Plângere contravenţională. Sentința nr. 5255/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5255/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 10-11-2015 în dosarul nr. 5255/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5255
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. A.
Grefier: I. G.
La ordine se află pronunțarea plângerii contravenționale formulată petentul S. I. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit la data de 19.08.2015 de intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Suceava - Postul de Poliție Bosanci.
Dezbaterile cauzei în fond au avut loc în ședința publică din data de 27 octombrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta sentință și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru azi, 10 noiembrie 2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din data de 26.03.2015, petentul S. I. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 19.03.2015 încheiat de I.P.J. Suceava, prin care a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei pentru contravenție prev. de art.2 pct.14 și 2 alin.1 din Legea 61/1991 republicată.
În motivare, petentul a arătat că s-a reținut în sarcina sa că cei doi câini de talie mare pa care îi posedă au ieșit din curtea casei.
A susținut petentul că nu are nicio vină în producerea acestui incident. Cei doi câini, care sunt foarte blânzi, s-au ținut după nepoții săi până la școală, probabil datorită faptului că nepoții au lăsat poarta deschisă.
Totodată, petentul a menționat că cei doi câini sunt obișnuiți cu copiii, pe care nici măcar nu îi latră.
În drept, petentul și-a întemeiat cererea pe disp. O.G.2/2001.
În dovedire, petentul a depus la dosar procesul verbal de contravenție contestat.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (f.10).
La data de 28.04.2015, intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Suceava a depus întâmpinare la dosar (f.15), prin care a solicitat respingerea plângerii.
În motivare, intimatul a arătat că, la data de 19.03.2015, orele 12,30, agenții Postului de Poliție Bosanci, în timp ce se aflau în fața clădirii postului, au observat în fața Școlii Generale cu clasele I-VIII Bosanci, la ieșirea elevilor de la orele de curs, doi câini de talie mare, care se învârteau după copii.
Din aceste motive, s-au deplasat la fața locului pentru a preîntâmpina producerea unor evenimente negative, ocazie cu care câinii au luat-o la fugă în prezența altor copii, iar din investigațiile efectuate în zonă s-a constatat faptul că cei doi câini îi aparțin numitului S. I. din ., reprezentantul rromilor din .> Din aceste motive, agentul șef N. V. împreună cu agentul principal Ț. I. s-au îndreptat spre cartierul de rromi, ocazie cu care a fost identificat pe un drum din apropierea locuinței numitului S. I., căruia i-a fost solicitat să prezinte un act de identitate. Cu toate că numitului S. I. i s-a pus în vedere de mai multe ori verbal să-și lege câinii, acesta nu a înțeles, câinii ajungând până în fața Școlii Generale cu clasele I-VIII Bosanci, aflată la o distanță de circa 1 km de locuința sa.
A menționat intimatul că starea de pericol a fost amplificată întrucât în momentul în care au ajuns câinii în fața școlii, elevii și preșcolarii ieșeau de la orele de curs și exista posibilitatea producerii unui eveniment cu puternic impact negativ prin aceea că elevii puteau fi mișcați de câinii nesupravegheați.
De asemenea, intimatul a precizat că i s-a adus la cunoștință numitului S. I. că urmează să fie sancționat cu amendă pentru încălcarea art. 2 pct.17 din Legea 61/1991, ocazie cu care acesta a început să aducă la adresa organelor de poliție injurii și expresii jignitoare, motiv pentru care a fost sancționat cu două procese verbale, respectiv . nr._, cu amendă de 500 lei și . nr._ cu amendă în valoare de 1000 lei.
A mai menționat intimatul că petentul a refuzat să semneze procesele verbale de contravenție și, cu toate că la fața locului erau câteva persoane de etnie rromă, nu s-a putut consemna nici un martor asistent deoarece numitul S. I. este reprezentantul acestora în fața instituțiilor publice.
