Îmbogatirea fara justa cauza. Sentința nr. 5600/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5600/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 09-12-2015 în dosarul nr. 5600/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU M.
CIVIL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5600/2015
Ședința publică de la 09 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A.
Grefier M. M.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulată de reclamantul B. D. în contradictoriu cu intimatul U. A. TERITORIALĂ – prin primar având ca obiect îmbogatire fără justă cauză.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul asistat de av. Pozdârcă M. și reprezentantul pârâtei, av. I. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată depuse la dosar prin registratura instanței la data de 8 decembrie 2015, note scrise din partea intimatei.
La întrebarea instanței dacă sunt incidente dispozițiile vechiului cod civil sau noului Cod Civil reprezentanta reclamantului arată că ale vechiului Cod civil raportat la art. 3 din Legea 71.
Cu privire la instituția juridică aplicabilă dacă apreciază că este o plată nedatorată sau o îmbogățire fără justă cauză, având în vedere că a fost plătită o sumă de bani, reprezentanta reclamantului arată că în principal este o îmbogățire fără justă cauză și în subsidiar pe plata nedatorată, dar lasă la aprecierea instanței.
Reprezentanta reclamantului arată că ar putea fi principal plată nedatorată și în subsidiar îmbogățire fără justă cauză.
La întrebarea instanței reprezentanta reclamantului solicită un termen și arată că oricum îmbogățirea are caracter subsidiar, pentru că nu există altă variantă decât aceasta. Dacă se va aprecia că nu-i plată nedatorată atunci singura modalitate rămâne subsidiarul, este o dovadă în plus că nu există cale.
Reprezentantul pârâtei arată că este destul de echivoc formulată în sensul în care se solicită admiterea acțiunii la predarea sumei dar nu se precizează temeiul juridic pe care se întemeiază această solicitare. Arată că în notele scrise s-a precizat că în cazul în care se va aprecia că instituția juridică a îmbogățirii fără just temei care este în mod vădit un temei juridic subsidiar pe care se poate întemeia o cerere de chemare în judecată pentru restituirea unei sume de bani sau unei măriri de patrimoniu.
Instanța constată faptul că în condițiile în care este vorba despre o sumă de bani este imposibil să fie o îmbogățire fără justă cauză.
La întrebarea instanței reprezentantul pârâtei lasă la aprecierea instanței soluționarea cauzei la acest termen.
La întrebarea instanței reprezentanții părților arată că nu au alte cereri de formulat în probațiune.
Față de împrejurarea că nu mai sunt alte cereri în probațiune de formulat, instanța, potrivit art.244 alin.1 Cod procedură civilă, constată cercetarea judecătorească terminată și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta reclamantului arată că în condițiile în care există o hotărâre de condamnare penală și de obligare la restituirea sumei cu accesorii cu tot, reținându-se săvârșirea unei fracțiuni relativ la reglementarea privind accesarea fondurilor europene intrând în patrimoniul Unității administrativ teritoriale această sumă, nu pot rămâne bani dintr-o infracțiune. In ipoteza în care se va reține buna credință nu va fi obligată la plata accesoriilor fiscale pentru că aici este atât de explicită opoziția pârâtului.
Arată că din probatoriul administrat în cauză instanța va aprecia dacă a fost sau nu de rea credință sau dacă a fost de bună credință pârâta.
În ipoteza în care a fost de bună credință poate să păstreze fructele civile, deci practic accesoriile urmează să nu fie acordate.
Reprezentantul pârâtei arată că nu este în culpă pentru nerestituirea acestei sume. Nu sunt imputabile Unității administrativ teritoriale, aici rămâne ca un eventual prejudiciu pe care reclamantul îl suferă să îl îndrepte sau să încerce să-l recupereze de la persoane care fac parte din cadrul Unității administrării teritoriale ci tocmai cei de la APIA care nu au procedat la verificarea în acordarea sumelor de bani cu titlu de subvenții.
