Contestaţie la executare. Sentința nr. 1772/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1772/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 16-04-2015 în dosarul nr. 1772/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU M.
Dosar nr._ /_
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1772
Ședința publică din 16 aprilie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. A. N.
GREFIER: M. M.-E.
Pe rolul instanței se află judecarea cererii de chemare în judecată formulată de contestatorul S. M. C. în contradictoriu cu intimatul M. Tg-M., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 30.03.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea inițial pentru data de 09.04.2015, iar ulterior pentru data de astăzi, 16.04.2015.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 04.03.2014, contestatorul S. M. C. a solicitat anularea tuturor formelor de executare întreprinse în dosarul de executare nr._/2013, ca și constatarea prescrierii dreptului la acțiune pentru creanțele întreprinse în titlul executoriu, și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea cererii, contestatorul a arătat că în data de 14.02.2014 a primit din partea intimatei Serviciul Urmărire și Executare Silită, din cadrul Primăriei Municipiului Târgu M., Adresa de înființare a Popririi nr._/06.02.2014, pentru suma totală de 3.562 lei. Acesta a menționat faptul că, odată cu primirea acestei corespondențe, a luat la cunoștință de existența procedurii de executare silită împotriva sa pentru prima oară.
Contestatorul a precizat faptul că faptul că toate obligațiile bugetare pe care le conține Titlul Executoriu nr_/21.10.2013 constau în eventuale obligații bugetare ce au un termen scadent de peste 5 ani. Pe cale de excepție, a înțeles să invoce prescripția dreptului la acțiune pentru aceste obligații bugetare, conținute de Titlul Executoriu nr._/21.10.2013 a intimatei. Tot pe cale de excepție, a invocat perimarea executării silite din dosarul de executare nr._/21.10.2013, având în vedere pasivitatea intimatei.
Pe fondul cauzei, contestatorul a considerat că procedura executării silite s-a efectuat de către executorul fiscal, cu nerespectarea atât a Codului de procedură fiscală, cât și a Cărții a V-a din Codul de procedură civilă.
De asemenea, cu privire la obligațiile bugetare stabilite de autoritatea locală, a arătat că înțelege să formuleze apărări de fond, în sensul că acestea cuprind sume nereale și nejustificate, calculate, atât ca debit, cât și ca modalitate de calcul a penalităților.
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile Codului de procedura fiscală și a Codului de procedură civila.
La data de 22.12.2014, intimata a depus întâmpinare la dosarul cauzei prin care a solicitat respingerea contestației la executare, ca netemeinică și nelegală.
În susținere, intimata a arătat că contestatorul figurează în evidențele sale fiscale cu un debit restant în sumă totală de 3.562 lei, reprezentând amenzi de circulație, impozit clădiri, taxă curățenie primăvară-toamnă, taxa habitat, taxă salubritate și taxă teren- garaj. Față de faptul că contestatorul nu și-a achitat în termen legal datoriile față de bugetul local, în conformitate cu dispozițiile legale ale O.G. nr. 92/2003/R privind Codul de procedură fiscală, organul de executare din cadrul Municipiului Tg.M. a pornit executarea silită împotriva acestuia prin emiterea somației nr._/2007 (PV_/13.10.2006); somația nr._/2007(PV nr._/30.09.2006) - resomat pentru ambele procese-verbal prin somația nr._/05.12.2011 și somația nr._/21.10.2013 (impozite), pentru recuperarea debitului în sumă totală de 3.452 lei, actele de executare silită fiind comunicate contestatorului prin poștă cu confirmare de primire, însă plicurile cu actele de executare silită au fost restituite intimatei cu mențiunea „avizat", „reavizat”, contestatorul refuzând ridicarea corespondenței.
Intimata a mai menționat faptul că, întrucât, din demersurile efectuate de către serviciul de specialitate din cadrul instituției s-a constatat că acesta obține venituri de la . SRL, potrivit dispozițiilor art. 149 Cod procedură fiscală, în baza titlurilor executorii mai sus menționate, a emis adresa de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești nr._/06.02.2014.
Intimata a invocat excepția inadmisibilității contestației împotriva titlurilor executorii reprezentate de procesele-verbale de contravenție menționate în acțiune. În susținerea excepției, intimata a arătat că contestatorului i-au fost înmânate procesele-verbale de contravenție, semnând de primire pe fiecare. însă amenzile contravenționale nu a fost achitate și nici nu a fost formulată vreo plângere contravențională, motiv pentru care aceste acte au devenit titluri executorii.