Petentul a solicitat încuviințarea probei cu martora S. O., probă încuviințată și administrată de instanță, declarația acesteia fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:i
În fapt:
Prin procesul verbal . nr._ din data de 19.03.2015, petentul S. iorgu a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 500 de lei pentru contravenția prev. de art.2 pct.14 și 2 alin.1 din Legea 61/1991 republicată, în sarcina sa reținându-se că cei doi câini de talie mare pe care îi posedă au ieșit din curtea casei.
În drept:
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile Legii nr. 61/1991 au drept scop garantarea siguranței publice, apărarea ordinii și prevenirea faptelor ilicite, protejarea sănătății sau a moralei ori protejarea drepturilor și libertăților altora.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că petentul s-a aflat la momentul încheierii procesului verbal contestat, iar din înscrisurile depuse de intimată la dosar rezultă că cei doi câini de talie mare pe care îi posedă au ieșit din curtea casei.
Fiind vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul contator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Petentul nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nici nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.
Declarația martorei S. O. va fi înlăturată de instanță datorită faptului că există contradicții în propria declarație.
Conform psihologiei judiciare, martorul poate greși asupra unor împrejurări, dar poate spune adevărul cu privire la celelalte părți ale depoziției. Concluzia nu trebuie să determine raționamentul că o eroare minimă, cu o importanță redusă, odată făcută, înseamnă că martorul a mai greșit și-n celelalte părți ale mărturiei de o importanță reală pentru cauză, însă dacă eroarea este grosieră, vizibilă, printr-un element intrinsec, de natură a modifica datele în care se circumscrie cauza, aceasta se răsfrânge asupra întregii mărturii, fiind de natură a o discredita.
Astfel, martora a arătat că petentul deține doi câini de talie mare, care stau de obicei dezlegați în curte. A mai arătat petenta și că acești câini mai ies din curte, însă a precizat că în ziua respectivă câinii nu au ieșit din curte, deși nu a putut preciza care a fost ziua în care a fost amendat petentul.
Din analiza declarației martorului rezultă contradicții în privința unor împrejurări importante, contradicții care nu ar fi trebuit să existe în cazul în care martorul ar fi perceput în mod corespunzător evenimentul. Martorul propus de petent a fost ascultat, cu privire la detalii ale discuțiilor dintre părțile implicate în conflict, pentru a stabili fidelitatea informațiilor și gradul de credibilitate, însă martorul nu a putut da prea multe relații, semn că nu a perceput fidel evenimentul.
Această declarație părtinitoare și contradictorie nu este așadar în măsură a răsturna prezumția simplă privind temeinicia observațiilor personale ale agentului constatator. Petentul nu a invocat și, cu atât mai puțin, dovedit existența unui motiv de subiectivitate pentru care agentul constatator nu ar putea fi considerat imparțial.
Față de aceste aspecte, instanța constată că petentul nu a reușit să răstoarne prezumția de adevăr și temeinicie consemnată în procesul-verbal contestat. Mai mult, prin plângere și chiar în fața instanței petentul a recunoscut că cei doi câini au ieșit în ziua respectivă din curte.
Având în vedere că procesul-verbal analizat constituie un mijloc de probă și cuprinde constatări personale ale agentului constatator cu privire la situația de fapt descrisă, instanța reține că acesta a avut posibilitatea de a aprecia dacă acțiunile petentului au fost de natură a tulbura liniștea și ordinea publică, astfel că procesul-verbal contestat este legal și temeinic.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată în sumă de 500 de lei pentru contravenția săvârșită este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Având în vedere aceste considerente, instanța va respinge plângerea petentului, menținând prevederile procesului-verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul S. I., domiciliat în ., împotriva procesului-verbal . nr._ din 19.03.2015, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Suceava.
Cu drept de apel, care se depune la Judecătoria Suceava, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10.11.2015.
Președinte,Grefier,
Pentru grefier aflat în C.M. semnează grefierul șef,
RED. A.A./Tehn. I.G./5 ex./
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5243/2015.... | Anulare act. Sentința nr. 5238/2015. Judecătoria SUCEAVA → |
|---|
