Grăniţuire. Sentința nr. 1753/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1753/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 1753/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU-M.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1753
Ședința publică din data de 15 aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. I. F.
GREFIER: M. M. S.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de reclamantul S. V., în contradictoriu cu pârâții T. L. și G. O., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată depuse la dosarul cauzei din partea reclamantului S. V., prin registratura instanței la data de 14.04.2015, concluzii scrise.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 01.04.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosarul cauzei concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de azi, 15.04.2015.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.M. la data de 05.03.2014 sub nr._, reclamantul S. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâții T. L. și G. O., grănițuirea proprietății sale, întrucât nu sunt respectate limitele proprietății sale de către vecini.
Reclamantul a arătat că a solicitat în scris Primăriei comunei Ogra de a executa măsurătorile proprietății sale, însă i s-a răspuns în mod nemulțumitor conform adreselor nr. 143 din 24.01.2013 și nr. 353 din 03.02.2012.
La data de 18.04.2014, pârâta G. O. a depus la dosarul cauzei întâmpinare (f.18-19), prin care, în principal, a invocat excepția inadmisibilității acțiunii de grănițuire pentru neîndeplinirea obligației de efectuare a medierii înainte de introducerea cererii de chemare în judecată cu consecința respingerii cererii ca inadmisibilă, cu cheltuieli de judecată, iar în subsidiar a solicitat admiterea acțiunii în sensul grănițuirii proprietății reclamantului, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt, pârâta G. O. a arătat că operațiunea de grănițuire se putea efectua cu concursul proprietarilor vecini. A mai arătat că este proprietara imobilului învecinat reclamantului format din casă, curte și grădină în suprafață totală de 238 mp, conform procesului verbal de punere în posesie nr. 56/2013 eliberat de Primăria comunei Ogra. Totodată, a arătat că limitele dintre proprietăți sunt stabilite prin gradurile existente la casă și curte de peste 50 de ani, iar cu privire la grădini, nimeni nu are constituit vreun gard despărțitor, dar limitele și semnele de hotar între vecini se cunosc de către fiecare.
S-a mai arătat că reclamantul a dobândit imobilul în urmă cu 10 ani, preluând de la vechiul proprietar limitele și granițele de proprietate actuale, în tot acest timp folosind imobilul fără a contesta în vreun fel aceste granițe și semne de hotar. Totodată, a arătat că niciodată reclamantul nu i-a solicitat a-și afirma dorința de a-și îngrădi terenul reprezentând grădina.
În drept, au fost invocate prevederile art. 561 Cod civi, art. 451 Cod pr. Civilă, art. 2 (1 ind.2) din Legea nr. 192/2006.
La data de 13.05.2014, reclamantul a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare (f.25), prin care a arătat că grănițuirea nu se putea face cu concursul proprietarilor vecini deoarece aceștia au ocupat în mod abuziv terenul din proprietatea sa.
A mai arătat reclamantul că prezentul litigiu nu se putea rezolva prin mediere, deoarece pârâții au intervenit la Primpria Ogra de a nu i se măsura terenul.
În legătură cu procesul verbal de punere în posesie nr. 56 din 27.02.2013 eliberat de Primăria comunei Ogra, reclamantul a arătat că in acesta nu se specifică situația topografică și nr. topo al parcelei învecinate cu proprietatea sa și că titlulara acestui proces verba este decedată din anul 2008.
Pârâtul T. L. nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare.
La dosarul cauzei au fost depuse următoarele înscrisuri: extras de carte funciară nr. 1428/N/Ogra (f.2),schiță (f.3), adresa nr. 143 din 24.01.2013 și nr. 353 din 03.02.2012 (f. 4-5), proces verbal de punere în posesie nr. 56/27.02.2013 (f.20).
În cauză a fost administrată proba cu interogatoriul din oficiu al reclamantului (f.34), proba cu interogatoriul reclamatului solicitată de pârâta G. O. (f.48), proba cu expertiză topografică (f. 60-68).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit extrasului CF 1428/N/OGRA, si concluziilor raporturilor de expertiza efectuate in cauza de expert Mesaros A., proprietarul tabular inscris in aceasta carte funciara este reclamantul Salagean V. si soția, imobilul fiind situat in loc.Ogra, nr.2.
Imobilul reclamantului se invecineaza pe latura de est cu imobilul paratului T. L., care este proprietar in baza Titlului de proprietate nr._/21.06.1995, imobilul sau fiind situat in loc.Ogra, nr.1.
Imobilul reclamantului se invecineaza pe latura de vest cu imobilul paratului G. O., care poseda terenul in baza Procesului verbal de punere in posesie nr. 56/27.02.2013, imobilul sau fiind situat in loc.Ogra, nr.3.
Intre imobilul reclamantului si imobilul paratilor a existat dintotdeauna gard despartitor, concluzie ce se desprinde din raspunsul reclamantului la interogatoriu. Reclamantul sustine insa ca paratii, prin ocuparea unei suprafete de 100m.p., ar fi adus modificari liniei de hotar si, totodata, a solicitat obligarea paratilor de a lasa in deplina proprietate si posesie aceasta suprafata ocupata fara drept.
Cu privire la capatul de cerere privind revendicarea suprafetei de 100 m.p. de la fiecare parat, instanta constata urmatoarele:
Acțiunea în revendicare reprezintă acea acțiune în justiție prin intermediul căreia reclamantul – care se pretinde proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia – solicită instanței să i se recunoască dreptul său exclusiv de proprietate asupra bunului, cu consecința obligării pârâtului – care stăpânește bunul respectiv – la restituirea acestuia.