Referitor la susținerile contestatorului cum că amenzile sunt prescrise și nu a primit nici un act de executare în această perioadă, intimata a menționat că acestea nu pot fi primite, întrucât art. 133 lit.c din Codul de procedură fiscală, prevede că termenul de prescripție de 5 ani se întrerupe pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită.
În drept, intimata a invocat dispozițiile O.G. nr. 92/2003/R, privind Codul de procedură fiscală, Codul fiscal și art. 1169 Codul civil.
În probațiune, la dosarul cauzei, s-au depus următoarele înscrisuri: somație nr._/2007 (f.24), conformare de primire (f.25), procese-verbal de contravenție (f.26, 28, ), somație nr._/2007 (f.27), proces-verbal privind îndeplinirea procedurii de comunicare prin publicitate (f.34), titlul executoriu (f.36), adresă de înființare a popririi (f.41), înștiințare poprire (f.43).
Analizând cererea de față, instanța reține următoarele, deliberând cu prioritate asupra excepțiilor puse în discuție, conform dispozițiilor art. 248 al. 1 Cod proced. civilă:
În ceea ce privește excepția perimării executării silite, aceasta este nefondată, raportat la prevederile art. 142 al. 4 Cod proced. fiscală adoptat prin OG nr. 92/2003, în conformitate cu care „Executarea silită a creanțelor fiscale nu se perimează”.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului de a cere executare silită, instanța are în vedere prevederile art. 131 din OG nr. 92/2003, care dispun: ”(1) Dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.
(2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) se aplică și creanțelor provenind din amenzi contravenționale.”
În cauză, termenul de prescripție pentru creanțele fiscale reprezentate de amenzile contravenționale aplicate prin procesele-verbale depus la dosarul cauzei, a început să curgă la 1 ian. 2007 și urma să se împlinească la data de 1 ian. 2012.
Cu toate acestea, sunt incidente prevederile art. 133 din OG nr. 92/2003, întrucât prescripția de 5 ani a suferi întreruperi prin emiterea actelor de executare silită de către intimat, respectiv somațiile de la filele 24, 26, 30, după această întrerupere începând să curgă un nou termen de prescripție de 5 ani, în interiorul căruia au fost emise actele de executare contestate în prezenta cauză (filele 35,36).
În dosarele execuționale nr._/2007, respectiv_/2007 și_/2011 ale Municipiului Tg-M. s-a demarat executare silită împotriva contestatorului S. M. C., fiind emise somații de plată în baza titlurilor executorii reprezentate de procesele-verbale de contravenție depuse la dosar (filele 24-30), respectiv nr._ din 13.10.2006 și nr._ din 30.09.2006.
Ambele procese-verbale au fost semnate personal de contravenient, astfel încât nu se impunea comunicarea acestora către contestator, raportat la prevederile OG nr. 2/2001.
La data de 21.10.2013 intimatul M. Tg-M. a emis la adresa contestatorului somația și titlul executoriu în dosarul execuțional nr._/21.10.2013 (filele 35, 36), pentru debitul total de 3.562 lei, reprezentând amenzi de circulație, impozit clădiri, taxă curățenie primăvară-toamnă, taxa habitat, taxă salubritate și taxă teren- garaj.
La emiterea titlului executoriu sus-menționat au fost respectate prevederile art. 141 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, astfel:
„(1) Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
(1^1) În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii.
(1^2) Executarea silită a creanțelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale se efectuează în baza hotărârii judecătorești sau a altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
(2) Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.”
Față de faptul că contestatorul nu și-a achitat în termen legal datoriile față de bugetul local, în conformitate cu dispozițiile legale ale O.G. nr. 92/2003/R privind Codul de procedură fiscală, organul de executare din cadrul Municipiului Tg-M. a pornit executarea silită împotriva acestuia prin emiterea somației nr._/2007(PV_/13.10.2006); somația nr._/2007 (PV nr._/30.09.2006) - resomat pentru ambele procese-verbal prin somația nr._/05.12.2011 și somația nr._/21.10.2013 (impozite), pentru recuperarea debitului în sumă totală de 3.452 lei (filele 35, 36).
Contrar susținerilor intimatului din cadrul întâmpinării, se constată că actele de executare atacate în prezenta cauză, respectiv somația și titlul executoriu emise la data de 21.10.2013 pe numele contestatorului în cadrul dosarului execuțional nr._ din 21.10.2013 nu i-au fost comunicate contestatorului prin poștă cu confirmare de primire, iar intimatul a procedat direct, în conformitate cu dispozițiile art. 44 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, la comunicarea actelor de executare prin publicitate. În acest sens, s-a afișat la data de 10.01.2014 anunțul colectiv nr. 227/1184 și la data de 07.12.2011 anunțul colectiv nr. 7314, concomitent la sediul Municipiului Tg-M. și pe pagina de internet (filele 37-40).
