Plângere contravenţională. Sentința nr. 342/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 342/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 342/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 342
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. DUMITRIȚA S.
GREFIER: C. L.
Pe rolul instanței se află judecarea plângerii contravenționale formulate de petentul F. A., în contradictoriu cu intimata P. M. TÎRGU M. – SERVICIUL PARCĂRI PUBLICE, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției nr._/14.05.2014.
În lipa părților.
Se constată că mersul dezbaterilor este consemnat în încheierea de ședință pronunțată la data de 15.01.2015, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună eventuale concluzii scrise, a amânat pronunțarea asupra cauzei pentru data de 22 ianuarie 2015, iar mai apoi, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra cauzei pentru data de astăzi, 29 ianuarie 2015, încheierile menționate făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu M. la data de 29.05.2014, sub nr._, petentul F. A. a chemat în judecată pe intimatul Municipiul Tîrgu M. – Serviciul Parcări Publice și a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate nulitatea absolută a procesului-verbal de constatare a contravenției nr._/14.05.2014 și să dispună anularea acestuia.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că procesul-verbal atacat a fost întocmit de către o persoană necompetentă, în condițiile în care domnul Maco V. este angajat al Serviciului Parcări Publice Tîrgu M., în procesul-verbal neexistând nicio mențiune că domnul Maco ar deține o împuternicire dată prin Dispoziția Primarului M. Tîrgu M., așa cum prevede art. 12 din H.C.L. 74/2009, încălcându-se și prevederile art. 13 din același act normativ. Față de împrejurarea că procesul-verbal a fost întocmit de o persoană fără calitate, petentul a subliniat că actul sancționator este lovit de nulitate absolută.
Un alt motiv de nulitate absolută invocat de către petent este acela că nu a fost indicată calitatea agentului constatator Maco V., în sensul prevăzut de art. 15 din O.G. nr. 2/2001 și impus de art. 17 din cuprinsul aceluiași act normativ.
Referitor la nelegalitatea procesului-verbal, petentul a arătat că în cuprinsul acestuia nu se oferă o descriere a faptei cu detalii privitoare la presupusa faptă comisă. Astfel, acesta a subliniat că lipsește intervalul „parcării”, eventuala menționare a duratei parcării putând duce la corecta încadrare a faptei, conform art. 11 din Regulament. Totodată, petentul a arătat că, din cunoștințele sale, pe .. 21, nu există „spații special amenajate sau stabilite și semnalizate corespunzător”.
Față de lipsa intervalului de ore, respectiv a duratei parcării, petentul a apreciat că nu există o descriere a faptei în sensul art. 19 din O.G. nr. 2/2001.
În drept, petentul a invocat prevederile art. 35 din O.G. nr. 2/2001, art. 12 și art. 13 din H.C.L. nr. 74/2009, art. 17, art. 19 din O.G. nr. 2/2001 și art. 61 și art. 63 din O.U.G. nr. 195/2002.
În probațiune, petentul a depus la dosar copia procesului-verbal de constatare a contravenției nr._/14.05.2014 (f. 4).
Cererea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în valoare de 20 lei, conform chitanței aflate la fila 9 din dosar.
În apărare, la data de 03.07.2014, intimatul a depus întâmpinare (f. 14-19), prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, menținerea procesului-verbal cu nr._ ca fiind temeinic și legal și menținerea sancțiunii aplicate.
În fapt, intimatul a arătat că prin procesul-verbal de constatare a contravenției încheiat la data de 14.05.2014, s-a stabilit că petentul, proprietar al autoturismului cu nr._, nu a respectat prevederile art. 4 din Regulamentul de exploatare a parcărilor publice cu plată, aprobat prin H.C.L. nr.74 din 2009, și anume a parcat fără a avea tichet de parcare pe .. 21, din Tîrgu M., în data de 08.01.2014, fiind sancționat cu amendă, în conformitate cu prevederile art. 11 din H.C.L. nr.74 din 2009, în cuantum de 50 lei.
Intimatul a arătat că procesul-verbal indicat a fost întocmit cu respectarea prevederilor OG nr.2/2001, îndeplinind condițiile de formă și cele de fond privind valabilitatea unui astfel de act.
Cu privire la obiecțiunile contravenientului, intimatul a arătat că acestea nu au putut fi consemnate deoarece petentul nu a fost de față la întocmirea procesului-verbal, fapt confirmat de martor. Totodată, a arătat că în cauză au fost respectate prevederile art. 19 din O.G. nr. 2/2001, în lipsa contravenientului procesul-verbal fiind semnat de martorul Szekely G., care a atestat nu starea de fapt reținută de agentul constatator, ci exclusiv împrejurarea că actul sancționator atacat a fost redactat în lipsa contravenientului, fiind inserate toate elementele de identificare ale martorului.