Acțiunea în revendicare este o acțiunea reală deoarece ea se exercită împotriva oricărei persoane care deține bunul respectiv, cu orice titlu, și, totodată, este o acțiune petitorie întrucât, prin intermediul ei, se urmărește apărarea unui drept real – dreptul de proprietate.
Acțiunea în revendicare își are izvorul legal în dispozițiile art. 555 cod civil și art. 1 alin. 1) din Primul Protocol la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Aceste texte legale au următorul conținut :ART. 555:”Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.
Art. 1 alin. 1) din Primul Protocol la Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede ca: « Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Pornind, așadar, de la conceptul și natura juridică a acțiunii în revendicare, apare cu evidență faptul că, în cadrul acesteia, instanța trebuie să analizeze cu prioritate dreptul reclamantului astfel cum acesta este individualizat .
Potrivit concluziilor raportului de expertiza efectuat in cauza de expert Mesaros A., reclamantul Salagean V. detine in proprietate o suprafata totala de 1595m.p., folosind cu 68 m.p.mai mult decat suprafata inscrisa in cartea funciara.
Paratul T. L. detine in proprietate o suprafata de 1665 m.p., folosind cu 424 m.p.mai mult decat suprafata inscrisa in titlul de proprietate al acestui parat.
Paratul G. O. detine o suprafata de 2038 m.p., folosind cu 108 m.p. mai putin decat in procesul verbal de punere in posesie.
Potrivit concluziilor aceluiasi expert, reclamantul detine integral suprafata cu care apare inscris in cartea funciara si, in plus, foloseste o suprafata mai mare cu 68 m.p. decat suprafata inscrisa in cartea funciara.
In concluzie, acest expert a aratat ca paratii nu au ocupat nici o suprafata din terenul reclamantului, din contra, reclamantul detine si foloseste o suprafata mai mare decat cea dovedita prin actele de proprietate.
Reținând concluziile și schița întocmite de expert, instanta constata ca sustinerea reclamantului ca pârâtii i-ar fi încălcat dreptul de proprietate nu este dovedita cu nici un mijloc de probă.
Nefiind, asadar indeplinita conditia ca paratii sa stapaneasca efectiv bunul ce se cere a fi restituit, instanta va respinge capatul de cerere privind revendicarea, ca neintemeiat.
In privinta capatului de cerere privind granituirea, aceasta constituie acea acțiune prin care reclamantul pretinde ca, în contradictoriu cu pârâtul, instanța să determine, prin semne exterioare, traseul real ce constituie limitele dintre două proprietăți.
Acțiunea în grănițuire își justifică rațiunea atât în cazul inexistenței unei delimitări între proprietăți, cât și în cazul în care astfel de semne există, dar nu au fost stabilite prin înțelegerea părților sau prin hotărâre judecătorească și sunt contestate de părți.
În cadrul acțiunii în grănițuire părțile trebuie să producă dovezi pentru stabilirea traseului pe care urmează să se fixeze semnele exterioare dintre fondurile învecinate.
Potrivit sustinerilor partilor din cauza, coroborate cu concluziile raportului de expertiza intocmit in cauza, linia de hotar ce desparte proprietatile partilor din dosar nu este marcata prin semne de hotar, insa propunerea expertului respecta situatia faptica, ce nu a fost modificata pana in prezent.
Având în vedere cele de mai sus, instanța va admite capatul de cerere privind granituirea și va stabili linia de hotar intre imobilul reclamantului si imobilul paratului T. L. conform schitei- plan detaliu- anexa grafica la raportul de expertiză întocmit de expert tehnic Mezaros A., care face parte integranta din prezenta, aflat la fila 66 dosar, Anexa 2- între punctele_-_.
Va stabili linia de hotar intre imobilul reclamantului si imobilul paratului G. O. conform schitei- plan detaliu- anexa grafica la raportul de expertiză întocmit de expert tehnic Mezaros A., care face parte integranta din prezenta, aflat la fila 66 dosar, Anexa 2- între punctele 10-_-523-301.
In baza art. 453, al.2, instanta va compensa cheltuielile de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite in parte actiunea formulata de reclamantul SALAGEAN V., cu domiciliul în comuna Ogra, ., jud. M., in contradictoriu cu paratii T. L., cu domiciliul în ., jud. M. si G. O., cu domiciliul în comuna Ogra, ., jud. M..
Stabileste linia de hotar intre imobilul reclamantului si imobilul paratului T. L. conform schitei- plan detaliu- anexa grafica la raportul de expertiză întocmit de expert tehnic Mezaros A., care face parte integranta din prezenta, aflat la fila 66 dosar, Anexa 2- între punctele_-_.
Stabileste linia de hotar intre imobilul reclamantului si imobilul paratului G. O. conform schitei- plan detaliu- anexa grafica la raportul de expertiză întocmit de expert tehnic Mezaros A., care face parte integranta din prezenta, aflat la fila 66 dosar, Anexa 2- între punctele 10-_-523-301.
Respinge capatul de cerere privind revendicarea.
Compenseaza cheltuielile de judecata.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmand a fi depusa la Judecatoria Tg.M..
Pronunțată în ședința publică de la 15.04.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
C. I. FIROIUMARIA M. S.
Red. C.I.F.
Tehnored. S.M.M.
5 ex/29.06.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1868/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1858/2015.... → |
|---|