Instanța socotindu-se lămurită, în conformitate cu prevederile art.394 alin 1 Cod Procedură Civilă, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.07.2015 și precizată în data de 25.11.2015 și 09.12.2015 reclamantul B. D. în contradictoriu cu pârâta U. A. TERITORIALĂ .:
- Obligarea pârâtei la predarea sumei de 103.100 lei cu aplicarea accesoriilor fiscale calculate, de la data constituirii de parte civila ( de către APIA -15.11.2012 ) și până la achitarea integrala a debitului încasat în contul reclamantului, pentru ca reclamantul să plătească suma către APIA și să se conformeze hotărârii judecătorești definitive pronunțate în cauză, în principal întemeiată pe plata nedatorată și în subsidiar întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză
În motivarea cererii formulate, s-au arătat, în esență, următoarele:
Prin Decizia penala nr. 205/A/16.04.2015 pronunțată de Curtea de Apel Tg. M., în dos. nr._/320/2012 s-a dispus condamnarea reclamantului la 2 ani inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea credința de declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prevăzute de art.18 ind. 1 din L. nr. 78/2000 cu reținerea art. 5 C,pen..
Potrivit art. 91 C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani inchisoare aplicate pe durata unui termen de supraveghere.
În temeiul art. 998-999 C. civ, a fost obligat sa plătească părții civile APIA, suma de 103.701,78 lei cu aplicarea accesoriilor fiscale calculate, de la data constituirii de parte civila și până la achitarea integrala a debitului, potrivit O.G. nr. 66/2011.
Prin Hotărârea nr. 63/14.05.2007 a Consiliului Local al Comunei Band privind închirierea suprafeței de 722,40 ha pășune aparținând domeniului privat al comunei Band, s-a decis aprobarea închirierii suprafeței de 722,40 ha pășune aparținând domeniului privat al . prefectului nr. 25/1999 către reclamant, pe o perioada de 1 an de la încheierea contractului.
Prin Procesul verbal încheiat la data de 14.05.2007, cu ocazia ședinței extraordinare a Consiliului local Band, s-au reținut următoarele: „dat fiind termenul scurt - până la 15 mai 2007 în care autoritățile locale trebuiau să încredințeze spre închiriere/concesionare și pășunile comunale pentru a putea accesa sumele acordate ca subvenții persoanelor fizice și juridice conform legii și ținând cont de faptul că la Primăria Band nu s-a încheiat anterior un contract în acest sens, s-a adoptat soluția numirii unei persoane responsabile care să administreze aceste sume”.
Doamna consilier Boyte J., înscriindu-se la cuvânt, a venit cu propunerea„de a fi numită o singură persoană responsabilă” care să întocmească în timp util documentația pentru obținerea subvenției pentru pășune fiind propus reclamantul și ales cu un număr de 13 voturi pentru și 2 voturi împotrivă.
Reclamantul, așa, cum se consemnează în Procesul verbal mai sus menționat, a acceptat responsabilitatea administrării pășunilor și a sumelor acordate drept subvenție pentru întreținerea acestora în urma insistențelor colegilor consilieri condiționat de numirea unor reprezentanți ai satelor, nominalizați de consiliu, care să îl sprijine în acest sens.
Conform procesului verbal mai sus menționat, în urma dezbaterilor s-a supus la vot și s-a aprobat în unanimitate de voturi închirierea pășunii comunale către reclamant pe o perioadă de 1 an.
La o zi după ședința Consiliului Local, s-a procedat la încheierea contractului de arendare a suprafeței de 722,40 ha reclamantului, contr. nr. 70/15.05.2007, înreg. sub nr. 3879/15.05.2007., arendator fiind Primăria Comunei Band.
Deși în contractul de arenda, la capitolul NIVELUL ARENDEJ, MODALITĂȚI și TERMEN DE PLATA, (art.6), nu se menționează nicio suma, în realitate aceasta a fost reprezentata de subvenția obținută de la APIA.
