată fapta reținută în sarcina petentului, aparat montat pe autospeciala intimatului marca Dacia cu nr. de înmatriculare MAI_ a fost supus verificării metrologice, fiind în perioada valabilității verificării la momentul când a fost constatată săvârșirea contravenției, respectiv 24.01.2015, astfel cum rezultă din buletinul de verificare metrologică nr._ din 01.04.2014 eliberat de Biroul Român de metrologie Legală din cadrul Institutului Național de Metrologie.

Instanța subliniază că operatorul radar este atestat și are calitatea de a utiliza aparatul, astfel cum rezultă din atestatul operatorului radar nr._/29.01.2014.

Petentul în plângerea formulată a susținut că nu circula cu viteza consemnată în procesul-verbal.

Instanța constată, contrar afirmațiilor petentului, că în înregoistrarea video depusă la dosar, se evidențiază clar autovehiculul petentului cu numărul de înmatriculare_ și viteza de deplasare, respectiv 87 Km/h, în data de 24.01.2015, la ora 16:50.

Raportat la considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, instanța constată că sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. c) și art. 101 alin.2 din O.U.G. nr. 195/2002 și că petentul răspunde contravențional cu privire la aceasta, nefiind răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal.

În ceea ce privește fapta referitoare la numerele de înmatriculare murdare, instanța constată că fiind vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul contator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.

Petentul nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nici nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.

Cu toate că prin plângerea formulată petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, instanța constată că acesta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001, astfel că procesul-verbal este legal și temeinic.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor.

Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, precum și pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Astfel, față de pericolul social al faptei reținute în sarcina petentului, care a circulat cu o viteză mare, depășind cu peste 30 km/h viteza maximă admisă în localitate, aducându-se atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, respectiv cele privind desfășurarea circulației rutiere, menite a asigura protejarea populației, dar și a petentului, instanța apreciază că sancțiunea amenzii și puncte de penalizare este proporțională cu gravitatea faptei.

Pentru motivele expuse mai sus, instanța reține că procesul-verbal de contravenție contestat este legal întocmit, iar fapta constatată există și este imputabilă petentului, astfel încât, în baza art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, va respinge plângerea ca nefondată, menținând dispozițiile procesului-verbal de contravenție contestat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul Apostiu D., CNP_, cu domiciliul în B., ..46, ., jud. B., împotriva procesului-verbal . nr._ din 24.01.2015, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Suceava, cu sediul în Suceava, .. 9, jud. Suceava.

Cu drept de apel, care se depune la Judecătoria Suceava, în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23.06.2015.

Președinte,Grefier,

A.A./O.D. 4 exp.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 3518/2015. Judecătoria SUCEAVA