Anulare act. Sentința nr. 2417/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2417/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 15-05-2015 în dosarul nr. 2417/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2417
Ședința publică din data de 15 mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. L. B.
GREFIER: L.-N. P.
Pe rol judecarea cererii formulate de reclamantele P. I. și B. A. în contradictoriu cu pârâta P. A., având ca obiect anulare act-disjungere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantelor av. E. Etel și reprezentanta pârâtei av. O. Glăja, lipsă fiind părțile.
Instanța constata ca, urmare a lămuririi cadrului procesual din dosarul nr._/320/2014 aflat pe rolul Judecătoriei Tg. M., cu termen de judecata pentru data de 15 mai 2015, la completul C8, s-a dispus disjungerea petitului 3 din cererea de chemare in judecata ce a format obiectul respectivului dosar si formarea prezentului dosar.
Referitor la petitul de constatare a nulitatii absolute partiale a procesului verbal nr. 1267/10.11.2004 intocmit de Primaria Corunca, reprezentanta pârâtei apreciază că procesul verbal este un act administrativ, lucru stabilit constant de practic judiciară în acest sens, care poate fi atacat doar pe calea contenciosului administrativ si competenta revine Tribunalului, mentinând totodata exceptia inadmisibilității invocata prin intâmpinarea din dosarul nr._/320/2014.
Față de împrejurarea că este primul termen de judecată cu procedura de citare legal îndeplinită, instanța constată in temeiul art. 131 C. proc. civ. faptul că se impune a se verifica competența și a se pune implicit în discuție excepția de necompetență materiala invocata de pârâta cu privire la petitul ce face obiectul prezentului dosar disjuns.
În concordanta cu cele aratate prin răspunsul la intâmpinare, reprezentanta reclamantelor arata ca prin petitul mentionat se solicită anularea procesului verbal emis in temeiul unei declaratii false, iar acesta a stat la baza întabulării dreptului de proprietate al pârâtei, nefiind insa vorba de un act administrativ, deoarece nu îndeplinește condițiile pentru aceasta, si anume, nu este un act de putere emis în aceste condiții și pentru a produce efecte juridice, în opinia sa calea pe care se atacă acest proces-verbal este cea de drept comun.
Reprezentanta reclamantelor arată faptul că instanța este competentă general, material și teritorial, nefiind vorba de un act administrativ, care a stat la baza unei cereri de înscriere în CF, declarație care se poate contesta în fața judecătoriei, procesul -verbal nefiind singurul act care a stat la baza intabularii, este un act care a fost în acest dosar, într-adevăr au existat situații în care în baza unui proces-verbal de evidențiere au fost înscrise anumite drepturi în cartea funciară, nefiind situația de față.
La interpelarea instanței, reprezentanta reclamantelor arată faptul că, daca ar fi act admnistrativ, acesta s-ar ataca în condițiile legii contenciosului, însă în opinia sa nu suntem în prezența unui act administrativ, nici certificatul de urbanism în practică nu este considerat act administrativ, este un act pregătitor.
Reprezentanta pârâtei apreciază că procesul verbal ar fi un act administrativ, invocând practic judiciară în acest sens, care poate fi atacat doar pe calea contenciosului administrativ si competenta revine Tribunalului.
Reprezentanta pârâtei arată faptul că pentru construcțiile care au fost edificate fără autorizație, anterior modificărilor Legii nr. 50/1991, actul în baza căruia se întabulau aceste construcții era procesul-verbal de evidențiere, act care este în opinia acesteia un act administrativ, iar competența de judecată aparține Tribunalului.
INSTANȚA
Deliberând asupra exceptiei necompetentei materiale a Judecatoriei Tg. M. invocata de pârâta, o va admite pentru următoarele considerente:
Prin petitul 3 disjuns din cerere inregistrata sub nr._/320/2014 pe rolul Judecatoriei Tg. M. s-a solicitat constatarea nulitatii absolute partiale a Procesului verbal nr. 1267/10.11.2004 intocmit de Primaria corunca, referitor la existenta pe terenul cuprins in TP nr._/31.05.2004 a unei case compuse din 2 camere si camara.
Contrar sustinerilor reclamantelor, acesta este un act administrativ in acceptiunea art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 care prevede ca acesta este „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice;”
Acest proces verbal a fost emis de catre Primarul comunei Corunca, care in calitate de autoritate administrativa a atestat existenta unei constructii ( cu descrierea acesteia), cu indicarea proprietarului, constructie edificata fara autorizatie de constructie.
Din mentiunile existente in CF_ Corunca, rezulta ca acest proces verbal impreuna cu o declaratie notarială pe proprie raspundere a stat la baza inscrierii constructiei si a dreptului de proprietate in cartea funciara, producând astfel efectele juridice specifice unei autorizatii de constructie ( act admnistrativ). Declaratia pe proprie raspundere a avut doar efectul stabilirii calitatii de bun codevalmas, actul juridic care a dat nastere la dreptul de proprietate in discutie fiind chiar acest proces verbal care tine loc de autorizatie de constructie.
In forma in vigoare la data emiterii procesului verbal atacat, art. 37 alin. 5 din Legea nr. 50/1991 prevedea „(5) Construcțiile executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum și cele care nu au efectuată recepția la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră finalizate și nu pot fi intabulate în cartea funciară. În această situație se aplică în continuare sancțiunile prevăzute de lege.”