Suma încasata cu titlul de subvenție de la APIA a fost transferata, de îndată în contul Primăriei Band.
Prin Hotărârea 65 din 24.10.2008 s-a și aprobat rectificarea bugetului de venituri proprii pentru anul 2008 exact cu suma de 103.100 lei.
Banii au fost folosiți pentru întreținerea pășunilor, de care au beneficiat ciobanii și crescătorii de animale din și de pe raza comunei Band, procedându-se la achiziționarea a:
- 420 saci azotat de amoniu (contract de vânzare-cumpărare_ din 04.11.2008),
- sare bulgăr în cantitate de 10 tone,
- inele beton în număr de 46 bucăți (conform facturii nr._ din 2008),
- reparații stâne achiziționându-se piatră, cuie, balamale, ciment, sârmă (factură fiscală 220/26.06.2008),
- placă bituminată (factură fiscală 360/18.05.2009),
- inele beton, dale beton (factură fiscală 004/06/07.2009), factură fiscală nr._/05.05.2009, factură fiscală nr. 223/17.07.2009 (confecționat stână conform Avizului anexat),
- cherestea, rășinoase, cuie, scoabe, balamale, bălegar – 500 kg (factură fiscală 388/27.06.2009).
Practic tocmai pentru a nu se pierde subvenția de la APIA, reclamantul a fost ales de consilierii comunei Band să încheie contractul de închiriere/arendare fiind o imposibilitate obiectivă de a se încheia contractul cu exploatatorii pășunilor.
Alegerea reclamantului s-a datorat bunei reputații pe care a avut-o, preocupării constante pentru îmbunătățirea calității pășunilor, optimizarea exploatărilor, practic, preocupării reclamantului pentru binele concetățenilor, pentru binele comunității.
Suma accesată cu titlu de subvenție de la APIA a fost transferată în contul primăriei, beneficiara acesteia.
Conform extraselor de cont:
- Ordin de plata din 8 oct. 2008,
- plătiți 103.100 lei,
- emitent reclamantul,
- beneficiar: Primăria .> reprezentând: subvenții agricole,
- Ordin de plata din 22 oct. 2008,
- emitent Primăria .> plătiți 103.100 lei,
- beneficiar Primăria .> reprezentând: subvenții agricole 2007, conform O.G. 125/2006 )
S-a și procedat la o rectificare bugetara.
Reclamantul avea în exploatare propriul teren- proprietate personala în suprafața de 1,86 ha, pentru care, subvenția cuvenită potrivit Deciziei nr._/23.09.2008 este de 292,34 lei.
Reclamantul nu a folosit și nu am valorificat subvenția APIA în interesul său personal.
Cu toate acestea printr-o hotărâre penala definitiva în baza prev. art. 998-999 Cod Civil (răspundere civila delictuala ) a fost obligat sa plătească părții civile APIA, suma de 103.701,78 lei cu aplicarea accesoriilor fiscale calculate, de la data constituirii de parte civila și până la achitarea integrala a debitului ( potrivit O. G. nr. 66/2011, în baza prev. art 404 alin. 4 lit. c C.p.pen,)
Reclamantul tocmai pentru ca a dat curs solicitării pârâtei, a acceptat sa încheie contractul de arendare, s-a expus, a fost condamnat penal ( reținându-se în sarcina sa exact împrejurarea ca nu a exploatat suprafața arendată ), cu obligarea sa la restituirea sumei încasate cu titlul de subvenție de la APIA, ( accesorii).
În speță sunt incidente prev. art. 1345 NCC privind îmbogățirea fără justă cauză, fiind îndeplinite condițiile materiale ale acțiunii în restituire.
Totodată, în speță sunt întrunite și elementele constitutive ale plății nedatorate.
Primăria, ca autoritate publica locala nu poate administra o suma provenita dintr-o fapta penala, dintr-o infracțiune.
