Contestaţie la executare. Sentința nr. 4618/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4618/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 15-10-2015 în dosarul nr. 4618/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU-M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4618
Ședința publică din data de 15 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. P.
GREFIER: I. M. C.
Pe rol se află judecarea contestației la executare formulată de contestatoarea DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., în contradictoriu cu intimatul F. C..
În lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerile părților pe fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 24.09.2015, când s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de 8.10.2015 și apoi pentru data de azi, 15.10.2015, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu-M. la data de 05.08. 2015, sub nr._, ca urmare a declinării de la Judecătoria B., având ca obiect contestație la executare, contestatoarea AJFP M. a solicitat în contradictoriu cu intimatul F. C. pronuntarea unei hotararii care sa dispuna:
- anularea adresei de înființare a popririi emisă în dosarul execuțional nr. 3/2014, înregistrată la A.J.F.P. M. sub nr._/09.02.2015, în conformitate cu dispozițiile art. 719 alin.1 Cod procedură civilă, pentru suma de 9.480 lei.
- suspendarea executării silite, în baza dispozițiilor art.718 Cod procedura civilă, până la soluționarea definitivă a prezentei cauze.
- suspendarea executării silite, în baza dispozițiilor art. 718 alin. 1 Cod procedură civilă, până la soluționarea definitivă a prezentei cauze.
In motivarea contestatiei la executare contestatoarea a arătat că prin adresa de înființare a popririi emisa in dosarul executional nr. 3/2014 al B.E.J. P. I., s-a dispus de către executorul judecătoresc inființarea popririi asupra tuturor conturilor debitoarei “D.G.R.F.P. B. - A.N.A.E M.” până la încasarea sumei de 9.480 lei reprezentând: 8600 lei contravaloarea întoarcerii executării silite si 880 lei cheltuieli si onorariu de executare.
Contestatoarea a considerat ca declanșarea procedurii de executare silită in dosarul executional nr. 3/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc P. I. este nelegală, pentru urmatoarele aspecte:
Relativ la lipsa competentei teritoriale a organului de executare demararea procedurii de executare silită, respectiv, punerea în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii conform art. 7 lit. a din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, în funcție de locul executării obligației, a aratat ca, potrivit dispozițiilor art. 9 din actul normativ anterior mentionat “în cazul prevăzut la art. 1 lit. a) este competent executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în a carei rază teritorială urmează să se facă executarea, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă”.
Ori, atât timp cât dispozițiile art. 651 alin. 1 Cod procedura civilă dispune în sensul că: (1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de către executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel, după cum urmează:
a) în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile, al urmăririi silite a fructelor prinse de rădăcini și al executării silite directe imobiliare, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află imobilul;
b) în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile și al executării silite directe mobiliare, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află domiciliul sau, după caz, sediul debitorului;
c) în cazul executării silite a obligațiilor de a face și a obligațiilor de a nu face, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde urmează să se facă executarea.” În opinia sa, actele de executare au fost emise de un organ de executare ce nu are competență în raport de locul unde urmează a fi realizată procedura de executare silită, având în vedere ca sediul debitoarei D.G.R.F.P B. este situat in B., .. 7, jud. B..
In ce privește fondul cauzei, a învederat faptul că prin Somația emisă de Biroul Executorului Judecătoresc P. I., in dosarul executional 3/2014/04.03.2014, i se pune in vedere faptul ca la cererea d-lui F. C., executorul judecătoresc în baza titlurilor executorii constând în Decizia civilă nr. 393/2013/07.05.2013 pronuntata de Tribunalul M. in dosarul nr._ si Decizia civila nr. 124/2013/12.02.2013, pronuntata de Tribunalul M., in dosarul nr._ si încheierea nr. 920 din data de 14.02.2014 a Judecătoriei Tg.-M. pronuntata in dosarul nr._ privind încuviințarea executării silite, să se conformeze întru totul dispozițiilor din sus-menționatul titlu executoriu, în sensul de a plăti executorului judecătoresc suma de 9.480 lei compusa din: 1.617 lei cu titlu de intoarcere a executării silite dispusa prin Decizia civila nr. 393/2013, 6.983 lei cu titlu de intoarcere a executării silite dispusa prin Decizia civila nr. 124/2013, 880 lei reprezentând cheltuieli de executare din care 860 lei onorariu executorului judecătoresc.
