Plângere contravenţională. Sentința nr. 4973/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4973/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 23-10-2015 în dosarul nr. 4973/2015
Dosar nr. 5115/324 /2015 - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4973
Ședința publică din 23 octombrie 2015
Președinte: B. C.
Grefier: D. M.
La ordine, judecarea plângerii contravenționale formulate de petentul R. L. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr. 2038 încheiat la data de 12.07.2015 de I.P.J. Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică, in ordine de pe listă (poziția 21), la prima strigare se constată lipsa părților, situație în care potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare, la sfârșitul ședinței de judecată, se constată lipsa părților.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că prezenta cauză se află la primul termen de judecată.
Instanța, în temeiul art. 131 din Codul de procedură civilă, verifică, din oficiu, competența de soluționare a prezentei cereri și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina supusă judecății.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 238 din Codul de procedură civilă, estimează durata cercetării procesului, apreciind că la prezentul termen cauza poate fi soluționată.
În temeiul art. 258 din Codul de procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Constatând cercetarea judecătorească finalizată, potrivit art. 392 și 394 din Codul de procedură civilă, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat și, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 21.07.2015 sub nr._, petentul R. L. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr. 2038 încheiat la data de 12.07.2015 de I.P.J. Suceava, solicitând anularea procesului verbal precum și, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivare, petentul a arătat, în esență,că procesul verbal contestat este nul întrucât au fost încălcate cerințele imperative ale disp. art. 16 din O.G. nr. 2/2001, în sensul nu s-a descris în detaliu împrejurările și pericolul social al faptei imputate, nu este descrisă localitatea (.) în mod concret, este o descriere sumară/generală și nu concretă așa cum o cere legea.
Plângerea este legal timbrată cu timbru judiciar în valoare de 20 lei conform art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013.
În dovedire, petentul a atașat în susținerea plângerii în copie, înscrisuri (filele 8 - 12).
Intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Suceava a formulat întâmpinare, la data 06.08.2015 (filele 17 - 18 dosar), solicitând respingerea plângerii formulate ca nefondată și menținerea procesului verbal cu sancțiunile aplicate.
În motivare, intimata a arătat că prin procesul verbal contestat petentul a fost sancționat cu 9 puncte amendă, respectiv 945 lei și cu mențiunea complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, pentru depășirea cu 52 km/h a vitezei maxime admise pe DN2, localitatea Dărmănești, jud. Suceava.
A mai arătat că viteza autoturismului condus de petent a fost măsurată, respectiv înregistrată, cu aparatul radar în modul „în staționar”, iar din vizionarea imaginilor înregistrate cu cinemometrul se poate constata că autoturismul condus de petent a fost surprins rulând cu viteza de 102 km/h în interiorul localității Dărmănești.
A mai arătat că agentul constatator în procesul verbal de constatare a contravenției a indicat corect locul săvârșirii contravenției „DN 2 Dărmănești, km 449+900 m, jud. Suceava”. Contravenientul avea obligația de a respecta semnificația indicatorului restricție Limita de viteză (50 km/h), instalat împreună cu indicatorul de orientare Intrare în localitate.
A mai precizat că procesul verbal contestat este legal și temeinic, sancțiunile fiind stabilite în raport cu gradul de pericol social al contravenției săvârșite de petent.
În dovedire, intimata propus proba cu înscrisuri și a înaintat documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție.
Instanța a administrat la solicitarea părților, proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr. 2038 din data de 12.07.2015, petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 945 lei, precum și sancțiunea complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, reținându-se în sarcina acestuia faptul că în data respectivă, ora 17.30, a condus autoturismul marca Skoda F., cu nr. de înmatriculare_, pe DN 2, în localitatea Dărmănești, km 449+900 m, fiind înregistrat cu aparatul radar tip Autovision montat pe autoturismul M.A.I. nr._ cu viteza de 102 km/h, limita pe sectorul respectiv de drum fiind de 50 km/h.
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat . nr. 2038 din data de 12.07.2015, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare.
Prin plângerea formulată, petentul nu aduce critici cu privire la legalitatea procesului verbal de contravenție.
Cât privește temeinicia, instanța reține că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
Având în vedere că petentul a condus autoturismul cu o viteză de 102 km/h în localitatea Dărmănești, limita de viteză în localitate fiind de 50 km/h, fapt ce rezultă din probele administrate în cauză, și având în vedere și faptul că în cauză nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, sau a unei cauze care să înlăture caracterul contravențional al faptei, instanța constată că forța probantă a procesului verbal . nr. 2038 din data de 12.07.2015 nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa. Prezumția de veridicitate a procesului verbal subzistă și în condițiile în care petentul nu a solicitat încuviințarea niciunei probe pentru a o combate.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ – care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată – precum și în raport de cele învederate în procesul-verbal, instanța reține că nu se justifică o reindividualizare a sancțiunii.
Astfel, în ceea ce privește fapta constând în depășirea vitezei regulamentare de circulație, se impune a fi avut în vedere faptul că pericolul social este unul important, fapta fiind de natură a periclita siguranța circulației pe drumurile publice.
Instanța reține, de asemenea, viteza cu care petentul a depășit limita legală, 52 km/h.
Instanța va menține, pe cale de consecință, sancțiunile aplicate de către agentul constatator ca fiind legale și proporționale cu pericolul concret al faptei petentului.
Prin urmare, dat fiind cele expuse mai sus, instanța va respinge plângerea formulată de către petent în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Suceava, ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulate de petentul R. L., CNP_, domiciliat în mun. Rădăuți, .. 21, jud. Suceava, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr. 2038 încheiat la data de 12.07.2015 de I.P.J. Suceava.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Suceava.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.10.2015.
Președinte, Grefier,
Red. BC/DM
4 ex./2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4927/2015. Judecătoria SUCEAVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4758/2015.... → |
|---|
