Pretenţii. Sentința nr. 4685/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
Comentarii |
|
Sentința nr. 4685/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 20-10-2015 în dosarul nr. 4685/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU M.
CIVIL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4685
Ședința publică de la 20 octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. C. U.
Grefier L. E. L.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanta ASOCIAȚIA DE P. NR. 180 în contradictoriu cu pârâta ., având ca obiect pretenții.
În lipsa părților.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 21.09.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 06.10.2015, ulterior pentru data de 13.10.2015 ulterior pentru data de 13.10.2015, ulterior pentru data de azi când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată :
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.10.2014 sub numărul de dosar_ /204, reclamanta ASOCIAȚIA DE PROIPRIETARI NR.180 a solicitat în contradictoriu cu pârâta ., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
- admiterea prezentei cereri de chemare in judecata ca întemeiată;
- obligarea pârâtei la pata sumei 4206,1 lei reprezentând cheltuieli comune restante aferente perioadei februarie 2013 august 2014 cu tot cu penalități calculate conform centralizatorului anexat prezentei.
- obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere de 0.1% pentru fiecare astfel cum au fost calculate si a obliga parații la plata penalităților de 0.1 % aferente sumei totale începând cu data introducerii cererii de chemare in judecat si pana la plata efectiva a întregii sume restante;
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata, constând in onorar de avocat in suma de 500 lei si orice alte cheltuieli care se impun a se efectua pe parcursul judecații.
În motivare a arătat că, pârâta este membră a Asociației de P. nr. 180 din Tg.-M., proprietara a imobilului apartament cu 3 camere identificat in CF_-Cl-u4 situat în Târgu.-M. .. ., are in permanenta restante la plata cheltuielilor comune deși a fost avertizata si verbal si prin somație sa plătească suma restanta.
Totuși aceasta nu a binevoit a-si achita restantele, astfel ca debitul actual este de 4206,l lei ce reprezintă cheltuielile comune si penalitățile aferente restante aferente perioadei februarie 2013 - august 2014.
Pentru neplata la scadenta a cheltuielilor lunare afișate si necontestate de către pârât, scadenta care este la 30 zile de la data afișării listei, s-au perceput penalități de 0.1 % pe fiecare zi de întârziere, penalitate stabilita la nivel de Asociație de P. si in conformitate cu Legea 130/2007 si cu regulamentul cadru de aplicare al acesteia care la art. 31 prevede cuantumul penalităților admise.
F. de lipsa intenției de plata a cheltuielilor de consum de mai sus, aceasta a fost somata in nenumărate rânduri, insa nu a binevoit a da curs somației sale, de a-și achita debitului restant.
In drept a invocat dispozițiile art. 148 si urm. C. proc. Civ., art. 1349 C. civ., Legea 130/2007.
Prin precizarea de acțiune reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 2268,16 lei compusa din 1762,8 lei reprezentând cheltuieli comune aferente perioadei februarie 2013- august 2014, si 515,36 lei reprezentând penalitățile de întârziere calculate pentru perioada februarie 2013 august 2014;
Reclamanta a menționat ca a precizat acțiunea civila numai sub aspectul diminuării pretențiilor civile fata de pârâta, întrucât din eroare a fost trecuta o alta suma decât cea datorata de restul petitelor din acțiunea introductiva rămân neschimbate.
Pârâta . a formulat întâmpinare prin care a solicitat ca prin sentința pe care se va pronunța să se dispună:
- în principal, respingerea cererii de chemare în judecată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată,
- în subsidiar, în cazul admiterii cererii de chemare în judecată împotriva sa, a solicitat admiterea cererii de chemare în garanție a numiților Ș. A. C. și SEULEAN A. M. cu obligarea acestora la plata sumelor pretinse de către reclamantă, pentru perioada februarie - octombrie 2014 (afișate în noiembrie 2014) precum și obligarea chemaților in garanție la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu desfășurarea prezentului proces.
Pe cale de excepție, a invocat excepția autorității de lucru judecat, în raport cu sentința civilă nr. 586 pronunțată la data de 10.02.2014 de către Judecătoria Târgu M. în dosar nr._, rămasă definitivă prin neapelare.
În urma acțiunii exercitate de către reclamanta Asociației de proprietari nr. 180 împotriva societăți sale și a numiților Săulean A. C. și Ș. A. M. s-a format dosarul nr._ însă se poate observa cum obiectul și cauza acțiunii sunt parțial identice cu cele reiterate în prezenta cerere.
În dosarul mai sus amintit, petenta a solicitat: admiterea cererii de chemare în judecată și „ obligarea pârâților (subscrisa societate și soții Săuleanu) la plata sumei de 6.459,05 lei compusă din 4203,96 lei reprezentând cheltuieli comune aferente perioadei aprilie - decembrie 2010, 2011, 2012 și ianuarie și februarie 2013 și 2.255,09 lei reprezentând penalități de întârziere"
Instanța a admis cererea de chemare în judecată și a dispus:„ obligarea pârâților Săulean A. C. și Ș. A. M. la plata sumei de 5.714,96 Iei compusă din suma de 3.583,86 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor comune de întreținere aferente perioadei aprilie 2010-iulie 2012 precum și suma de 2.131,1 lei reprezentând penalități de întârziere..." și „ obligarea pârâtei . la plata către reclamantă a sumei de 799,09 din care suma de 620, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de întreținere aferente perioadei august 2012-februarie 2013 și suma de 123,99 reprezentând penalități de întîrziere." în aceeași măsură însă, instanța a admis cererea de chemare în garanție a copârâților Săulean, astfel încât aceștia din urmă trebuie să acopere în final, întregul debit solicitat.
Pârâta a învederat faptul că, în acțiunea dedusă judecății, reclamanta, a solicitat din nou, obligarea sa la plata cheltuielilor comune restante, cu includerea lunii februarie 2013, deși asupra acestei pretenții Judecătoria Târgu M. s-a pronunțat deja prin sentința mai sus invocată.
De asemenea a mai învederat faptul că, graficele atașate acțiunii fac referire în continuare la sumele asupra cărora instanța s-a pronunțat deja.
A menționat că odată cu cererea de chemare în judecată i s-au comunicat graficele cu cheltuieli comune aferente lunilor: - ianuarie 2013, noiembrie 2013, decembrie 2013, ianuarie - mai 2014 și iulie 2014 deși solicitarea de acordare a sumelor restante vizează o perioadă neîntreruptă, respectiv februarie 2013-august 2014.