Pentru ca a considerat ca declanșarea procedurii de executare silită in dosarul executional nr.3/2014 al B.E.J. P. I. prin emiterea somației este nelegala a promovat împotriva acesteia contestatie la executare, cauză materializata in dosarul nr._ al Judecătoriei Tg.-M., cu termen de judecată la data de 04.03.2015.
Astfel, a apreciat ca in aceste condiții nu se impunea demararea procedurii de executare silită prin poprire, iar in situatia in care aceasta totuși a fost demarată, soluția care se impune este în principal de anulare a formelor de executare iar in subsidiar de încetare a executării silite, motiv pentru care a solicitat instantei sa dispună în sensul celor solicitate în petitele contestatiei.
Prin O.G. nr. 22/2002, cu modificările și completările ulterioare, au fost instituite mai multe măsuri normative derogatorii de la procedura ., prevăzute în Codul de procedură civilă, măsuri ce stabilesc atât asupra căror resurse bănești ale instituțiilor publice se poate face executarea silita (art. 1), cât și momentul de la care se poate efectua urmărirea silita (art. 2) fără ca intre cele doua norme se existe o legătură de interdependenta.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1 din O.G. nr. 22/2002, cu modificările si completările ulterioare, creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice se achita din sumele aprobate cu aceasta destinație prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă, textul legal statuând, fără echivoc, faptul că aceste creanțe nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuțiilor și obiectivelor legale pentru care au fost înființate.
În susținerea criticilor care planează asupra adresei de înființare a popririi a învederat faptul că anterior emiterii somației, prin adresa înregistrata la A.J.F.P. M. sub nr._/16.10.2013 dl. F. C. a solicitat punerea în executare a Deciziei nr. 393/07.05.2013 completata cu dispozitivul Deciziei nr. 757/01.10.2013, iar prin adresa nr. 2/01.04.2013 a solicitat punerea in executare a Deciziei civile nr. 124/12.02.2013 pronuntata de Tribunalul M. in dosarul nr._ .
Prin urmare, potrivit adresei nr._/26.03.2014 emisa de A.J.F.P. M. - Colectare, avand in vedere solicitările contestatorului privind punerea in executare a hotararilor sus mentionate, organul de executare a dispus sistarea executării silite demarata prin adresa de înființare a popririi nr._/20.06.2011, prin care a fost indisponibilizat contul bancar al contribuabilului deschis la C.E.C. Bank - Sucursala Tg.-M., potrivit Deciziei nr._/14.03.2013 in conformitate cu prevederile art. 148 alin. 5 din O.G. nr. 92/2003, privind Codul de procedură fiscală.
Ulterior, avand in vedere Decizia civila nr. 393/07.05.2013 a Tribunalului M. pronuntata in dosarul nr._, prin care s-a dispus anularea adresei de înființare a popririi nr._/20.06.2011 si a tuturor actelor de executare subsecvente acesteia pentru suma de 1.617 lei, in conformitate cu prevederile art. 148 alin. 4 si alin. 5 din O.G. nr. 92/2003, privind Codul de procedură fiscală in baza Deciziei de încetare a masurilor de executare silită nr._/ 27.11.2013, a solicitat sistarea executării silite demararea prin adresa de înființare a popririi nr._/20.06.2011 prin care a fost indisponibilizat contul bancar al creditorului deschis la Banca Comercială Carpatica S.A.
In ceea ce privește restituirea sumelor de 1.617 lei si de 6.983 lei cu titlu de întoarcere a executării silite dispusa de Tribunalul M., prin Decizia civila nr. 393/2013/07.05.2013 pronunțata in dosarul nr._ si prin Decizia civila nr. 124/2013/12.02.2013 pronunțată de Tribunalul M. in dosarul nr._, a precizat ca acestea nu au putut fi restituite deoarece dl. F. C. figura in evidenta fiscală cu obligații de plata restante stabilite prin acte administrativ fiscale, emise anterior incasarii sumelor respective.