Aceasta suma trebuie practic sa i se restituie reclamantului pentru a o putea preda la APIA și a se conforma astfel unei hotărâri judecătorești definitive
S-a creat un dezechilibru patrimonial, recunoscându-se dreptul la acțiune al celui căruia i s-a micșorat patrimoniul, împotriva celui care și 1-a mărit.
Reclamantul nu mai are nicio alta posibilitate legala, nicio alta acțiune în justiție pentru valorificarea dreptului la reparațiune.
Reclamantului i s-a instituit sechestru penal pe casa, s-a demarat executarea silită împotriva sa ( somație și titlu executoriu).
A notificat pârâta în acest sens, chestiune discutata în cadrul ședinței consiliului local, 5 consilieri votând pentru restituirea sumei și 6 abținându-se
Apreciază ca singura soluție legala, temeinica și în echitate este aceea de admitere a acțiunii.
In drept, au fost invocate:
- art. 1345 Cod Civil
- art. 992 – 997 Cod Civil din 1864
Pentru dovedirea celor susținute, s-a solicitat încuviințarea și administrarea următoarelor mijloace de probă:
- înscrisurile depuse la dosarul cauzei
- interogatoriul pârâtei
- Martorii
- B. J., cu domiciliul în com. Band, ./A
- B. L. jr. (Janos), cu domiciliul în com. M., .. 607
Prin Încheierea din 09.09.2015 s-a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamant și s-a dispus eșalonarea în 12 rate a taxei de timbru în cuantum de 3.167 lei.
Pârâta a depus ÎNTÂMPINARE prin care a solicitat:
- Respingerea cererii privind obligarea pârâtei la plata accesoriilor fiscale calculate de la data constituirii de parte civilă de către APIA, 15.11.2012 și până la achitarea integrală a debitului încasat, ca neîntemeiată și nefondată.
În motivarea întâmpinării formulate, s-au arătat, în esență, următoarele:
La soluționarea prezentei cauze se impune a fi avute în vedere dispozițiile legale de drept substanțial care constituie sediul materiei îmbogățirii fără just temei cuprinse în Titlul îi -CAPITOLUL III- Secțiunea a III-a, art. 1345 și urm. C.civ., cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 1639 și urm. C.civ.
Pârâta a fost de bună credință astfel că nu se impune obligarea pârâtei la plata accesoriilor astfel cum au fost solicitate de către reclamant și aceasta cu atât mai mult cu cât limitele restituirii trebuiesc plafonate la limita îmbogățiri patrimoniului pârâtei pârâte, conform prevederilor art. 1345 C.civ., și cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 1639 C.civ.
Patrimoniul pârâtei nu s-a îmbogățit cu suma pretinsă de către reclamant cu titlu de accesorii fiscale.
În măsura în care interogatoriul nu a fost anexat cererii introductive, pârâta nu are cum răspunde la interogatoriul solicitat de către reclamant.
In drept, au fost invocate:
- art. 205 C.proc.civ.,
- art. 1345, art. 1639, art. 1344, art. 1347, art. 1635-164 C.civ.,
- art. 335 și art. 194. Lit. e C.proc.civ.
Pentru dovedirea celor susținute, nu s-a solicitat încuviințarea și administrarea vreunui mijloc de probă.
Reclamantul a depus RĂSPUNS LA ÎNTÂMPINARE prin care a arătat, în esență, următoarele:
Prin întâmpinare a depusa de parata, . solicitat respingerea cererii privind obligarea ei la plata accesoriilor fiscale calculate de la data constituirii ca parte civila de către APIA 15.11.2012 și până la achitarea integrala a debitului încasat ca neîntemeiat și nefondata.
Astfel pârâta este de acord cu restituirea sumei de 103.100 lei, fără însă a fi de acord cu restituirea accesoriilor fiscale, recunoscând imbogatirea sa fără just temei cu suma solicitata prin cererea introductiva motivând ca nu poate fi ținuta la restituire, dincolo de limita propriei imbogatiri (adică dincolo de suma de 103.100 lei ), invocând buna sa credința.