De asemenea, în cuprinsul actinii se face referire la un anumit „centralizator", document care însă nu i-a fost comunicat.
Revenind la excepția invocată, pârâta consideră că asupra sumelor solicitate s-a pronunțat deja o hotărâre definitivă astfel încât reanalizarea acestor aspecte nu mai poate fi făcută.
În acest sens, realizând o analiză comparativă a tabelului cu cheltuieli comune afișat la data de 18.01.2013 cu tabelul de cheltuieli comune care îi urmează, afișat la data de 16.02.2013 se poate constata: în primul tabel ( din 18.01.2013) se face vorbire de existența unei restanțe de 3.930,80 lei și penalități în cuantum de 1974,90 lei, precum și cheltuielile lunii curente în cuantum de 125,70 lei, iar în cel de-al doilea tabel se invocă restanța în cuantum de 4.056,50 lei (3.930,80 + 125,70 lei din primul tabel) și penalități în cuantum de 2092,90 lei.
De asemenea pârâta consideră că prin invocarea acestor sume în continuare și contabilizarea restanțelor alături de niște sume asupra cărora Judecătoria Targu M. s-a pronunțat deja de natura a determina incidența autorității de lucru judecat.
În vederea lămuririi acestor aspecte consideră că se impune depunerea de către reclamantă a tuturor documentelor pe care le deține pentru perioada supusă analizei instanței, respectiv februarie 2013 - august 2014.
De asemenea, în măsura în care se urmărește analizarea pe fond a acestor pretenții, consideră că se impune o detaliere a sumelor invocate întrucât, din punctul său de vedere ( și așa cum rezultă din tabelele depuse) reclamanta invocă, cu titlul de restanțe ( și penalități la aceste restanțe) sume asupra cărora Judecătoria Târgu M. s-a pronunțat deja, existând o hotărâre definitivă. În acest sens, demersul inițiat este nu numai unui care nu mai poate fi analizat ca urmare a incidenței autorității de lucru judecat, ci și unul lipsit de interes, reclamanta deținând deja un titlu executoriu pentru creanța invocată.
În acest moment însă și după parcurgerea celor doua acțiuni la care a făcut referire și a documentele atașate se poate observa că există o triplă identitate între părți, obiect și cauza.
a. În ceea ce privește identitatea părților, subliniază faptul că ambele procese au fost inițiate de către aceeași persoană juridică - ASOCIAȚIA DE P. NR. 180, împotriva aceleiași societăți, respectiv .>
Consideră că identitatea de părți se păstrează chiar dacă cel de-al treilea participant, în persoana soților Ș. A. C. și Șăuleana A. M. vor fi atrași în cadrul procesual la inițiativa sa, prin cererea de chemare în garanție.
Pârâta, consideră că prezenta excepție va putea fi discutată abia atunci când cadrul procesual va fi complet, respectiv după punerea în discuție a cererii de chemare în garanție și după admiterea ei în principiu.
În asemenea condiții, a arătat că cerința identității părților este îndeplinită.
Obiectul celor două procese este de asemenea identic din tabelele puse la dispoziție de către reclamantă, se constată cum de fapt, sumele solicitate reprezintă restanțe asupra cărora instanța s-a pronunțat deja.
Pentru a exista identitate de obiect între două acțiuni este suficient ca scopul final urmărit de către reclamant să fie același în ambele litigii.
În sens mai larg, obiect al procesului îl constituie ceea ce părțile înțeleg să supună judecății, ceea ce ele pretind ca judecătorii să verifice, să aprecieze, să judece.
Pârâta a menționat faptul că, chiar dacă în prezenta acțiune, în mod formal, suprapunerea obiectului ar fi reprezentată doar de luna februarie 2013 ( aceasta fiind luna invocată în mod expres în ambele acțiuni), în realitate, dat fiind faptul că la capitolul restanță ( respectiv penalități) se solicită sume analizate deja într-un alt dosar, se urmărește repunerea in discuție a unor aspecte definitiv tranșate de instanță.
Dacă obiectul cererii în justiție se determină prin răspunsul la întrebarea: „ce cere reclamantul", determinarea cauzei îl constituie răspunsul la întrebarea „pe ce isi întemeiază cererea".
În ceea ce privește cauza, fundamentul juridic dedus judecății, temeiul juridic al cererii, solicită instanței să constate identitatea între cele două acțiuni. Atât în prima acțiune, cât și în prezenta acțiune, se invocă practic, aceleași pretenții, cu același fundament juridic.
Excepția autorității de lucru judecat nu permite ca un litigiu soluționat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă să mai facă obiectul unui nou proces având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.
Consideră deci că acțiunea formulată trebuie respinsă ca urmare a admiterii excepției autorității de lucru judecat.
Pe fondul cauzei pârâta a arătat că, a devenit, la data de 18.07.2012, proprietară a imobilului situat în Târgu M., ., ., în urma licitației cu strigare organizată de către B. H. E., în dosarul execuțional nr. 384/2010.
Având în vedere faptul că foștii proprietari au refuzat să părăsească în mod voluntar imobilul al cărei proprietara sunt, subscrisa am fost nevoită să mă adresez unui executor judecătoresc pentru punerea în posesia bunului. S-a format astfel dosarul execuționl nr.201/2012 al B. Cotfas marin C., având ca obiect evacuarea.
La data de 29 ianuarie 2013 s-a emis către numiții Ș. A. C. si Săulean A. M. o somație prin care li se punea în vedere obligația de eliberare și predare a imobilului, proprietatea sa.
Pentru că nici după emiterea somației nu a avut loc o predare voluntară a mobilului, la data de 20 martie 2013 s-a încheiat de către executorul judecătoresc, cu ocazia deplasării la fața locului, un proces-verbal care atestă faptul că nici până la acea dată si nici ulterior acesteia, nu a avut posesia imobilului, aflându-se deci în imposibilitatea de a-i fi imputate restanțele celor care s-au aflat în mod continuu și necontestat în posesia imobilului.
De asemenea, declarația numiților Ș. A. C. și Ș. A. M., autentificată sub nr. 2769/17.05.2013 de către BNP C. M. L., dovedește în mod incontestabil faptul că: „ de la data dobândirii dreptului de proprietate de către . ... și până în prezent am avut și avem posesia imobilului apartament nr. 12 situat în Târgu M., .... . în această perioada, subsemnații posesori și ocupanți ai mobilului mai sus descris, am înregistrat consum Ia utilități.