D. urmare, potrivit art. 117 alin. 1 lit. h) si alin. 6 din O.G. nr. 92/2003
“(1) Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume: h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din reținerile prin poprire, după caz, în temeiul hotărârii judecătorești prin care se dispune desființarea executării silite ).
(6) Dacă debitorul înregistrează obligații fiscale restante, sumele prevăzute la alin. (1), (2) și (2-1) se vor restitui numai după efectuarea compensării potrivit prezentului cod”.
Astfel, potrivit prevederilor legale anterior citate coroborate cu prevederile pct. 6 din Procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal, aprobata prin O.M.F.P nr. 1899/2004, restituirea sumelor de la bugetul consolidat al statului, se efectuează doar in situatia in care contribuabilii in cauza, nu înregistrează obligații fiscale restante.
Întrucât încasarea sumelor de 1.617 lei si 6.983 lei pentru care s-a dispus întoarcerea executării, realizata ca urmare a acțiunilor de executare silita întreprinse, s-a efectuat in cadrul aceluiași cont de obligație bugetara, in contextul celor aratate, nu s-a impus emiterea unui document de compensare. Prin urmare, aceste sume au intrat in stingere, potrivit prevederilor art. 115, art. 116 si art. 117 alin. 6 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, cu o parte din obligațiile fiscale datorate de contribuabilul F. C., reprezentând impozit pe venit si accesorii aferente, evidențiate in contul „Diferențe de impozit anual de regularizat, inca de la data efectuării plaților in cauza.
Astfel, in mod temeinic si legal, organul de executare din cadrul subscrisei a procedat la punerea in executare a titlului de bunăvoie, respectiv, a dat curs solicitărilor creditorului, prin compensarea sumelor de 1.617 lei si 6.983 lei pentru care s-a dispus întoarcerea executării silite cu obligații fiscale datorate de către acesta, reprezentând impozit pe venit si accesorii aferente, evidențiate in contul „Diferențe de impozit anual de regularizat”. In temeiul art. 116 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala “Prin compensare se sting creanțele statului sau unităților administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanțele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurența celei mai mici sume, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât și pe cea de debitor; cu condiția ca respectivele creanțe să fie administrate de aceeași autoritate publică. ”
Prin urmare, avand in vedere cele mai sus menționate, suma de 8.600 lei a fost compensata cu obligatiile fiscale restante ale d-lui F. C., conform prevederilor art. 115, art. 116 si 117 alin. 6 din O.G. nr. 92/2003, privind Codul de procedura fiscala, procedura comunicata acestuia prin adresele nr. 2259/11.09.2013, nr._/27.11.2013 si nr._/10.12.2013 emise de subscrisa, pe care le anexăm în probațiune prezentei acțiuni.
Date fiind demersurile efectuate de organul fiscal, atat in ceea ce privește stingerea obligației fiscale prin compensare, cât și pentru plata cheltuielilor de judecată, care nu au mai fost solicitate prin actele de executare contestate, la care a fost obligată prin titlurile indicate a apreciat că emiterea unei noi somații si chiar infiintare de poprire, pentru plata acestor sume este nejustificata si nelegală, avand in vedere argumentele aduse de organul fiscal.
Pentru aceste considerente, în opinia sa, actul de executare este criticabil, motiv pentru care solicita admiterea contestației la executare si anularea adresei de infiintare a popririi emisa de Executorului Judecătoresc P. I. in dosarul nr. 3/2014.
Astfel, contestatoarea a apreciat ca in aceste condiții nu se impunea demararea procesului de executare silită, cu atat mai mult nu se impunea înființarea popririi pe conturile debitorului, iar in situatia in care aceasta totuși a fost demarată, soluția care se impune este de anulare a formelor de executare, respectiv de anulare a popririi înființate, constatându-se totodată si încetarea executării silite.
Prin urmare, legiuitorul a instituit ca și cale de apărare pentru cei lezați prin punerea în executare a unui titlu nevalabil - contestația la executare silită. În acest sens, in susținerea celor doua cereri de suspendare a executării, respectiv cea întemeiata pe dispozițiile art. 718 alin. 1 si cea intemeiată pe dispozițiile art. 718 alin. 7 Cod procedura civilă a arătat că o eventuală continuare a executării silite declanșată de B.E.J. P. I., la cererea creditorului ar avea consecințe deosebit de grave asupra bugetului general consolidat al statului, cu atat mai mult cu cat apreciază că prin poprirea infiintata si contestata in dosarul pendinte s-ar afla in prezenta unei plați duble si implicit a unei imbogațiri fara justa cauza, motiv pentru care a apreciat că se impune anularea adresei de înființare a popririi emisa de Biroul Executorului P. I. în dosarul executional nr. 4/2014, ca fiind nelegala.