Referitor la obiecțiunile petentului privind probele care trebuiau să fie administrate, intimatul a arătat că apărările sale sunt susținute de planșele foto și de nota de constatare nr._/08.01.2014, care atestă locul și dovada înștiințării conducătorului auto cu privire la contravenția săvârșită, precum și de Dispoziția nr. 316/06.02.2013 a Primarului M. Tîrgu M. și de adresa nr. 385/31.01.2013 emisă de S.C. Tracia Trade Exim S.R.L., adresă din care rezultă că martorul care a semnat procesul-verbal nu are calitatea de agent constatator.
În ceea ce privește locul, data și ora constatării faptei, intimatul a explicat că acestea sunt cuprinse în cadrul procesului-verbal atacat, precum și al notei de constatare, așa încât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001. De asemenea, intimatul a arătat că nu poate fi reținută nici critica adusă de petent, potrivit căreia procesul-verbal ar fi fost încheiat cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. (7) din O.G. nr. 2/2001. În opinia intimatului, deși procesul-verbal a fost încheiat în lipsa petentului, nu este de natură să atragă nelegalitatea procesului-verbal, într-o atare situație petentul trebuind să facă dovada unei vătămări care să nu poate fi înlăturate decât prin anularea procesului-verbal.
Referitor la obiecțiunile contravenientului privind calitatea de agent constatator a numitului Maco V., intimatul a relevat că în prezenta cauză, nota de constatare nr._/08.01.2014 a fost încheiată de către agentul constatator, care, potrivit Dispoziției nr. 316 din 06 februarie 2013 a Primarului M. Tîrgu M., a fost împuternicit să constate și să sancționeze contravențiile. Așadar, potrivit H.C.L. nr. 74/2009, acesta avea dreptul de a încheia note de constatare, în baza cărora agentul constatator Maco V., de asemenea împuternicit prin Dispoziția 316/06.02.2013 a Primarului M. Tîrgu M. a aplicat sancțiunea contravențională, niciun text de lege neimpunând ca agentul care aplică sancțiunea să fie cel care constată în mod nemijlocit săvârșirea contravenției, cu atât mai mult în acest caz, în care prin H.C.L. nr. 74/2009 se prevede o astfel de procedură. Astfel, conform art. 15 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, pot fi agenți constatatori: primarii, (...) persoanele împuternicite în acest scop de către conducători ai autorităților administrației publice centrale (...) primari.
Sub aspectul temeiniciei, față de prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, intimatul a arătat că procesul-verbal face dovada până la proba contrarie, sarcina probei revenind celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.
Intimatul a mai arătat că din prevederile art. 2 din H.C.L. nr. 74/2009, rezultă că utilizatorul este „ deținătorul legal al autovehiculului care se află oprit pentru o perioadă mai mare de 5 minute în zonele de staționare sau în parcările aflate pe domeniul public”. Așadar, fiind sancționat pentru nerespectarea obligațiilor din Regulamentul de parcare „deținătorul legal” al autovehiculului parcat neregulamentar, intimatul a considerat că în mod corect s-a stabilit calitatea de contravenient a proprietarului.
Intimatul a precizat că în prezenta cauză sunt întrunite elementele constitutive ale unei fapte contravenționale, atât pe latura obiectivă, cât și pe cea subiectivă. Pe latura obiectivă, petentul a creat o oarecare stare de pericol prin nerespectarea dispozițiilor art. 4 din H.C.L. nr. 74/2009, care nu putea rămâne nesancționată de lege, iar în ceea ce privește latura subiectivă, a existat în mod clar intenția de a parca fără achitarea tichetului de parcare, fapt care a atras și sancțiunea contravențională.
Intimatul a relevat că procesul-verbal atacat respectă întru totul prevederile art. 15, art. 16, art. 17 și art. 19 din O.G. nr. 2/2001.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile art. 205 și următoarele din Codul de procedură civilă, O.G. nr. 2/2001 și H.C.L. nr. 74/2009. Intimatul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În probațiune, intimatul a depus la dosar un set de înscrisuri, constând în: planșe foto (f. 20-21), nota de constatare seria_/08.01.2014 (f. 22), Dispoziția nr. 316/06.02.2013 a Primarului M. Tîrgu M. (f. 23) și tabel nominal cu agenții constatatori ai S.C. Tracia Trade Exim S.R.L. (f. 24).
La dosarul cauzei a mai fost depusă adresa utilizatorului autorizat al bazei de date D.E.P.A.B.D. din cadrul Judecătoriei Tîrgu M. (f. 43).