Prin acest procedeu instanța constată că au fost încălcate prevederile art. 44 al. 4 Cod proced. civilă, care dispun că „comunicarea prin publicitate se realizează numai în mod subsidiar, în ipoteza în care nu a fost posibilă comunicarea prin serviciile poștale, cu confirmare de primire.
Cum în cauză intimatul nu a făcut dovada că, anterior realizării procedurii de publicitate a somației și titlului executoriu emise la data de 21.10.2013, ar fi realizat comunicarea acestor acte prin poștă, instanța apreciază că procedura de comunicare a respectivelor acte de executare silită este nelegală și viciată, contestatorul suferind un prejudiciu evident prin imposibilitatea de contestare a acestora în termenul prevăzut de lege, anterior emiterii adresei de înființare a popririi.
Aceleași argumente sus-menționate în ceea ce privește somația și titlul executoriu emise la data de 21.10.2013 sunt valabile și în ceea ce privește adresa de înființare a popririi nr._ din 06.02.2014 (fila 41), respectiv împrejurarea că, în lipsa unei comunicări legale a actelor de executare precedente, contestatorul a fost lipsit de dreptul legal de a le contesta, iar actele de executare silită subsecvente sunt la rândul lor nelegal emise.
Mai mult, ca un alt argument al nelegalității procedurii de executare silită, instanța constată că adresa de înființare a popririi privește suma de 3.562 lei (fila 41), o sumă mai mare decât cea menționată în somația și titlul executoriu din data de 21.10.2013 (3.452 lei).
În consecință, se constată că, contestatorul, anterior înființării popririi, nu a fost încunoștiințat în mod corespunzător despre întreg debitul datorat, contrar prevederilor art. 145 din OG nr. 92/2003 cu privire la somație, din care se desprinde interpretarea că somația, ca act începător de executare, trebuie să cuprindă toate sumele datorate de debitor, iar actele subsecvente de executare sunt emise raportat la aceeași sumă pentru care s-a început executarea silită.
Pentru aceste considerente, raportat la prevederile art. 172-174 din OG nr. 92/2003 coroborate cu art. 711-719 Cod proced. civilă, va respinge excepțiile perimării executării silite și a prescripției dreptului de a cere executare silită, va dispune anularea adresei de înființare a popririi nr._/06.02.2014, ca și a somației și titlului executoriu emise la data de 21.10.2013 pe numele contestatorului în cadrul dosarului execuțional nr._ din 21.10.2013 al intimatei.
În ceea ce privește susținerea contestatorului că sumele înscrise în somația și titlul executoriu nu sunt reale și nu sunt datorate de acesta, instanța va respinge aceste afirmații ca inadmisibile, raportat la art. 712 Cod proced. civilă, ce reglementează admisibilitatea contestației la executare, având în vedere faptul că pe calea contestației la executare nu pot fi invocate apărări de fond cu privire la debitul datorat, în situația în care titlul executoriu ar fi putut fi atacat pe calea unei alte proceduri legale.
Astfel, în ceea ce privește debitul constituit de amenzile contravenționale, în măsura în care contestatorul nu a atacat procesele-verbale de contravenție pe calea plângerii contravenționale prevăzută de OG nr. 2/2001, acesta nu poate invoca apărări de fond împotriva acestor titluri executorii, susținerile sale fiind inadmisibile.
Va respinge restul petitelor deduse judecății, pentru considerentele expuse în cuprinsul prezentei.
În baza art. 453 al. 1 și 2 Cod proced.civilă, fiind parte căzută parțial în pretenții, va obliga intimatul M. Tg-M. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, reprezentând taxa de timbru (fila 8).
PENTRU ACESTE MOTIVE
În NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepțiile perimării executării silite și a prescripției dreptului de executare silită.
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatorul S. M. C. CNP_, cu domic. în Tg-M., Piața Armatei nr. 34, . în contradictoriu cu intimatul M. Tg-M., cu sediul în Tg-M., Piața Victoriei nr. 3, jud. M. și în consecință
Dispune anularea adresei de înființare a popririi nr._/06.02.2014, ca și a somației și titlului executoriu emise la data de 21.10.2013 pe numele contestatorului în cadrul dosarului execuțional nr._ din 21.10.2013 al intimatei.
Respinge restul petitelor.
Obligă intimatul M. Tg-M. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 10 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Tg-M..
Pronunțată în ședința publică din 16.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. A. N. M. E. M.
Red. IAN
4 ex./29.05.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1334/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1235/2015. Judecătoria... → |
|---|