De reținut că potrivit dispozițiilor O.G. nr. 92/2003, privind Codul de procedură fiscală, instituția este scutită de plata vreunei cauțiuni.
Astfel, conform art. 229 din textul normativ indicat, organele fiscale sunt scutite de taxe, tarife, comisioane sau cauțiuni pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea administrării creanțelor fiscale, cu excepția celor privind comunicarea actului administrativ fiscal.
În drept, s-au invocat textele de lege la care a făcut referire.
Conform art. 223 alin. 3 Cod procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 22.09.2015 intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat declinarea competenței de soluționare a dosarului la Judecătoria Tg-M., respingerea contestației la executare ca inadmisibilă, în subsidiar: respingerea contestației la executare ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare intimatul a arătat cu privire la excepția privind competența teritorială ca, potrivit art. 665 și 715 Cod procedură civilă, instanța competentă să judece contestația la executare este instanța de executare care a încuviințat executarea silită, respectiv Judecătoria Tg-M.. Prin urmare, organul de executare dinTârgu M., este competent să declanșeze executarea silită.
Mai mult, în dosar nr._ al Judecătoriei Tg-M., a fost tranșată competența de soluționare a contestației la executare în dosar execuțional nr. 3/2014 a B. P. I., ca fiind Judecătoria Tg-M. si solicita declinarea competenței de soluționare a dosarului nr._ la Judecătoria Tg-M., pentru motivele enunțate mai sus.
Cu privire la fondul cauzei, a arătat că ANAF Tg-M., i-a poprit conturile asupra veniturilor bănești, provenite din activitatea de avocat. De asemenea, a contestat în instanță titlurile executorii, care au fost anulate în totalitate, iar instanța a dispus întoarcerea executării silite. De asemenea, a mai solicitat întoarcerea executării silite pentru suma de 8517 lei, formându-se dosarul nr. 3/04.03.2014 al B. P. I..
La data de 31.03.2014 contestatoarea a formulat contestație la executare dosar nr._ pe rolul Judecătoriei Tg-M..
În continuare intimatul a arătat că după 11 luni, văzând că, nu i se restituie sumele poprite, a solicitat executorului judecătoresc P. I., să poprească creanța la Trezoreria Tg-M., ceea ce s-a și întâmplat, executarea silită nefiind suspendată.
Susținerea contestatoarei, potrivit căreia, suma nu a putut fi restituită, deoarece a fost compensată, este neadevarata. Nu a fost contactat și nici nu i s-a comunicat vreo decizie de compensare conform art. 16 alin 5 și 7 din Codul de procedură civilă.
Este inadmisibil ca sumele poprite în anii 2008, 2009 și 2010 să nu-i fie restituite nici până în prezent.
În final a arătat că, executarea silită este ferită de orice critici privind vicii de procedură. Contestatoarea nu face altceva decât aduce în fața instanței probleme de fond care s-au judecat irevocabil.
Contestatoarea prin acțiunea din speță, aduce în fața instanței, probleme care au fost judecate definitiv și irevocabil, de către instanțele judecătorești.
În temeiul art. 411 Noul Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Intimatul a depus la dosar note de sedinta prin care a arătat că, aceiași contestatie la executare formulată la Judecătoria B. în același dosar execuțional, apare ca inadmisibilă, în speță, fiind incidente și prevederile art. 430 alin 4 Cod procedură civilă, autoritatea de lucru judecat provizorie.
In conformitate cu prevederile art. 719 alin 3 Cod procedură civilă, fiind vorba de rea credință dovedită, a solicitat aplicarea contestatoarei a unei amenzii judiciare, între 1000 lei și 7000 lei și totodată, obligarea contestatoarei la plata sumei de 7652, 28 lei, cu titlul de dobânzi începând cu data de 01.01._15, conform tabelului - calcul dobânzi.