Așadar, avem de a face cu îmbogățirea fără justă cauză, un fapt juridic licit, izvor de obligații.
Creditorul este scutit de sarcina dovedirii prejudiciului în cazurile prevăzute de lege precum și atunci când părțile au convenit altfel.
Un caz de evaluare legala a prejudiciului suferit de creditor și de și de scutire a acestuia de obligația dovedirii prejudiciului vizează executarea cu întârziere a obligațiilor bănești. ( art.1535,1536 NCC)
Este admisibil chiar cumulul dobânzii legale cu actualizarea creanței, în funcție de indicele de inflație, pe considerentul că cele două instituții au natură diferită: actualizarea are caracter compensatoriu, reparându-se partea din beneficiul nerealizat, care nu este acoperită de dobânda legală, în timp ce dobânda reprezintă prețul lipsei de folosință, actualizarea inflației urmărind păstrarea valorii reale a obligației bănești.
Neechivoc pârâta datorează și accesorii, așa cum s-a cerut prin acțiunea introductivă.
Pârâta a depus NOTE SCRISE prin care a arătat, în esență, următoarele:
Dreptul material aplicabil în cauză este Codul civil din 1864.
Instituția juridică incidentă în cauză este îmbogățirea fără justă cauză.
Reclamantul este îndreptățit să stabilească cadrul procesual inclusiv sub aspectul obiectului și cauzei juridice a acțiunii civile, sub rezerva dispozițiilor art. 22, alin. 4 C.proc.civ., potrivit cărora judecătorul este îndreptățit să dea sau să restabilească calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire.
În ipoteza în care instanța restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății și va califica acțiunea pendinte ca fiind întemeiată pe plată nedatorată, solicită acordarea unui termen în vederea formulării apărărilor în raport de noua calificare juridică dată acțiunii reclamantului.
In drept, au fost invocate:
- art. 192 și urm., art. 22, alin. 4 C.proc.civ., art. 223, alin 3 C proc.civ.
Pe parcursul procesului:
- A fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei
- A fost audiat martorul B. L. (propus de reclamant) care a arătat, în esență, următoarele:
- A fost consilier local în 2007
- Banii din fondurile APIA urmau să fie folosiți pentru pășunile din comună
- Nu s-a discutat cine urma să se ocupe efectiv cu întreținerea pășunilor
- Nu știe ce s-a mai întâmplat după anul 2007
- Excepția lipsei calității procesuale de folosință a Primăriei Band, invocată din oficiu de către instanță, a rămas fără obiect ca urmare a modificării de către reclamant a cererii de chemare în judecată
ANALIZÂND ACTELE ȘI LUCRĂRILE DOSARULUI, INSTANȚA REȚINE URMĂTOARELE:
Starea de fapt
Prin procesul-verbal nr. 3876/14.05.2007 întocmit de Consiliul Local Band, reclamantul, în calitate de viceprimar al . să îi fie închiriate pășunile din comună, asumându-și totodată responsabilitatea administrării pășunilor și a sumelor acordate drept subvenție pentru întreținerea acestora. (f.21)
Prin Hotărârea nr. 63/14.05.2007 emis de Consiliul Local Band a fost aprobată cererea formulată de reclamant, în calitate de viceprimar al . s-a închiriat acestuia suprafața de 722,40 ha pășune. (f.18)
Prin contractul de arendare nr. 70/15.05.2007, înregistrat sub nr. 3879/15.05.2007, Consiliul Local Band a dat în arendă reclamantului suprafața de 722,40 ha teren. (f.23)
Părțile nu au stabilit nicio arendă însă, potrivit susținerilor reclamantului, arenda era reprezentată de subvenția obținută de la APIA.
Totuși, aceste susțineri sunt contrazise de pârâtă care a arătat, în cadrul interogatoriului, că arenda nu era stabilită la nivelul subvenției ce urma să fie primită de la APIA, la acel moment necunoscându-se valoarea subvențiilor ce urmau a fi primite.