D. urmare, recunoaște ca fiind datoriile acesteia toate debitele rezultate, ca urmare a deținerii posesiei imobilului mai sus descris
Soții Săulean s-au aflat în posesia imobilului până la data de 22.10.2013, așa cum rezultă din procesul-verbal încheiat cu ocazia predării către ..
De menționat este și dosarul nr._ al Judecătoriei Târgu M. care a soluționat pretențiile asociației de proprietari cu privire la același imobil pe perioada aprilie 2010 - februarie 2013.
În continuare, și după această dată, soții Săulean s-au aflat în posesia imobilului până la data de 22.10.2013, ei fiind cei care trebuie să suporte plata cheltuielilor locative.
A atașat chitanțe care atestă plata cheltuielilor comune :suma de 126,10 lei - chitanța ., nr._ din 27.04.2014 - Luna aprilie 2014, suma de 95 lei - chitanța ., nr._ din 29.05.2014 - Luna mai 2014, suma de 75,90 lei - chitanța ., nr._ din 03.07.2014 - Luna iunie 2014, suma de 90,20 lei - chitanța ., nr._ din 06.08.2014 - Luna iulie 2014, suma de 68,30 lei - chitanța ., nr._ din 08.09.2014 - Luna august 2014, suma de 202,6 lei - chitanța ., nr._ din 06.10.2014.
În asemenea condiții, consideră că solicitarea reclamantei este una netemeinică, suma de 4206,01 lei este insuficient detaliată astfel încât aceasta nu își poate formula apărarea, necunoscând natura acestei obligații invocate de reclamantă.
De asemenea, solicitarea de „ obligare la plata sumei de 4206,01 lei reprezentând cheltuieli comune restante ... cu tot cu penalități ", fără însă a realiza o detaliere a acestui calcul, face imposibilă verificare sursei acestei obligații, autoritatea de lucru judecat în raport cu sentința pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei Târgu M., stingerea sau nu de către aceasta a obligației invocate, respectarea dispozițiile art. 49 alin.(l) din Legea 230/2007 privind înființarea, organizarea si funcționarea asociațiilor de proprietari:
„ Asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice suma cu titlu de restanta, afișată pe lista de plata. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere si se vor aplica numai după o perioada de 30 de zile care depășesc termenul stabilit pentru plata, fara ca suma penalizărilor sa poată depasi suma la care s-au aplicat."
Având in vedere aceste contradicții, inadvertențe si informații eronate/incomplete consideram ca reclamanta nu a reușit să îți probeze pretențiile, deși sarcina probei ține de poziția sa procesuală, astfel că se impune respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În concluzie, a, solicitat respingerea acțiunii formulate si obligarea părții căzute in pretenții la plata cheltuielilor de judecata, ocazionate de prezentul proces.
În drept a invocat art. 205 și următoarele, art.451 și următoarele din noul Cod procedură civilă.
Pârâta a depus la dosar cerere de chemare în garanție a numiților Ș. A. C. și Ș. A. M., solicitând admiterea in principiu a cererii de chemare in garanție (conform art. 74 alin.2 corob. cu art. 64 Cod proc.civ.), iar ulterior, in cazul admiterii cererii principale prin sentința pe care se va pronunța, să se dispună obligarea numiților Ș. A. C. și Șeulea A. M. la plata sumelor pretinse de către Asociația de Proprietari nr.180 pentru perioada februarie 2013 - octombrie 2013 (afișate în noiembrie 2013), precum si obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu desfășurarea prezentului proces.
Potrivit art.72 alin.(l) Cod proc.civ. „ Partea interesata poate sa cheme in garanție o terța persoana, împotriva căreia ar putea sa se îndrepte cu o cerere separata in garanție sau in despăgubiri."
Pârât a învederat faptul că a dobândit calitatea de proprietar a imobilului cu privire la care se pretind cheltuielile restante, la data de 18.07.2012 fără insa ca pana la data de 20.10 2013 sa intre in posesia imobilului.
Sumele invocate de către Asociația de proprietari, reprezintă de fapt, restanțe acumulate de foștii proprietari: soții SAULEAN.
Așadar, in ipoteza in care instanța va considera ca ulterior dobândirii calității de proprietar, ar datora sumele pretinse, in mod evident cei care in final vor trebuie sa suporte aceste cheltuieli sunt soții Saulean.
Pentru recuperarea acestor sume, va fi nevoita sa promoveze o noua acțiune in pretenții.
Or, având in vedere scopul principal al instituției chemării in garanție posibilitatea pentru cel care cheamă in garanție de a-si valorifica pretențiile in ipoteza in care pierde procesul, prin aceeași hotărâre judecătoreasca - consideră ca cererea sa este întemeiata, impunându-se admiterea ei.
Așa cum a arătat si in întâmpinarea depusa, cea care in final trebuie sa suporte plata cheltuielilor de întreținere (locative) este persoana care beneficiază efectiv de anumite servicii. Nu se poate retine vinovăția proprietarului câta vreme intre proprietar si beneficiarul furnizării întreținerii nu exista identitate, vinovat de neplata cotelor de întreținere fiind persoana fizica care ocupa efectiv spațiul locativ.
Așa cum rezulta din toate documentele existente la dosarul cauzei - declarația autentificata a numiților Saulean A. C. si Saulean A. M., somație si procesu-verbal emis in dosar execuțional 201/2012 de către B. Cotfas M. C.), procesul verbal întocmit la data de 20.10.2013 persoanele care au folosit [ apartamentul situat in Targu M., ., . proprietari - Saulean A. C. și Saulean A. M..
Având in vedere ca foștii proprietari au beneficiat direct de acest serviciu, obligația de plata cade in sarcina acestora, atâta timp cât sumele solicitate de Asociația de proprietari reprezintă restanțe acumulate de aceștia, pârâta făcând dovada achitării obligațiilor de plată ulterior intrării în posesia imobilului ( prin documentele atașate intâmpinării la care face trimitere).
In condițiile in care foștii proprietari au refuzat sa părăsească in mod voluntar imobilul al cărei proprietara sunt, pârâta a fost nevoita sa se adreseze unui executor judecătoresc pentru punerea in posesie.
S-a format astfel dosarul execuțional nr.201/2012. B. Cotfas M. C., având ca obiect evacuarea.
La data de 29 ianuarie 2013 s-a emis către numiții Saulean A. C. si Saulean A. M. o somație prin care li se punea in vedere obligația de eliberare si predare a imobilului, proprietatea subscrisei.