Intimatul a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat instanței să dispună:
- Admiterea excepției privind autoritatea provizorie de lucrului judecat.
- Respingerea contestația la executare ca nefondată,
- Fără cheltuieli de judecată,
- Obligarea contestatorilor la plata dobânzilor în cuantum de 7652, 28 lei.
- Aplicarea contestatoarei a unei amenzi între 1000 și 7000 lei.
În motivare intimatul a arătat cu privire la excepția invocată, contestatoarea în principal atacă toate formele de executare silită din dosar nr. 3 /2014, iar pe cale de consecință anularea adresei de înființare a popririi.
Contestatoarea arată că suma de 8600 lei a fost compensată cu suma datorată de el, dar recunoaște că nu s-a dat decizie de compensare.
Consideră că în mod ilegal au „ intrat în stingere,, sumele datorate intimatului F. C., cu o parte din obligațiile fiscale datorate către contribuabilului, întrucât în cauză nu au fost respectate prevederile art. 12 din Ordinul M.F.P. nr. 138/09.02.2012 privind modificarea anexei la „Ordinul președintelui agenției naționale de administrație fiscală nr. 1314 /2009 pentru aprobarea metodologiei de distribuire a sumelor plătite de contribuabili în contul unic si de stingere a obligațiilor fiscale înregistrate de către aceștia...
In atare situație „ constatarea compensării din oficiu se efectuează pe baza formularului Decizie privind compensarea obligațiilor fiscale, prevăzute în anexă, care face parte integrantă din metodologie.,,
Decizia se comunică contribuabilului în termen de 7 zile de la data efectuării operațiunii.
În acest sens s-a pronunțat instanța prin sentința nr. 1287 din 19.03.2015 .
Contestatoarea a și recunoscut că nu s-a impus emiterea unui document de compensare.
Susținerea contestatoarei are și o caracteristică ilogică, prin aceea că, în anii 2008 - 2009 și 2010 au fost poprită și virată în contul acesteia suma de 8600 lei.
Instanțele judecătorești au dispus restituirea acestei sume ca reținută ilegal, astfel că nu mai are nici un fel de datorie la contestatoare.
Prin urmare, ce fel de datorii să se compenseze atâta timp cât acestea nu există, cu alte cuvinte, această sumă să rămână plătită, deși nu o datorez.
La dosarul cauzei s-au depus următoarele înscrisuri în copie: adresă (f.7), înființare poprire (f.8), înștiințare (f.10,80), somație (f.11,81), încheierea nr.1/04.03.2014 (f.12-13,82-83), încheierea nr. 920/2014 (f.15-16), încheierea din 08.01.2014 (f.17), decizia civilă nr. 393/2013 (f.18-19), decizia civilă nr. 124/2013 (f.20-21), somație (f.22), adresă (f.23-24), adresă (f.25-25), adrese (f.27,28,29,30), extras din dispozitivul sentinței civile nr. 1287/2015 (f.59,60); calcul dobânzi (f.70), adrese (f.74-78), încă un set de pe actele depuse (f.85-100, 116-122).
Cererea de suspendare provizorie a executarii silite in dosarul executional nr. nr.3/2014 al B. P. I. a fost respinsa prin Incheierea pronuntata la data de 17.03.2015 de Judecatoria Brasov(f.49).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
In dosarul executional nr.3/2014 al B. P. I. s-a declansat executarea silita fata de contestatoarea D.R.G.F.P. Brasov la cererea creditorului intimat F. C..
In dosarul nr._ aflat pe rolul Judecatoriei Tg-M. contestatoarea a formulat contestatie la executare silita solicitand anularea formelor de executare silita emise in baza somatiei din data de 04.03.2014 din dosarul executional nr.3/2014, iar prin sentinta civila nr.1287/19.03.2015 s-a respins, ca neintemeiata contestatia la executare retinandu-se cu putere de lucru judecat ca executarea silita a fost demarata de un executor judecatoresc competent, precum si faptul ca datoria contestatoarei nu s-a stins prin compensare pentru ca nu s-a emis decizie de compensare.