În data de 08.10.2008, reclamantul a transferat în contul Primăriei Band suma de 103.100 lei reprezentând subvenții agricole, suma fiind apoi transferată de Primăria Band în contul deținut de aceasta la Trezorerie. (f.26)
Prin Hotărârea 65/24.10.2008 s-a și aprobat rectificarea bugetului de venituri proprii pentru anul 2008 cu suma de 103.100 lei reprezentând subvenții pentru instituții publice. (f. 30 - 31)
Banii au fost folosiți de . achiziționa diferite bunuri.
Prin Sentința penală nr. 938/18 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgu M. în dosarul_/320/2012, desființată în parte prin Decizia Penală nr. 205/A/16.04.2015 pronunțată de Curtea de Apel Târgu M., inculpatul B. D. a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzute de art. 181 alin. 1 din legea nr. 78/2000, cu reținerea art. 5 C. pen.
Totodată, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicate, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani.
De asemenea, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în calitate de reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
În consecință, în temeiul art. 998-999 C. civ. din 1864, inculpatul B. D. a fost obligat să plătească părții civile Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) suma de 103.701,78 lei, cu aplicarea accesoriilor fiscale calculate, de la data constituirii de parte civilă și până la achitarea integrală a debitului, potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2011, privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, a fost menținută măsura asiguratorie a sechestrului instituită asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului B. D. prin ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Tg.-M., emisă la data de 21 noiembrie 2012, până la concurența sumei de 103.701,78 lei.
Pentru pronunțarea acestor hotărâri, s-a reținut că inculpatul B. D. a depus în data de 15 mai 2007 la APIA o cerere completare a declarației de suprafață aferentă cererii de acordare a subvenției agricole pentru terenul de 1,86 ha proprietate personala depuse anterior, solicitând suplimentar subvenții pentru agricultura din fondurile europene, pentru suprafața de teren de 722,40 ha teren pășune naturală din localitatea Band, proprietate a comunei Band, folosită de alte persoane.
În vederea obținerii acestei subvenții suplimentare, inculpatul a atestat în mod fals ca suprafața indicată a preluat-o în arendă de la Primăria Band, când în fapt și în drept această suprafață era folosită de alte persoane, și a depus în acest scop contractul de arendare nr. 70/15 mai 2007 încheiat fictiv intre Primăria . de arendator și inculpat în calitate de arendaș.
În acest fel, inculpatul a obținut în data de 26 septembrie 2008 suma de 103.701,78 lei, reprezentând subvenții agricole aferente anului 2007.
Implicarea și a altor persoane în activitatea infracțională dedusă judecății, timpul scurt invocat pentru accesarea fondurilor europene și scopul civic în care au fost folosite fondurile obținute pe nedrept nu înlătură sub nicio formă vinovăția inculpatului.
Acesta, în cunoștință de cauză asupra actelor pe care le efectuează (declarația că are în arendă suprafața de teren și depunerea odată cu cererea de finanțare a contractului de arendare fals) și a consecințelor acestor acte (obținerea pe nedrept a fondurilor europene), și-a asumat riscurile și a acționat contrar obligației de bună-credință la momentul accesării fondurilor europene și, prin activitatea lui, s-a plasat sub incidența textului incriminator al art. 181 alin. 1 din legea nr. 78/2000.
Sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului B. D. pentru suma de 103.701,78 lei, obținută pe nedrept din fondurile Uniunii Europene.
La evaluarea prejudiciului cauzat părții civile, nu interesează că suma în discuție a fost utilizată potrivit destinației declarate la accesarea fondurilor, ci prezintă interes faptul că această câtime a fost obținută în mod ilegal, prin urmare ea trebuie să se întoarcă în patrimoniul părții civile.
Pentru recuperarea integrală a prejudiciului, părții civile i se cuvine și beneficiul nerealizat.