Pentru ca nici după emiterea somației nu a avut loc o predare voluntara a imobilului, la data de 20 martie 2013 s-a încheiat un proces-verbal de predare imobil si evacuare care atesta faptul ca pana la acea data si nici ulterior acesteia, nu a avut pentru nici o clipa posesia imobilului, aflându-se deci in imposibilitatea de a a-mi fi imputate eventualele restante ale celor care s-au aflat in mod continuu si necontestat in posesia imobilului.
De asemenea, a invocat declarația numiților Saulean A. C. și Sauleana A. M., autentificata sub nr. 2769/17.05.2013 de către BNP C. M. L., precum și procesul verbal de predare imobil din 20.10.2013.
Consideră ca aceste documente atesta faptul ca cei care au provocat in mod real prejudiciul invocat, sunt chemații in garanție, solicitând obligarea acestora la suportarea tuturor consecințelor produse prin propria fapta.
Având in vedere faptul ca a dobândit calitatea de proprietar in data de 18.07.2012, in cazul admiterii acțiunii reclamantei nu ar putea fi obligata la plata cheltuielilor invocate, decât ulterior acestei date.
Cum insa imobilul s-a aflat in posesia chemaților in garanție si ulterior acestei date, pana la data de 20.10.2013 - aceștia trebuie obligați la plata sumelor invocate, in temeiul răspunderii civile delictuale ( art.1349 Cod civil).
Consideră ca sunt îndeplinite condițiile necesare angajării răspunderii chemaților in garanție.
Raportul de cauzalitate este de asemenea de necontestat, restantele solicitate de Asociația de proprietari sunt consecința directa a omisiunii din partea chemaților in garanție de plata a sumelor solicitate cu titlu de cheltuieli si penalități de întârziere.
Exista așadar o legătura obiectiva intre dauna si fapta ilicita - constând in neîndeplinirea obligațiilor de plata soții Saulean iar vinovăția civila a acestora consta in faptul ca au refuzat atât părăsirea imobilului si predarea in deplina folosința a imobilului, cat si plata restantelor acumulate.
În concluzie, a solicitat admiterea cererii de chemare in garanție si obligarea numiților la plata tuturor sumelor invocate și dovedite de către reclamantă precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În drept art. 72 și urm., art.64, art.451 Noul Cod proc.civ., art. 1349 si urm, 1381 si urm. Cod civil.
La data de 14.11.2014 reclamanta a depus la dosar precizare de acțiune prin care a solicitat ca in urma administrării probatoriului necesar justei soluționări a prezentei cauze civile, a se dispune obligarea pârâtei la pata sumei de 2268,16 lei compusa din 1762,8 Iei reprezentând cheltuieli comune aferente perioadei februarie 2013- august 2014, si 515,36 lei reprezentând penalitățile de întârziere calculate pentru perioada februarie 2013 august 2014.
Cu mențiunea ca a precizat acțiunea civila numai sub aspectul diminuării pretențiilor civile fata de parata, întrucât din eroare a fost trecuta o alta suma decât cea datorata de pârâtă.
Restul petitelor din acțiunea introductiva rămân neschimbate.
La data de 02.06.2015 reclamanta a depus la dosar altă precizare la acțiune, prin care a solicitat ca in urma administrării probatoriului necesar justei soluționări a prezentei cauze civile, sa se dispună admiterea prezentei cereri de chemare in judecata ca întemeiata, obligarea paratei la pata sumei 2268,16 lei reprezentând cheltuieli comune restante aferente perioadei februarie 2013 august 2014 in cuantum de 1752,80 lei si penalități de 515, 36 lei aferente perioadei mai sus indicate conform centralizatorului anexat prezentei, obligarea paratei la plata penalităților de întârziere de 0.1% pentru fiecare astfel cum au fost calculate, obligarea paratei la plata penalităților de 0.1 % aferente sumei totale începând cu data introducerii cererii de chemare in judecat si pana la plata efectiva a întregii sume restante, obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata, constând in onorar de avocat in suma de 500 lei si orice alte cheltuieli care se impun a se efectua pe parcursul judecații.
În motivare a arătat că, pârâta are in permanenta restante la plata cheltuielilor comune deși a fost avertizata si verbal si prin somație sa plătească suma restanta. Totuși aceasta nu a binevoit a-si achita restantele, astfel ca debitul actual este de 2268,16 lei reprezentând cheltuieli comune restante aferente perioadei februarie 2013 august 2014 in cuantum de 1752,80 lei si penalități de 515, 36 lei aferente perioadei mai sus indicate conform centralizatorului anexat prezentei.
Reclamanta a subliniat faptul că, pentru neplata la scadenta a cheltuielilor lunare afișate si necontestate de către parată, scadenta care este la 30 zile de la data afișării listei, s-au perceput penalități de 0.1 % pe fiecare zi de întârziere, penalitate stabilita la nivel de Asociație de P. si in conformitate cu Legea 230/2007 si cu regulamentul cadru de aplicare al acesteia care la art. 31 prevede cuantumul penalităților admise.
F. de lipsa intenției de plata a cheltuielilor de consum de mai sus, aceasta a fost somata in nenumărate rânduri, insa nu a binevoit a da curs somației, astfel ca suntem nevoiți a apela la instanța de judecata in vedere recuperării debitului restant de la aceasta parata.
In drept a invocat dispozițiile art. 148 si urm. C. proc. Civ., art. 1349 C. civ., Legea 230/2007.
Chemații în garanțe Ș. A. C. și SEULEAN A. M. au formulat întâmpinare, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se ia act de excepția lipsei calității procesual pasive in privința lor „ alți subiecți procesuali introduși in cauza”.
De asemenea au invocat si excepția autorității de lucru judecat derivata din Sentința civila nr. 586 din data de 10.02.2014 a Judecătoriei Târgu-M. pronunțata in Dosarul nr._ .
Pe fondul cauzei au solicitat respingerea acțiunii ca nefondata.
În motivare au arătat că, au avut . litigii atât cu reclamanta cat si cu parata, legat de imobilul apartament cu 3 camere si dependințe situat in mun. Tg.-M., ./12, jud. M. care face obiect al prezentei judecați.
Chemații în garanție apreciază că nu au calitatea procesuala pasiva ceruta de lege pentru a putea fi părți in prezenta cauza.