In ceea ce priveste exceptia autoritatii provizorii de lucru judecat invocata de intimatul F. C. ca urmare a pronuntarii sentintei mai sus mentionate, instanta o va respinge, ca neintemeiata deoarece din cuprinsul contestatiei la executare pendinte, inclusiv partea finala a acesteia reiese ca, contestatoarea solicita in prezenta cauza doar anularea adresei de înființare a popririi emisă în dosarul execuțional nr. 3/2014, înregistrată la A.J.F.P. M. sub nr._/09.02.2015, pentru suma de 9.480 lei iar in dosarul nr._ aflat pe rolul Judecatoriei Tg-M. s-a analizat somatia din data de 04.03.2014 din dosarul executional nr.3/2014, asa incat nu exista identitate de obiect, parti si cauza fiind contestate acte de executare silita distincte.
In ceea ce priveste cererea de suspendare a executarii silite solicitata de contestatoare pana la solutionarea contestatiei la executare, instanta o va respinge, ca ramasa fara obiect, avand in vedere ca aceasta masura se poate dispune doar pana la solutionarea contestatiei la executare de catre prima instanta, ori la primul termen de judecata instanta a retinut cauza in pronuntare.
Pe fondul cauzei, instanta retine ca s-a invocat ca motiv de anulare a adresei de infiintare a popririi faptul ca executarea silita a fost demarata de un executor judecatoresc necompetent, ca a avut loc stingerea obligației fiscale prin compensare si ca somatia a fost contestata la instanta si nu se mai impunea continuarea executarii silite .
In ceea ce priveste primele doua motive invocate, instanta retine ca acestea au fost analizate cu putere de lucru judecat prin sentinta civila nr.1287/19.03.2015 a Judecatorei Tg-M. si s-a retinut ca sunt neintemeiate pentru consideretele aratate acolo, iar in ceea ce priveste al treilea motiv invocat, instanta retine ca contestarea unui act de executare silita nu atrage suspendarea executarii silite, prin urmare, pot fi emise in continuare acte de executare silita daca executarea nu este suspendata in conditiile legii.
Prin urmare, instanta retine ca actul de executare contestat este legal emis asa incat va respinge contestatia la executare formulata de contestatoare, ca neintemeiata.
Instanta va respinge cererea intimatului de aplicarea unei amenzii contestatoarei, ca neintemeiata, aceasta si-a exercitat un drept procesual raportat la motivele invocate asa incat nu se poate aprecia ca a fost introdusa cu rea-credinta.
Instanta va respinge cererea intimatului creditor de obligare a contestatoarei la plata dobanzii in cuantum de 7.652, 28 lei, ca inadmisibila, in procedura contestatiei la executare formulata de contestatoarea debitoare (unde se analizeaza legalitatea actelor de executare silita contestate ) avand in vedere ca, pe de o parte, aceasta cerere nu se poate face prin concluzii scrise, iar pe de alta parte, pentru ca accesoriile creantei principale pot forma obiectul executarii silite la cererea creditorului in dosarul executional, demers pe care intimatul l-a facut dupa cum rezulta din cererea de completare a executarii silite depusa in dosarul executional (filele 68-70).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge exceptia autoritatii provizorii de lucru judecat invocata de intimatul F. C., ca neintemeiata.
Respinge, ca ramasa fara obiect, cererea de suspendare a executarii silite solicitata de contestatoare.
Respinge contestatia la executare formulata de contestatoarea D. Finantelor Publice Brasov- Administratia Judeteana a Finantelor Publice M. cu sediul procesual ales in Tg-M., ..1-3, jud.M., CUI_ in contradictoriu cu intimatul F. C., dom. in Tg-M., ..12/5, jud.M., ca neintemeiata.
Respinge cererea intimatului de aplicarea unei amenzii contestatoarei, ca neintemeiata.
Respinge cererea intimatului de obligare a contestatoarei la plata dobanzii in cuantum de 7.652, 28 lei, ca inadmisibila, in procedura contestatiei la executare formulata de contestatoare.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecatoria Tg-M..
Pronuntata in conditiile art.396 alin.2 C.pr.civ., azi, 15.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER, S. P. I. M. C.
Red:S.P./Tehnored.C.M./4 ex./30.10.2015.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4685/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4600/2015. Judecătoria... → |
|---|
