Acţiune în constatare. Sentința nr. 3586/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3586/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 08-07-2015 în dosarul nr. 3586/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU M.
DOSAR nr._
Sentința civilă nr. 3586/2015
Ședința publică din data de 08 iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. M. G.
GREFIER: C. Elianne B.
Pe rolul instanței se află soluționarea cererii formulată de reclamanții C. V.-A., CNP_ și C. S., CNP_, ambii cu domiciliul în Tîrgu M., .. 60, ., cu domiciliu procesual ales la Cabinet de Avocat F. I. S., cu sediul în Tîrgu M., ./12, jud. M., în contradictoriu cu pârâta S.C. V. ROMÂNIA S.A., cu sediul în București, ., ., sector 2, având număr de înregistrare la Registrul Comerțului J_, CUI_, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamanților, av. F. I. S., lipsă fiind reprezentantul legal al pârâtei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că reclamanții au formulat cerere de renunțare la judecată, iar pârâta a fost citată cu mențiunea că se va pune în discuție cererea de renunțare la judecată formulată de către reclamanți.
În baza art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța verifică din oficiu competența generală, materială și teritorială, constatând că este competentă să soluționeze cauza, sub toate aspectele, prin prisma prevederilor art. 94 pct. 4 Cod procedură civilă și art. 12 alin. 1 din Legea nr. 193/2000.
La interpelarea instanței, reprezentanta reclamanților, av. F. I. S. arată că a fost încheiată o tranzacție între părți, sens în care aceștia renunță la judecată.
Ținând seama de cererea de renunțare la judecată formulată de reclamanți, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.01.2015, sub nr._, reclamanții C. V.-A. și C. S. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. V. România S.A.:
1. să se constate că art. 5 lit. a din Condițiile speciale și pct. 3.5 din Condițiile generale ale Convenției de credit nr._/01.02.2008 care prevăd plata lunară a unui comision de risc în cuantum de 0,22% aplicat soldului creditului, constituie o clauză abuzivă în sensul art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000;
2. să se constate că art. 3 pct. 5.1 lit. b din Actul adițional nr. 1/24.09.2010 la Convenția de credit nr._/01.02.2008, prin care s-a introdus comisionul lunar de administrare în cuantum de 0,22% aplicat la soldul creditului, constituie o clauză abuzivă în sensul art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000;
3. să se dispună repunerea părților în situația anterioară inserării clauzelor privind comisionul de risc (devenit de administrare) și, drept consecință, să se dispună eliminarea acestora din contractul de credit, precum și obligarea pârâtei de a restitui în integralitate sumele de bani încasate cu titlul de comision de risc, respectiv, de administrare, de la data încheierii contractului și până la data pronunțării hotărârii, în baza clauzelor contractuale anulate prin hotărâre;
4. să se dispună obligarea pârâtei la plata dobânzii legale calculată potrivit art. 3 alin. 1 din O.G. nr. 9/2000, cu modificările și completările ulterioare, asupra fiecărei sume plătită pârâtei cu titlul de comision de risc (administrare), de la data plății de către reclamanți a fiecărei sume de bani în parte și până la data restituirii efective de către pârâtă a acestor sume;
5. să se dispună obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată prilejuite de proces.
La data de 02.02.2015, reclamanții au formulat precizare a cererii de chemare în judecată, prin care au solicitat:
1. să se constate că art. 5 lit. a din Condițiile speciale și pct. 3.5 din Condițiile generale ale Convenției de credit nr._/01.02.2008, care prevăd plata lunară a unui comision de risc în cuantum de 0,22% aplicat la soldul creditului, constituie o clauză abuzivă în sensul art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000;
2. să se constate că art. 3 pct. 5.1 lit. b din Actul adițional nr. 1/24.09.2010 la Convenția de credit nr._/01.02.2008, prin care s-a introdus comisionul lunar de administrare, în cuantum de 0,22% aplicat la soldul creditului, constituie o clauză abuzivă în sensul art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000;
3. să se dispună repunerea părților în situația anterioară inserării clauzelor privind comisionul de risc (devenit de administrare) și, drept consecință, să se dispună eliminarea acestora din contractul de credit, precum și obligarea pârâtei la restituirea către reclamanți, în integralitate, sumele de bani încasate cu titlul de comision de risc, în cuantum de 4.295,12 CHF, echivalentul a 19.050,57 RON (1CHF = 4,4354 RON la data introducerii cererii de chemare în judecată 20.01.2015), respectiv, de administrare, în cuantum de 5.829,73 CHF, echivalentul a 25.857,18 RON (calculat până la data introducerii cererii de chemare în judecată), de la data încheierii contractului și până la data pronunțării hotărârii, în baza clauzelor contractuale anulate prin hotărâre;
4. să se dispună obligarea pârâtei la plata dobânzii legale în cuantum de 6.109,73 RON, calculate potrivit art. art. 3 alin. 1 din O.G. nr. 9/2000, cu modificările și completările ulterioare, asupra fiecărei sume plătită pârâtei cu titlul de comision de risc (administrare), de la data plății de către reclamanți a fiecărei sume de bani în parte și până la data restituirii efective de către pârâtă a acestor sume;
5. să se dispună obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată prilejuite de proces.