Potrivit principiului disponibilității reclamantul este cel care trasează cadrul procesual in dosar si, așa cum rezulta din înscrisul ( singurul ) care i s-a comunicat, respectiv cererea de chemare in judecata, nu a dedus ca in vreun fel reclamanta a dorit ori a considerat ca este necesar ca litigiul de fata sa se poarte si cu ei.
De asemenea nu au observat, nici consultând informațiile de pe site - ui instanței de judecata, ca parata ar fi solicitat chemarea lor in garanție, ori sa fi formulat vreo cerere reconvenționala in aceasta cauza.
Prin urmare consideră ca introducerea lor in cauza nu se poate considera ca fiind circumscrisa dispozițiilor art. 68 si următoarele din C.proc.civ. în cazul în care în dosar s-au formulat si alte cereri de părțile din cauza, apreciază ca acestea se impuneau a fi comunicate pentru a-și putea spune părerea si fata de toate aceste probe, fiind practic in imposibilitate sa răspundă problemelor care s-au ridicat, dar pe care nu le cunoaște.
De asemenea au mai arătat că, din citația comunicata se desprinde doar ideea ca ar fi vizați pentru a dobândi calitatea de parați in cauza, fără a fi insa clar cine anume a invocat acest lucru, in cel fel si pe ce anume si-a fondat ca si probe o asemenea solicitare.
Apreciază astfel ca, deocamdată pot doar sa se apere . de aproximativa, fără sa cunoască în amănunt toate pozițiile pârtilor precum si înscrisurile pe care si-au fondat cererea.
Pe de alta parte, prin cererea introductiva de instanța reclamanta a chemat în judecata in calitate de parata proprietara imobilului cu pricina, respectiv S.C. „ C. S. S.A., societate care a dobândit prin adjudecare, in cadrul Dosarului Executional nr. E01/E/2010 -Actul de adjudecare nr. 384 din data de 18.07.2012.
După acest moment au mai locuit in imobil pana la data de
10.10.2013, data la care i-a pus la dispoziția paratei in mod benevol, ca urmare a înștiințării acesteia cu privire la imposibilitatea finalizării promisiunii sinalagmatice de vânzare cumpărare încheiat cu parata, in primăvara aceluiași an.
Cheltuielile comune ale apartamentului cu pricina au mai făcut obiectul unei judecați separate, fiind vorba despre Dosarul nr._ al Judecătoriei Tg.-M., dosar finalizat prin Sentința civila nr. 586 din data de 10.02.2014, motiv pentru care apreciază ca cel puțin in parte cheltuielile comune solicitate prin cererea de chemare in judecata din prezenta cauza, se suprapun peste cele soluționate in precedentul dosar.
In aceasta privința apreciază ca urmează sa primeze autoritatea de lucru judecat pe care o invocă, in ipoteza in care s va trece peste prima excepție invocata in cauza de fata.
Nu in ultimul rând consideră ca pentru o parte din perioada vizata de reclamanta, cu începere din 10.10.2013 nu mai pot fi ținuți de vreo obligație de plata, atât timp cat au părăsit apartamentul, acesta fiind predat paratei, sens in care doar aceasta poate fi ținuta a fi obligata pentru aceste cheltuieli comune, aceștia nemaiavând nici o calitate asupra căreia instanța sa retina vreo obligație de plata.
Cum cererea de chemare in judecata nu defalca aceste cheltuieli comune pe perioadele menționate mai sus, înainte si după 10.10.2013, consideră ca acțiunea poate fi apreciata ca dovedita, necunoscând oricum țintind pretențiilor pe care reclamanta înțelege sa le formuleze.
În privința petitului nr. 2 al cererii solicită să se observe ca acesta nefondat, pentru că petitul nr. 1 al cererii introductive include penalități solicitate, precizându-se explicit ca se solicita „ ... obligarea parata la plata sume 4206,1 lei reprezentând cheltuieli comune restante aferente perioadei februarie - august 2014, cu tot cu penalități calculate conform centralizatorului ar prezentei „ ( care nu ne-a mai fost de altfel anexat, asa cum am arătat mai sus ).
Prin urmare ar fi redundant si nelegal ca reclamantei sa-i fie încuviințate penalități de întârziere pe care le-a si inclus in suma totala solicitata in petitului nr. 1.
De altfel cu privire la aceste penalități a solicitat sa se observe ca nu au avut încheiat nici un fel de contract cu reclamanta, raportat la care ace; această percepe penalitatea „ camatareasca „ de 0,1 % pe zi de întârziere, motiv care apreciem ca nu exista temei legal ori contractual pentru impunere unei asemenea penalități.
În probațiune s-au depus la dosar următoarele înscrisuri: notificare (f.4), extrase CF (f.5), adeverințe și certificat de înregistrare fiscală (f.6), statutul de organizare și funcționare a Asociației de proprietari (f.7-16), proces verbal (f.17,77), hotărâri (f.18-19), listele lunare de plată (f.20-28,34-52,84-85,94-112,119), situația restanțelor la cheltuielile comune (f.33,93,118), facturi (f.55), sentința civilă nr.586/2014 a Judecătoriei Tg.-M. (f.67-71), declarați (f.72), act de adjudecare (f.73), somație (f.74), dovada de comunicare (f.75), proces verbal de predare imobil și evacuare (f.76), chitanțe (f.78-80), adrese (f.83,144,151), plic (f.91), ordin de plată (f.115,150,153), notificare (f.161).
Analizând toate aspectele și împrejurările cauzei, din prisma probelor administrate, în vederea soluționării cauzei instanța reține următoarele:
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat invocată atât de către pârâtă, cât și de către chemații în garanție, instanța reține faptul că prin sentința civilă nr. 586 din data de 10.02.2014 pronunțată în dosarul civil_ definitivă prin neapelare la data de 26.05.2014, atfel cum reiese din adresa emisă de Judecătoria Târgu-M. (fila 148) a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta Asociația de Proprietari mr. 180 și a fost obligată pârâta . la plata către reclamantă a sumei de sumei de 744,09 lei din care suma de 620 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor comune de întreținere aferente perioadei august 2012-februarie 2013 și din suma de 123, 99 lei reprezentând penalități de întârziere, în cuantum de 0,1 %/zi întârziere calculate la debitul restant până la data de 06.03.2013, aferent perioadei iulie 2012-februarie 2013, precum și la plata penalităților de întârziere calculate în continuare asupra fiecărei cote lunare restante, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată, în procent de 0,1%/zi de întârziere și până la stingerea integrală a creanței, fără însă a putea depăși cuantumul debitului principal cu privire la care se calculează.
