Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 3696/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3696/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 20-07-2015 în dosarul nr. 3696/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU M.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3696
Ședința publică din 20 iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. A. N.
GREFIER: M. M.-E.
Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta R. SA prin administrator judiciar Casa de Insolvență R. SPRL, în contradictoriu cu pârâta K. C. SRL, având ca obiect acțiune în răspundere contractuală.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 29.06.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea inițial pentru data de 13.07.2015, iar ulterior pentru data de astăzi, 20.07.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. cererea formulată la data de 25.03.2015 și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamanta . chemat în judecată pe pârâta ., solicitând instanței să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 1388,80 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate si neachitate, plata penalităților de întârziere aferente sumei datorate, calculate de la data scadenței și până la data plății efective, conform prevederilor contractului încheiat între părți; la data introducerii prezentei cereri, cuantumul penalităților de întârziere este de 882,24 RON, precum și la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că, în baza relațiilor comerciale existente între părți la data de 26.08.2009 s-a încheiat contractul de prestării servicii nr. BVMC0269. În baza acestui contract reclamanta s-a obligat să presteze servicii de securitate în favoarea pârâtei.
Reclamanta a menționat faptul că, și-a îndeplinit toate obligațiile contractuale, însă pârâta nu a înțeles să își îndeplinească obligațiile contractuale corelative și să achite contravaloarea serviciilor prestate, refuzând plata mai multor facturi în sumă de 1388,80 lei.
Astfel în conformitate cu prevederile art. 1270 si art. 1350 al. 1 și 2 din Noului cod civil coroborate cu prevederile Contractului de prestare servicii, art. 6.2, pârâta îi datorează venalități de întârziere în valoare de 155.89RON.
Privitor la cheltuielile de judecată, solicită suma de 100 RON, reprezentând o fracțiune din onorariul încasat de către societatea de avocatură, fracțiune prezentei cauze. Față de cele mai sus expuse, vă solicităm admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, urmând să obligați pârâta la plata sumei datorate, a penalităților de întârziere și a onorariului avocațial.
În drept și-a întemeiat prezenta pe prevederile art. 1270 și 1350 NCC.
În temeiul art.223 din noul Cod procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Pârâta . a formulat întâmpinare (f.25), prin care pe cale de excepție a invocat excepția prematuritătii introducerii acțiunii, întrucât soldul în suma de 1.388,80 lei reprezintă facturi emise pentru servicii care nu au fost efectiv prestate în totalitate, neexigibile.
Pârâta a menționat faptul că, de îndată ce reclamanta prezintă rapoartele solicitate este de acord să achite soldul în cazul în care se demonstrează prestarea lor în integritate.
În fapt a arătat că, a fost beneficiara unor servicii conform contractului nr. MC0269 din 26.08.2009 pentru doua obiective: imobil . si imobil .-4 ambele situate în Targu- M..
Serviciile de la adresa Bld 1 Decembrie 1918 nr. 163 corp b Targu M. au fost mutate la adresa .-4, Targu M.. Reclamanta nu a prestat cel puțin 3 luni serviciile facturate pentru imobilul situat în Targu M. .-4. A semnalat acest aspect atât la data notificării de reziliere cat si a solicitat un raport de activitate pentru acest obiectiv pentru a demonstra neprestarea serviciilor, solicitare care a rămas fără răspuns din partea reclamantei.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.205 și următoarele, art.453 din noul Cod procedură civilă,
În probațiune s-au depus la dosar următoarele înscrisuri: încheierea dată în camera de consiliu din data de 04.09.2014 a Tribunalului București-Secția civilă a VII a (f.4-5,6), contract de prestări servicii monitorizare și intervenție (f.7-9), notificare de reziliere a contractului de prestări servicii (f.10), facturi servicii (f.11-18), extras de cont (f.19), plic (f.20), adrese (f.27,28).
Analizând ansamblul probelor administrate în cauză, instanța reține următoarele, deliberând cu prioritate asupra excepțiilor invocate ce fac inutilă cercetarea pe fond a pricinii, în baza art. 248 al. 1-4 Cod proced. civilă:
Excepția prematurității invocată de pârâtă nu este fondată. Susținerile pârâtei în fapt vizează aspecte de netemeinicie a cererii introductive, neconturând existența unei proceduri prealabile care să nu fi fost urmată de reclamantă ori un alt fine de neprimire a cererii. În consecință, va respinge excepția analizată, ca nefondată.
În ce privește legea aplicabilă prezentului dosar, reținem că, potrivit disp. art. 6 din noul Cod civil, respectiv ale art. 3, și 102 din Legea 71/2011, raportat la data încheierii contractului între părți (26.08.2009), sunt aplicabile dispozițiile vechiului Cod civil de la 1864, iar potrivit disp. art. 3 din Legea 76/2012, raportat la data formulării acțiunii, dispozițiile Noului Cod de Procedură Civilă.
Pe fondul cauzei, se reține că în baza relațiilor comerciale existente între părți, la data de 26.08.2009 s-a încheiat contractul de prestării servicii nr. BVMC0269 (filele 7-9), prin care reclamanta în calitate de prestator s-a obligat să presteze servicii de securitate în favoarea pârâtei, denumită beneficiar, la adresa din Tg-M., . nr. 163, corp B și Tg-M., ., conform art. 2.1 din contract.
În baza art. 969 Cod Civil, „Convențiile au putere de lege între părțile contractante.” În baza art. 970 Cod Civil, „Convențiile trebuie executate cu bună-credință.” În baza art. 1073 Cod Civil, „Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.”