La data de 23.03.2015, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru cererea de restituire a sumelor achitate cu titlul de comision de risc, respectiv, comision de administrare, anterior date de 20.01.2012, admiterea excepției lipsei de interes în privința petitului 1, iar, în subsidiar, respingerea acestuia ca nefundat, respingerea, în rest, a acțiunii ca nefondată, precum și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
În data de 26.05.2015, reclamanții au depus răspuns la întâmpinare, prin care au solicitat instanței să constate netemeinicia apărărilor invocate prin întâmpinare și admiterea acțiunii astfel cum aceasta a fost formulată.
În data de 15.06.2015, pârâta a depus cerere prin care a solicitat instanței să ia act de Declarația de renunțare la litigiul ce face obiectul prezentului dosar, dată în formă autentică și anexată la cererea depusă. De asemenea, în cererea depusă, pârâta a menționat faptul că nu solicită cheltuieli de judecată.
La dosarul cauzei au fost depuse următoarele înscrisuri: convenția de credit nr._/01.02.2008 (f. 11-17), grafic de rambursare (f. 18-20), răspuns la actul adițional oferit pentru studiu (f. 21), răspuns la oferta pârâtei nr. 1615/10.09.2010 (f. 22), act adițional nr. 1/24.09.2010, la Convenția de credit nr._/01.02.2008 (f. 23-27), plan de rambursare (f. 28-29), grafic de rambursare credit (f. 30-33), interogatoriul formulat de reclamanți pentru pârâta S.C. V. România S.A. (f. 34-36), declarație de renunțare la judecată (duplicat) autentificată sub nr. 898/08.06.2015 (f. 67).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Cererea reclamanților de renunțare la judecată este făcută în concordanță cu principiul disponibilității părților în procesul civil, respectiv cu voința părților de a introduce o cerere de chemare în judecată sau de a stinge un litigiu înainte de soluționarea acestuia cererea fiind expresă în sensul de a pune capăt procesului.
Cererea formulată de către reclamanți la data 15.06.2015 prin care renunță la judecată, îndeplinește condițiile prevăzute de art. 406 alin. 4 Cod procedură civilă, astfel că, în temeiul acestuia și ținând cont de acordul expres al pârâtei cu privire la cererea de renunțare, instanța urmează să ia act de renunțarea la judecată.
Văzând dispozițiile art. 453 alin 1 Cod proc. civ coroborate cu dispozițiile art. 9 Cod proc. civ care consacră principiul disponibilității părților în procesul civil, instanța va lua act de faptul că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Ia act de renunțarea la judecarea cererii formulată de reclamanții C. V. A., CNP_, și C. S., CNP _, ambii cu domiciliul în Tîrgu M., .. 60, ., având domiciliul procesual ales la cabinet av. F. S., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în București, ., . 10 sector 2, prin Sucursala Tîrgu - M., cu sediul în Tîrgu M., P-ța Trandafirilor, nr. 33 A, parter, jud. M..
Ia act de faptul că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de recurs se depune la Judecătoria Tg M..
Pronunțată în ședință publică, azi 08.07.2015.
P., GREFIER,
M. M. G. C. ELIANNE B.
Red: MMG
Tehnored:CEB
5 ex/03.08.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3571/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3543/2015.... → |
|---|