Acesta se acordă, în baza art. 121 din OUG nr. 125/2006, sub forma unor accesorii care se calculează potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2011.
Textul art. 12^1 din OUG nr. 125/2006 este în continuare aplicabil în cauză, ca efect al dispozițiilor art. 32 alin. 2 din OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.
Dispoziții legale aplicabile
ART. 103
Obligațiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii lor.
LEGEA 16/1994 (forma în vigoare la data de 14.05.2007)
ART. 5
(1) Contractul de arendare va cuprinde:
a) părțile contractante și domiciliul sau sediul acestora;
b) obiectul contractului, complet și precis determinat; obiectul contractului trebuie să cuprindă descrierea amănunțită a tuturor bunurilor agricole arendate, inventarul acestora și planul de situație al terenurilor;
c) obligațiile fiecăreia dintre părți, expres și complet menționate;
d) durata arendării;
e) arenda, modalitățile și termenele de plată a acesteia;
f) răspunderile fiecărei părți; orice suprafață de teren sau orice alt bun agricol ce se va reține de către arendator se va specifica separat în contract;
g) alte clauze convenite de părți și permise de lege.
ART. 6
(1) Contractul de arendare se întocmește în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte și un exemplar care se depune la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile arendate, în termen de 15 zile de la data încheierii. Acesta se înregistrează într-un registru special, ținut de secretarul consiliului local.
(2) Când bunurile arendate sunt situate în raza teritorială a mai multor consilii locale, înregistrarea și depunerea contractului se fac la fiecare consiliu local în a cărui rază teritorială este situat bunul arendat.
(3) Taxele de redactare și înregistrare a contractului de arendă sunt în sarcina arendașului.
(4) Sunt valabile și opozabile numai contractele de arendare încheiate în scris și înregistrate la consiliul local, în condițiile prezentei legi.
(5) Contractele de arendare încheiate în scris și înregistrate la consiliul local constituie titluri executorii pentru plata arendei la termenele și în modalitățile stabilite în contract.
LEGEA 215/2001 (forma în vigoare la data de 14.05.2007)
ART. 124
Consiliile locale și consiliile județene pot da în folosință gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile și imobile proprietate publică sau privată locală ori județeană, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.
CODUL CIVIL DIN 1864
ART. 992
Cel ce, din eroare sau cu știință, primește aceea ce nu-i este debit, este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit.
ART. 993
Acela care, din eroare, crezându-se debitor, a plătit o datorie, are drept de repetițiune în contra creditorului.
Acest drept încetează când creditorul, cu bună-credință, a desființat titlul său de creanță; dar atunci cel ce a plătit are recurs în contra adevăratului debitor.
ART. 994
Când cel ce a primit plata a fost de rea-credință, este dator a restitui atât capitalul, cât și interesele sau fructele din ziua plății.
CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ
ART. 21
Creanțele fiscale
(1) Creanțele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal.
(2) Din raporturile de drept prevăzute la alin. (1) rezultă atât conținutul, cât și cuantumul creanțelor fiscale, reprezentând drepturi determinate constând în:
a) dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit alin. (4), denumite creanțe fiscale principale;
b) dreptul la perceperea dobânzilor, penalităților de întârziere sau majorărilor de întârziere, după caz, în condițiile legii, denumite creanțe fiscale accesorii.
(3) În cazurile prevăzute de lege, organul fiscal este îndreptățit să solicite stingerea obligației fiscale de către cel îndatorat să execute acea obligație în locul debitorului.
(4) În măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.
LEGEA 273/2006 - PRIVIND FINANȚELE PUBLICE LOCALE
ART. 1
(1) Prezenta lege stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice locale, precum și responsabilitățile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice locale.