Ca urmare a aparitiei Legii nr. 127/2013, Legea nr. 50/1991 s-a modificat, in prezent art. 37 alin.(5) prevăzând „Construcțiile executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum și cele care nu au efectuată recepția la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră finalizate și nu pot fi intabulate în cartea funciară. În această situație se aplică în continuare sancțiunile prevăzute de lege. Construcțiile realizate înainte de 1 august 2001, care este data intrării în vigoare a Legii nr. 453/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, se intabulează, în lipsa autorizației de construire, în baza certificatului de atestare fiscală prin care se atestă achitarea tuturor obligațiilor fiscale de plată datorate autorității administrației publice locale în a cărei rază se află situată construcția, precum și a documentației cadastrale. În cazul în care construcțiile nu sunt înregistrate la autoritatea administrației publice locale competente, acestea se înregistrează dacă se achită impozitul aferent pe ultimii 5 ani anteriori depunerii declarației fiscale, inclusiv pentru anul în curs.”
Se constata astfel ca legiuitorul a reglementat o situație care se practica in mod frecvent cu privire la inscrierea in cartea funciara a constructiilor edificate fara autorizatie in baza unor acte administrative de constatare a existenței respectivei construcții și care tin loc de autorizatie.
In intervalul de timp scurs pâna la aceasta modificare legislativă, au existat câteva momente care trebuie mentionate cronologic, si anume:
Prima modificare a Legii 7/1996 ce merita mentionata in acest context a fost introdusa la 25 iulie 2005 prin Titlul XII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente. In urma acestei modificari, s-a prevazut ca dreptul de proprietate dobandit prin construire se va putea inscrie in cartea funciara pe baza unui certificat eliberat de primaria localitatii in care este situat imobilul, prin care se atesta, cand este cazul, faptul ca proprietarul a edificat constructiile in conformitate cu autorizatia de construire eliberata potrivit legii, si in baza unei documentatii cadastrale intocmite pentru constructie.
Deoarece nu se facea referire in mod expres la intabularea constructiilor edificate fara autorizatie de construire, precum si in lipsa unor norme de aplicare, au existat in practica interpretari si aplicari diferite ale acestor prevederi legale din perspectiva intabularii constructiilor fara autorizatie de construire.
În vederea punerii in aplicare a modificarilor din Legea 7/1996, s-a aprobat incepand cu 28 ianuarie 2007 Ordinul nr. 634/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind continutul si modul de intocmire a documentatiilor cadastrale in vederea inscrierii in cartea funciara care a reglementat continutul documentatiei necesare inscrierii constructiilor in cartea funciara. Printre documentele necesare pentru inscrierea unei constructii pe un teren inscris in cartea funciara se prevedea si autorizatia de construire si procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor sau, dupa caz, certificatul de atestare a edificarii constructiei eliberat de primaria localitatii in care este situat imobilul.
In lumina necesitatii finalizarii cadastrului general la nivelul intregii tari si in vederea simplificarii pe cat posibil a inscrierii in cartea funciara a proprietatilor imobiliare, Legea 7/1996 cat si Legea 50/1991 au suferit incepand cu 2 mai 2013 o . modificari, inclusiv in ceea ce priveste intabularea constructiilor edificate fara autorizatie de constructie, in prezent procedându-se in modalitatea aratată anterior.
Așadar, la momentul intocmirii procesului verbal atacat nu exista in mod expres aceasta reglementare, astfel incât, in practica actul eliberat de autoritatea administrativa in vederea inscrierii constructiei in cartea funciara a purtat diverse denumiri: proces verbal de evidențiere, adeverință, certificat, etc. Cronologia anterior mentionata a reglementarilor legale in materie a fost necesara tocmai pentru a se explica de ce in practică, actele respective au purtat diverse denumiri, in functie de modul in care autoritatile locale emitente interpretau legislatia din momentul respectiv.
Indiferent de denumire, este cert ca efectele produse de acest inscris eliberat de autoritatea competenta să elibereze si autorizatia de constructie, sunt efectele specifice unui act administrativ, în baza acestora ( la care se adaugau bineînteles documentatii cadastrale sau alte anexe), efectuându-se înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară.
Pentru motivele expuse, instanta admite excepția necompetentei materiale a Judecătoriei Tg. M. invocata de pârâtă și declină competența de soluționare a cererii disjunse în favoarea Tribunalului M.- Sectia contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetentei materiale a Judecătoriei Tg. M. invocata de pârâtă.
Declină competența de soluționare a cererii formulate de reclamantele P. I. ( CNP_) si B. A. (CNP_), ambele cu domiciliul procesual ales la av. K.- E. Etel din Tg. M., ., jud. M. in contradictoriu cu pârâta P. A. ( CNP-), cu domiciliul in Corunca, nr. 19A, jud. M. în favoarea Tribunalului M.- Sectia contencios administrativ.
Trimite cauza la Tribunalul M.- Sectia contencios administrativ spre competentă soluționare.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din 15.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
A. L. B. L.-N. P.
Red. ALB/tehnored. LNP
5 ex. 29.05.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3764/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2418/2015.... → |
|---|