În același timp, urmare a admiterii cererii de chemare în garanție, au fost obligați chemații în garanție în dosarul menționat mai sus Ș. A. C. și Ș. A. Margaret la plata către S.C. C. S. SA a sumei de 744, 09 lei din care suma de 620 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor comune de întreținere aferente perioadei august 2012- februarie 2013 și din suma de 123, 99 lei reprezentând penalități de întârziere, în cuantum de 0,1 %/zi întârziere calculate la debitul restant până la data de 06.03.2013, aferent perioadei iulie 2012-februarie 2013, precum și la plata penalităților de întârziere calculate în continuare asupra fiecărei cote lunare restante, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată, în procent de 0,1%/zi de întârziere și până la stingerea integrală a creanței, fără însă a putea depăși cuantumul debitului principal cu privire la care se calculează.
În continuare instanța reține că potrivit articolului 431 alin 1 din Codul de procedură civilă: „nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect, alineatul 2 al aceluiași articol arătând că :„ oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă”.
Textul consacră formele de manifestare a autorității de lucru judecat, respectiv, efectul negativ sau extinctiv și efectul pozitiv sau normativ în înțelesul de normă particulară, în relația dintre părți, aplicabilă cauzei concrete.
Scopul urmărit prin reglementare autorității de lucru judecat (acela de a evita contradicțiile între dispozitivele hotărârilor, dar și între considerentele acestora) se realizează prin intermediul celor două funcții diferite ale lucrului judecat, care dau expresie celor două reguli fundamentale potrivit cărora: a) o acțiune nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată (bis de eadem re ne sit actio) și 2) o constatare judecătorească, în sensul de soluție dată raporturilor deduse judecății, nu poate fi contrazisă printr-o altă hotărâre, întrucât ea este prezumată ca fiind expresia adevărului judiciar (res iudicata pro veritae accipitur).
Efectul negativ al lucrului judecat este de natură să împiedice o nouă judecată atunci când există identitate de calitate a părților, aceeași cauză juridică și același obiect al cererii de chemare în judecată, fiind asigurată astfel, lipsa de contradicții între dispozitivele horărârii judecătorești.
Identitatea de obiect presupune reclamarea aceluiași beneficiu juridic material imediat cu cel dedus judecății anterior, formularea aceleiași pretenții, nu numai cu referire la obiectul material, ci și la dreptul subiectiv care poartă asupra acestuia.
Pentru a se stabili existența identității de obiect, trebuie analizat comparativ acest element al cererii de chemare în judecată cu ceea ce a stabilit instanța anterior.
În cauză este îndeplinită cerința identității de obiect între cererea pendinte și cererea de chemare în judecată din dosarul civil_ al Judecătoriei Tîrgu-M. în ceea ce privește debitul aferent lunii februarie 2013, precum și penalitățile aferentei aceleiași sume.
Pentru a exista identitate de cauză trebuie să se regăsească același fundament (act sau fapt juridic ori material) pe care se sprijină dreptul a cărui valorificare se urmărește prin intermediul acțiunii, împreună cu împrejurările care au generat promovarea acțiunii.
Dacă în ce privește fundamentul faptic dedus judecății, instanța nu poate trece peste acesta, referitor la încadrarea în drept a faptelor, judecătorul are posibilitatea și de altfel, obligația legală de a-și manifesta rolul activ și de a da calificarea juridică corectă (cu rezerva situației în care părțile, în virtutea unui acord expres privind drepturi de care ele, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridică și motivele de drept asupra cărora au înțeles să limiteze dezbaterile, dacă astfel nu se încalcă drepturile sau interesele legitime ale altora-art. 22 alin. 5 C.).
Cauza nu se confundă cu scopul urmărit prin introducerea acțiunii, pentru că este posibil să se tindă la obținerea aceleiași finalități, dar pe temeiuri juridice diferite, ceea ce face să nu existe autoritate de lucru judecat.
Cauza nu trebuie confundată nici cu dreptul a cărui valorificare se urmărește prin demersul judiciar, pentru că, de principiu, există tot atâtea acțiuni câte cauze de obligații sunt, după cum în materia drepturilor reale există atâtea acțiuni câte temeiuri ale dobândirii dreptului pot fi invocate.
Cauza unei cereri nu se identifică nici cu mijloacele de probă, astfel încât, dacă într-o a doua acțiune nu se invocă un nou temei al dreptului, ci doar un alt mijloc de dovadă al acestuia, va exista identitate de cauză.
În speță, cauza cererii de judecată este reprezentată de pretențiile aferente lunii februarie 2013, aceeași cauză fiind acoperită și în dosarul_ în ceea ce privește luna februarie 2013.
Identitatea de părți presupune, pentru a pune obstacol, unei alte judecăți, existența acelorași persoane, în aceeași calitate juridică, pentru că ceea ce este judecat între două persoane nu poate profita și nici nu poate dăuna terților.
Or, ar fi injust ca o hotărâre să-și extindă efectele și să aibă autoritate de lucru judecat față de o persoană care nu a fost parte în proces și care deci, nu s-a putut apăra.
Prin parte urmează a se înțelege persoana care a figurat în proces ea însăși sau prin reprezentat, care a avut astfel, posibilitatea de a-și formula apărări și favoarea (sau împotriva căreia s-a pronunțat hotărârea).
Interesează nu prezența fizică a părții, ci calitatea juridică a acesteia.
Sub acest aspect, codul de procedură civilă menționează că este vorba de identitatea de calitate juridică a părților, ceea ce înseamnă participarea în ambele procese a acelorași persoane, ca titulare ale drepturilor care formează obiectul judecății.
Atât în dosarul de față, cât și în dosarul nr._ figurează părți reclamanta, pârâta și chemații în garanție.
Față de aspecte învederate mai sus, va admite excepția autorității de lucru judecat și respinge ca intrate sub autoritatea lucrului judecat pretenții reclamantei aferente lunii februarie 2013 în cuantum de 136,10 lei.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a chemaților în garanție Ș. A. și Ș. A. M., aceasta va respinsă, deoarece aceștia au locuit în imobilul situat în Târgu-M., ., . data de 20.10.2013, motiv pentru care instanța reține că aceștia au calitate procesuală în cauză.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța reține
În fapt, pârâta, începând cu data de 18.07.2012 . are calitatea de proprietară a imobilului situat în Târgu M., ., ., conform extrasului CF nr._-C1-U4( nr. CF vechi_/XII), cu nr. cadastral /topografic 3511/21/XII, fila 5, prin actul de adjudecare nr.384/2010, drept de proprietate ce a fost întabulat în Cartea Funciară potrivit prin încheierii nr._/18.10.2012 a Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară M.- Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Târgu M..