În cauză, instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Față de dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța este datoare să verifice respectarea termenului de formulare a plângerii împotriva procesului-verbal, termen prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, astfel că, în prezenta cauză, instanța constată că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat la data de 14.05.2014 (f. 4), iar prezenta plângere a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 29.05.2014, respectându-se termenul legal de 15 zile, termen calculat conform prevederilor art. 181 din Noul Cod de procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție nr._ din data de 14.05.2014 încheiat de către intimatul Municipiul Tîrgu-M. (f. 4), petentului i-a fost aplicată sancțiunea contravențională principală a amenzii în cuantum de 50 lei, reținându-se că acesta a parcat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, pe .. 21 din Tîrgu-M., în data de 08.01.2014, ora 13:46, fără achitarea tarifului de parcare, faptă constatată prin nota de constatare nr._ și prevăzută de art. 4 din Regulamentul de exploatare în regim de autotaxare a parcărilor, aprobat prin H.C.L. nr. 74/2009, și sancționată de art. 11 din același act normativ.
Procesul-verbal nu a fost semnat de către petent, acesta nefiind de față la încheierea lui, fapt confirmat de către martorul asistent Szekely G..
Respectând prevederile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța este datoare să verifice legalitatea și temeinicia proceselor-verbale atacate pe baza probelor administrate și să hotărască asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite sau asupra măsurii confiscării.
Sub aspectul legalității, prin prisma art. 17 din același act normativ, care prevede cazurile de nulitate absolută ce pot fi invocate din oficiu, instanța constată că actul a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente în cauză. Astfel, în procesul-verbal se regăsesc atât numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, cât și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește critica de nelegalitate invocată de către petent privind necompetența agentului constatator de a încheia procesul-verbal atacat, instanța constată că, potrivit art. 12 din H.C.L. nr. 74/2009, controlul și constatarea contravențiilor de la acest Regulament cad în sarcina persoanelor împuternicite în acest sens prin dispoziția Primarului M. Tîrgu M., denumiți în continuarea agenți constatatori, iar art. 13 din același act normativ prevede în mod expres că notele de constatare sunt întocmite de către agenții constatatori, în baza cărora Serviciul Administrației Domeniului Public din cadrul Primăriei va proceda la întocmirea proceselor-verbale de contravenție și sancționare a contravenției.
În prezenta cauză, instanța constată faptul că agentul constatator Maco V. a fost împuternicit prin dispoziția nr. 316/06.02.2013 a Primarului M. Tîrgu M. (f. 23) pentru a constata și sancționa contravențiile prevăzute prin Regulamentul de exploatare a parcărilor publice cu plată din Municipiul Tîrgu M., aprobat prin H.C.L. nr. 74/2009, astfel încât critica petentului cu privire la acest aspect este neîntemeiată.
Tot neîntemeiată este și critica petentului cu privire la faptul că nu s-a menționat calitatea agentului constatator Maco V. în cuprinsul procesului-verbal atacat, în condițiile în care a fost indicat faptul că Maco V. este agent constatator în cadrul Serviciului Parcări Publice Tîrgu M., aspecte apreciate de către instanță ca fiind suficiente pentru îndeplinirea condiției prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
În ceea ce privește critica petentului privind insuficienta descriere a faptei, instanța constată că aceasta este neîntemeiată, în condițiile în care în cuprinsul procesului-verbal se menționează inclusiv ora comiterii faptei, aspectele privind timpul în care autovehiculul petentului a fost oprit sau staționat urmând a fi analizate în cadrul abordării temeiniciei procesului-verbal atacat.
Sub aspectul temeiniciei, plecând de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care fac trimitere la prevederile Codului de procedură civilă, instanța, având în vedere și prevederile art. 270 din Noul Cod de procedură civilă, reține că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar, în virtutea art. 249 din Noul Cod de procedură civilă, pentru a dovedi o situație contrară celei reținute în procesul-verbal, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.
Procesul-verbal de constatare a contravenției, are, așadar, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de stabilire legală a vinovăției, în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku contra Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării, de unde rezultă faptul că nici prezumția de nevinovăție și nici prezumția de veridicitate a procesului-verbal de contravenție nu au caracter absolut.
Prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrară celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de organul din care face parte agentul constatator instanța nu poate fi convinsă de vinovăția contravenientului, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Însă, în prezenta cauză, instanța constată că vinovăția petentului a fost stabilită dincolo de orice îndoială rezonabilă, iar acesta nu a făcut dovada contrară a faptei reținute prin procesul-verbal.