Reclamanta în calitate de prestator și-a îndeplinit toate obligațiile contractuale, însă pârâta nu a înțeles să își îndeplinească obligațiile contractuale corelative și să achite contravaloarea serviciilor prestate, refuzând plata mai multor facturi în sumă de 1.388,80 lei, facturi depuse la dosar la filele 11-14, reprezentând servicii de securitate pe perioada octombrie 2013-ianuarie 2014, atât pentru obiectivul situat în Tg-M., .-4, cât și în TG-M., pe ..
Pârâta a fost notificată în vederea soluționării pe cale amiabilă a diferendului, dar a refuzat și de această dată plata (filele 15-16).
P. neplata facturilor corespunzătoare serviciilor prestate de reclamantă, pârâta a cauzat acesteia un prejudiciu, ce se cuvine a fi reparat. În cauză sunt întrunite elementele pentru angajarea răspunderii civile contractuale a pârâtei, respectiv: existența unui contract valabil încheiat, neîndeplinirea unei obligații contractuale de către pârâtă, existența unui prejudiciu patrimonial produs reclamantei, existența unei legături de cauzalitate între prejudiciu și nerespectarea obligațiilor contractuale, vinovăția pârâtei, existența punerii în întârziere și inexistența unei clauze de neresponsabilitate.
Astfel, instanța nu va reține susținerile pârâtei privind neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către reclamantă, întrucât din conținutul facturilor reiese faptul că serviciile de securitate au fost prestate la ambele adrese indicate în întâmpinare, în mod corespunzător.
În ceea ce privește apărarea că reclamanta nu ar fi prestat servicii de securitate timp de „cel puțin 3 lui la imobilul din Tg-M., .-4”, instanța constată că excepția de neexecutare ridicată de pârâtă nu are relevanță din punct de vedere al pretențiilor deduse judecății, fiind imprecisă și vagă cu privire la perioada reclamată a neexecutării obligațiilor, pârâta nesusținând în mod concret că reclamanta nu și-ar fi îndeplinit obligațiile în perioada corespunzătoare emiterii facturilor deduse judecății.
Mai mult, pârâta nici nu face dovada faptului că ar fi reclamat neexecutarea contractuală a reclamantei în timpul derulării contractului, singura corespondență relevantă fiind adresa nr. 4047/13.01.2014 (fila 10) prin care formulează notificare de reziliere a contractului și adresa nr. 5424 din 03.04.2015 (fila 27), prin care a arătat că înțelege să nu achite facturile pretinse.
Nici o probă nu a fost administrată în cauză de pârâtă, în conformitate cu prevederile art. 249 Cod procedură civilă, care să susțină excepția neexecutării contractului de către reclamantă, deși potrivit art. 4.2 lit. b din contract, pârâta în calitate de beneficiară avea posibilitatea, în cazul în care constata deficiențe, să solicite reclamantei prestator să analizeze și să verifice modul de îndeplinire a dispozițiilor contractuale.
În același timp, obligația pârâtei privind plata facturilor emise de reclamantă, obligatorie conform art. 4.2 lit. f din contract, nu a fost respectată de aceasta, fapt recunoscut inclusiv prin întâmpinare.
În sarcina pârâtei art. 4.2 lit. f stipulează obligația de plată a facturilor în termen de 10 zile de la primirea facturii, sub sancțiunea penalităților de întârziere prevăzute la art. 6.2 de 0,15 % pe zi de întârziere.
Pentru calculul penalităților de întârziere instanța are în vedere fișa de calcul depusă de reclamantă la fila 17, evidențiind un mod de calcul necontestat în concret de pârâtă.
Aplicând prevederile legale enunțate la prezenta speță, constată instanta ca reclamanta si-a indeplinit intocmai obligațiile ce ii reveneau din contractul incheiat intre parti, respectiv a prestat servicii in favoarea paratei, care a si semnat acest contract, dar, corelativ, parata nu si-a indeplinit obligatia ce ii revenea, de a plăti serviciile prestate de reclamantă, motiv pentru care instanța va admite actiunea si va obliga parata la plata către reclamantă a sumei de 1.388,80 lei cu titlu de debit principal, suma de 882,24 lei cu titlu de penalități de întârziere calculate până la data introducerii acțiunii (25 martie 2015), ca și la plata de penalități de întârziere în continuare, de la data de 26 martie 2015 și până la achitarea debitului restant.
.
Ca parte căzută în pretentii, în baza art. 453 Cod proced. civilă, parata va fi obligată si la plata cheltuielilor de judecata, in suma de 100 lei, reprezentând onorariu dovedit prin înscrisurile de la filele 18-19.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prematurității.
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta . insolvență, J40/_/2000, cu sediul social în București, sector 2, .. 5-25, CUI RO_, reprezentată prin administrator judiciar Casa de insolvență R. SPRL, cu sediul ales pentru comunicare la SCA G. și Asociații în București, .-69, ., . cu primirea corespondenței E. T.) în contradictoriu cu pârâta ., J_, CUI RO_, cu sediul în Tg-M., .-4, jud. M..
Obligă pârâta la plata sumei de 1.388,80 lei cu titlu de debit principal, suma de 882,24 lei cu titlu de penalități de întârziere calculate până la data introducerii acțiunii (25 martie 2015), ca și la plata de penalități de întârziere în continuare, de la data de 26 martie 2015 și până la achitarea debitului restant.
Obligă pârâta la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Tg-M..
Pronunțată în condițiile art. 396 al. 2 Cod proced. civilă, azi 20.07.2015.
PREȘEDINTE | GREFIER |
I. A. N. | M. M.-E. |
4. ex./06.10.2015
Red. IAN
Tehnored. L.M.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3772/2015.... | Validare poprire. Sentința nr. 3752/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ → |
|---|