Din tabel centralizator privind modul de calcul al sumelor solicitate prin acțiunea precizată cu privire la apartamentului 12, coroborat cu listele de plată afișate lunar, pârâta a solicitat plata sumei de, 1752, 80 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere aferente lunilor februarie 2013-august 2014, precum și penalități de întârziere aferente aceleiași perioade în cuantum de 515, 36 lei.
În drept, în conformitate cu dispozițiile art. 46 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și a art. 32 din H.G. nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Astfel, obligația impusă proprietarilor de apartamente, se referă atât la cheltuieli prilejuite de folosința părților comune, precum terasă, acoperiș, structură de rezistență, care revin proprietarului, cât și cheltuieli reprezentând sumele datorate furnizorilor de servicii de canalizare, energie termică, energie electrică, apă, potrivit art.47 din Legea nr.230/2007.
Potrivit HG nr. 1588 din 2007 care aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, administratorul asociației are obligația de a afișa lista de plata în termen de maxim 5 zile de la data primirii ultimei facturi expediate prin poștă, certificată prin înscrisul de pe ștampila poștei, sau de la data confirmării de primire, în cazul transmiterii facturii prin curier/delegat.
Tot astfel, potrivit art. 25 din același act normativ și a art. 49 al. 2 din Legea 230/2007 privind înființarea, organizarea si funcționarea asociațiilor de proprietari, cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de aceștia, după caz, în termen de maxim 20 de zile de la data afișării listei de plată, data care trebuie sa fie înscrisă în lista de plată respectivă.
De asemenea, instanța mai reține faptul că, potrivit dispozițiilor art. 12 pct. A lit. d din H.G. nr. 1588/2007, fiecare proprietar are dreptul de a primi explicații cu privire la calculul cotei de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari și, eventual, să o conteste la președintele asociației de proprietari, în termen de 10 zile de la afișarea listei de plată, președintele asociației de proprietari având obligația de răspunde la contestație în termen de 7 zile.
De asemenea, din dispozițiile art. 50 al. 1 ale Legii 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari rezultă că asociația de proprietari este legitimată să acționeze în justiție proprietarii care se fac vinovați de neplata cheltuielilor comune timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Analizând listele de întreținere, instanța constată că s-a respectat obligația de afișare a listelor de plată în termenul prevăzut de lege, pârâta neconformându-se în totalitare obligației de achitare a contribuției de întreținere la data scadentă, deși creanța este una certă, lichidă și exigibilă.
De asemenea, pârâta nu a contestat modul de calcul al cheltuielilor de întreținere, afișate pe listele de plată.
Pârâta a făcut dovada astfel cum reiese din chitanțele atașate la dosarul cauzei (filele 79-80) că a achitat parțial cheltuielile, respectiv cele aferente lunilor februarie 2014-august 2014, motiv pentru care se va respinge cererea de chemare în judecată în ceea ce privește această sumă, precum și în ceea ce privește penalitățile aferente acestei sume.
Având în vedere aceste considerente, instanța urmează să admită capătul de cerere formulat de către reclamantă privitor la plata cheltuielilor de întreținere restante și în consecință, va obliga pârâta . la plata către reclamantă a sumei de sumei de 966 lei din reprezentând contravaloarea cheltuielilor comune de întreținere aferente perioadei martie 2013-octombrie 2013 â
În același timp, va obliga pârâta S.C. C. S. SA să plătească reclamantei suma de 205, 1 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor comune de întreținere aferente perioadei noiembrie 2013-ianuarie 2014.
Raportat la modul de calcul al penalităților, instanța reține că potrivit art. 58 din Normele metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 114/1996, cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de aceștia în termen de 30 de zile calendaristice de la data afișării listei de plată, dată care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectivă.
După expirarea acestui termen asociația de proprietari poate calcula și percepe penalități de întârziere pentru suma neachitată, în condițiile stabilite și aprobate de adunarea generală a proprietarilor.
Din procesului verbal încheiat la data de 14.12.2011, aflat la fila 17, rezultă că s-a hotărât ca penalizările pentru neplata cheltuielilor de întreținere să fie în cuantum de 0,1/zi întârziere.
Modul de calcul al acestora respectă prevederile art. 49 din Legea nr. 230/2007, potrivit căruia asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată, iar aceste penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
Față de aceste aspecte instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 112,04 lei reprezentând penalități de întârziere calculate la debitul restant aferent perioadei martie 2013-octombrie 2013 în cuantum de 0,1 %/zi întârziere, precum și la plata penalităților de întârziere calculate în continuare asupra fiecărei cote lunare restante, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată, în procent de 0,1%/zi de întârziere și până la stingerea integrală a creanței, fără însă a putea depăși cuantumul debitului principal cu privire la care se calculează.
Totodată, se va dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 98,25 lei reprezentând penalități de întârziere calculate la debitul restant aferent perioadei noiembrie 2013-februarie 2014 în cuantum de 0,1 %/zi întârziere, precum și la plata penalităților de întârziere calculate în continuare asupra fiecărei cote lunare restante, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată, în procent de 0,1%/zi de întârziere și până la stingerea integrală a creanței, fără însă a putea depăși cuantumul debitului principal cu privire la care se calculează.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a numiților Ș. A. C. și Ș. A. formulată de către pârâta ., instanța urmează să o admită pentru următoarele considerente:
La data de 18.07.2012 pârâta . a adjudecat imobilul situat în Târgu M., ., ., în urma licitației cu strigare organizată de către B. H. E., în dosarul execuțional nr. 384/2010 (fila 73 din dosar).
Dreptul de proprietate a fost înscris în Cartea Funciară, prin încheierea nr._/18.10.2012 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară M.- Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Târgu M. (fila 5).
La data de 29 ianuarie 2013 pârâții Ș. A. C. și Ș. A. au fost somați în sensul de a elibera și preda acesteia imobilul în termen de 5 zile, potrivit somației nr. E 201/2012, fila 74.
La data de 20 martie 2013 a fost încheiat procesul verbal de predare imobil și evacuare, fila 89, din care rezultă că nici până la acea dată pârâții nu au procedat la predarea voluntară a imobilului și prin care s-a stabilit de comun acord cu reprezentanții pârâtei . amânarea executării silite (fila 76).