Instanța reține că, potrivit art. 11 din H.C.L. nr. 74/2009, fapta reținută în sarcina petentului este staționarea sau parcarea fără îndeplinirea obligațiilor precizate la art. 4 din același act normativ, conform căruia staționarea sau parcarea este regulamentară doar dacă utilizatorul îndeplinește cumulativ următoarele obligații: achiziționarea tichetului sau abonamentului de parcare înainte de ocuparea locului de parcare sau în maximum 5 minute de la oprire, ocuparea unui loc de staționare autorizat potrivit art. 3, poziționarea autovehiculului potrivit indicațiilor conținute de indicatorul „P cu plată”, în limitele marcajului rutier care delimitează zona de staționare, afișarea pe bord, în interiorul autovehiculului, vizibil din exterior, a tichetului validat sau a abonamentului de parcare și nedepășirea timpului de staționare la care are dreptul potrivit termenului de validitate al tichetului sau abonamentului.
În prezenta cauză, procesul-verbal atacat se întemeiază pe nota de constatare nr._ din data de 08.01.2014 (f. 22), întocmită de agentul constatator D. R. care a constatat personal fapta, și pe planșele foto realizate la fața locului (f. 20-21). Din coroborarea acestora cu adresa utilizatorului autorizat al bazei de date D.E.P.A.B.D. din cadrul Judecătoriei Tîrgu M. (f. 43), rezultă faptul că autovehiculul aparținând petentului cu nr. de înmatriculare_ a fost parcat la data de 08.01.2014, ora 13:46, pe .. 21 din Tîrgu M., fără achitarea tarifului de parcare.
În ceea ce privește apărarea petentului potrivit căreia nu se poate determina perioada în care a fost parcat autovehiculul și implicit dacă a fost într-adevăr parcat sau doar oprit, instanța constată că din planșele foto depuse la dosarul cauzei rezultă că autovehiculul petentului se afla în același loc și la ora 13:29 și la ora 13:46 a zilei de 08.01.2014 (f. 20-21). În aceste condiții, instanța reține că, având în vedere prevederile art. 63 alin. 1 și alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002, autovehiculul condus de petent fiind imobilizat pentru o perioadă mai mare de 5 minute într-un spațiu special amenajat și semnalizat corespunzător, astfel cum rezultă din planșele foto depuse la dosarul cauzei (f. 20-21), acesta a fost parcat, iar nu oprit, astfel încât sunt îndeplinite condițiile existenței laturii materiale a contravenției reținute în sarcina petentului.
Față de aspectele învederate în cauză, întrucât petentul nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal atacat, fiind îndeplinite cumulativ elementele constitutive ale faptei contravenționale reținută în sarcina acestuia, respectiv cea prevăzută de art. 4 din Regulamentul de exploatare în regim de autotaxare a parcărilor, aprobat prin H.C.L. nr. 74/2009 și sancționată de art. 11 din același act normativ, instanța constată că forța probantă a procesului-verbal atacat nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentului, instanța reține că, potrivit art. 21 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal contestat.
În ceea ce privește cuantumul amenzii, instanța reține că a fost respectată regula proporționalității între faptele comise și sancțiunea aplicată, această proporționalitate fiind una dintre cerințele impuse prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia aplicării oricăror măsuri restrictive de drepturi, petentului fiindu-i aplicată sancțiunea minimă prevăzută de lege, respectiv 50 de lei. Față de împrejurarea că petentul nu a invocat niciun element care ar lipsi de gravitate fapta în condițiile concrete de săvârșire, instanța apreciază că sancțiunea a fost în mod corect individualizată de agentul constatator și nu se impune reindividualizarea acesteia.
Față de situația de drept și de fapt expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, va respinge plângerea contravențională formulată de petentul F. A., împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției nr._ din data de 14.05.2014, încheiat de intimatul Municipiul Tîrgu M., ca neîntemeiată.
De asemenea, având în vedere principiul disponibilității care guvernează procesul civil, instanța va lua act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul F. A., cu domiciliul în Tîrgu M., .. 22, jud. M., având CNP_, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției nr._ din data de 14.05.2014, încheiat de intimatul Municipiul Tîrgu M., cu sediul în Tîrgu M., Piața Victoriei, nr. 3, jud. M., având cod fiscal_, cont bancar RO3TREZ__ deschis la Trezorerie, ca neîntemeiată.
Ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere de apel care se depune la Judecătoria Tîrgu M..
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.01.2015.
PREȘEDINTE, | GREFIER, |
M. DUMITRIȚA S. | C. L. |
Fiind plecată în concediu, semnează Președintele instanței, | Fiind plecată în concediu, semnează Grefier șef, |
T. A. | M.-I. C. |
4 ex./03.08.2015
Redactat: M.D.S.
Tehnoredactat: C.L.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 335/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3772/2015.... → |
|---|