În aceste condiții instanța reține că, deși, începând cu data de 18 iulie 2012, pârâta . a dobândit calitatea de proprietară a imobilului, posesia efectivă a fost exercitată de către chemații în garanție Ș. A. C. și Ș. A., în perioada martie 2013-octombrie 2013.
Chiar dacă dispozițiile legale stabilesc că obligația de plată a cotelor de contribuție le revine proprietarilor, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv, procesul verbal de predare imobil și evacuare, fila 76 și somația de la data de 29 ianuarie 2013, a rezultat că pârâta . nu și-a exercitat dreptului de proprietate în perioada martie 2013-octombrie 2013.
Prin declarația autentificată sub nr. 2769/17.05.2013 de către BNP C. M. L., dată de către pârâții Ș. A. C. și Ș. A. M., aceștia au recunoscut ca de la data dobândirii dreptului de proprietate al . și până la data la care a fost dată declarația, aceștia au avut în posesie imobilul pentru care s-au solicitat cotele de contribuție și că toate datoriile care au rezultat din deținerea imobilului le revin și s-au obligat să achite toate cheltuielile în legătură cu folosința acestui imobil, acestea incluzând dar fără a se limita la cheltuielile cu utilitățile, cheltuieli pentru asociația de proprietari.
Prin procesul verbal de predare din data de 22.10.2013 a fost predat apartamentul pârâtei de către chemații în garanție (fila 77).
Raportat la aceste împrejurări, instanța reține că pârâții și-au asumat obligația de plată a cotelor de întreținere aferente imobilului, inclusiv pentru perioada ulterioară celei de la care pârâta . a dobândit dreptul de proprietate.
Având în vedere aceste aspecte, instanța urmează să admită cererea de chemare în garanție formulată de pârâta . și va obliga chemații în garanție Ș. A. C. și Ș. A. M. la plata către S.C. C. S. SA a sumei de 966 lei din reprezentând contravaloarea cheltuielilor comune de întreținere aferente perioadei martie 2013-octombrie 2013 și suma de 112,04 lei reprezentând penalități de întârziere calculate la debitul restant aferent perioadei susmenționate în cuantum de 0,1 %/zi întârziere, precum și la plata penalităților de întârziere calculate în continuare asupra fiecărei cote lunare restante, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată, în procent de 0,1%/zi de întârziere și până la stingerea integrală a creanței, fără însă a putea depăși cuantumul debitului principal cu privire la care se calculează.
În ceea ce privește capătul de cerere formulat de către reclamantă privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei, instanța îl va admite și va dispune obligarea pârâtei să plătească reclamantei suma de 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Având în vedere soluția de admitere a cererii de chemare în garanție pronunțată în cauză, instanța va aprecia că formularea capătului de cerere privind obligarea chemaților în garanție la plata cheltuielilor de judecată este unul întemeiat.
Instanța va obliga pe chemații în garanție la plata sumei de 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial, precum și a sumei de 163,77, reprezentând taxă de timbru.
În același timp instanța va obliga chemații în garanție la plata către pârâtă a sumei de 1000 de lei cu titlu de onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE :
Admite excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârâtă prin întâmpinare.
Respinge ca intrate sub autoritatea lucrului judecat pretenții reclamantei aferente lunii februarie 2013 în cuantum de 136,10 lei.
Respinge ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a chemaților în garanție Ș. A. C. și Ș. A. M..
Admite în parte cererea de chemare în judecată precizată formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE P. nr. 180, C._, cu sediul în Târgu M., ., județul M., cu sediu procesual ales la C.. Av. M. M. M., în Târgu M., ./2, județul M., în contradictoriu pârâta ., J_, C. RO_, cu sediul în mun. Cluj-N., ..32/A, jud. Cluj.
Obligă pârâta . la plata către reclamantă a sumei de sumei de 966 lei din reprezentând contravaloarea cheltuielilor comune de întreținere aferente perioadei martie 2013-octombrie 2013 și suma de 112,04 lei reprezentând penalități de întârziere calculate la debitul restant aferent perioadei susmenționate în cuantum de 0,1 %/zi întârziere, precum și la plata penalităților de întârziere calculate în continuare asupra fiecărei cote lunare restante, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată, în procent de 0,1%/zi de întârziere și până la stingerea integrală a creanței, fără însă a putea depăși cuantumul debitului principal cu privire la care se calculează.
Admite cererea de chemare în garanție a numiților Ș. A. C. și Ș. A. Margaret, ambii cu domiciliul în Târgu M., ., ., formulată de către pârâta S.C. C. S. SA, J_, C. RO_, cu sediul în mun. Cluj-N., ..32/A, jud. Cluj.
Obligă chemații în garanție Ș. A. C. și Ș. A. Margaret la plata către S.C. C. S. SA a sumei de 966 lei din reprezentând contravaloarea cheltuielilor comune de întreținere aferente perioadei martie 2013-octombrie 2013 și suma de 112,04 lei reprezentând penalități de întârziere calculate la debitul restant aferent perioadei susmenționate în cuantum de 0,1 %/zi întârziere, precum și la plata penalităților de întârziere calculate în continuare asupra fiecărei cote lunare restante, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată, în procent de 0,1%/zi de întârziere și până la stingerea integrală a creanței, fără însă a putea depăși cuantumul debitului principal cu privire la care se calculează.
Obligă pârâta S.C. C. S. SA să plătească reclamantei suma de 205, 1 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor comune de întreținere aferente perioadei noiembrie 2013-ianuarie 2014 și suma de 98,25 lei reprezentând penalități de întârziere calculate la debitul restant aferent perioadei susmenționate în cuantum de 0,1 %/zi întârziere, precum și la plata penalităților de întârziere calculate în continuare asupra fiecărei cote lunare restante, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată, în procent de 0,1%/zi de întârziere și până la stingerea integrală a creanței, fără însă a putea depăși cuantumul debitului principal cu privire la care se calculează.
Respinge în rest celelalte pretenții ale reclamantei.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Obligă chemații în garanție să plătească pârâtei suma de 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Obligă chemații în garanție să plătească pârâtei suma de 163,77 lei de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile la comunicare la Tribunalul M..
Cererea de apel se depune la Judecătoria Târgu-M..
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.10.2015.
P., | GREFIER, |
G. C. U. | L. E. L. |
4ex. 19.11.2015.
Red.G.C.U.
Tehnored.L.M
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4689/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4618/2015. Judecătoria... → |
---|