(2) Dispozițiile prezentei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării și raportării:
a) bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București;
ART. 2
(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
58. venituri bugetare - resursele bănești care se cuvin bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) - c), după caz, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri, cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și cele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b) - d);
ART. 5
(1) Veniturile bugetare locale se constituie din:
a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri și cote defalcate din impozitul pe venit;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete;
d) donații și sponsorizări;
Plata nedatorată
Instanța constată că pârâta nu a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată în ceea ce privește obiectul principal, dar nici nu a solicitat respingerea acesteia, lăsând astfel soluționarea acestui capăt de cerere la aprecierea instanței de judecată.
Condițiile plății nedatorate sunt:
- Prestația pe care solvensul a executat-o să fi avut semnificația operației juridice a unei plăți, să fi fost făcută, așadar, cu titlu de plată (solutio), indiferent de obiectul ei: o sumă de bani, un bun individual determinat sau un bun determinat prin caractere generice.
Instanța constată că existența unei plăți în cuantum de 130.100 lei, efectuată de reclamant cu titlu de arendă în baza Contractului de Arendă nr. 70/15.05.2007, înregistrat sub nr. 3879/15.05.2007.
- Datoria în vederea căreia s-a făcut plata să nu existe, din punct de vedere juridic, în raporturile dintre solvens și accipiens (indebitum).
Nu interesează dacă datoria nu a existat niciodată (de exemplu când un moștenitor plătește un legat despre care nu știa că ulterior a fost revocat) sau a existat, dar fusese stinsă prin plată sau prin alt mod de stingere a obligațiilor.
Având în vedere că în Contractul de arendare nr. 70/15.05.2007, înregistrat sub nr. 3879/15.05.2007, nu s-a stabilit în scris un element esențial al acestuia, respectiv obiectul contractului - arenda ce urmează a fi plătită de către arendaș, instanța constată că acest contract este nul, fiind incidente dispozițiile art. 948 pct. 3 Cod Civil și art. 6 alin. 4 din Legea 16/1994.
Contractul încheiat între părți nu ar putea fi considerat nici contract de comodat întrucât art. 124 din Legea 215/2001 permitea consiliilor locale să dea în folosință gratuită, pe termen limitat, bunuri imobile proprietate privată locală numai persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.
Contractul de arendare nr. 70/15.05.2007 a fost încheiat cu o persoană fizică, astfel încât nu pot fi incidente dispozițiile sus-menționate, condiții în care Contractul de arendare nr. 70/15.05.2007 este unul nul, ce nu poate produce efecte juridice față de niciuna dintre părți.
- Plata să fi fost făcută din eroare.
Aceasta înseamnă că solvensul a avut credința că este debitor al accipiensului.
Eroarea solvensului nu se cere însă în cazul restituirii plății efectuate în temeiul unei obligații lovite de nulitate absolută, cum este cazul Contractului de arendare nr. 70/15.05.2007, deoarece părțile trebuie puse în situația anterioară încheierii actului.
Având în vedere cele arătate mai sus, instanța constată că, urmare a incidenței nulității absolute a Contractului de arendare nr. 70/15.05.2007, suma de 103.100 lei achitată pârâtei de către reclamant cu titlu de arendă a rămas fără cauză, fiind deci întrunite elementele plății nedatorate.
În aceste condiții, instanța va obliga pârâta să restituie reclamantului suma de 103.100 lei achitată în data de 08.10.2008 de către reclamant în contul Primăriei Band cu titlu de cv. subvenții agricole, suma ce a fost transferată în data de 22.10.2008 de Primăria Band în contul deținut de aceasta la Trezorerie cu titlu de cv. subvenții agricole 2007 conf. OG 125/2006, contract de arendare nr. 70/2007.
Accesoriile creanței principale
După cum rezultă din dispozițiile art. 2 alin. 1 pct. 58 din Legea 273/2006, toate sumele primite de UAT . titlul cu care acestea sunt primite (plăți în cadrul unui contract, sponsorizări, taxe, impozite, donații, etc.) vor intra în bugetele locale, implicit în Bugetul General Consolidat (astfel cum acesta este definit de art. 3, alin. 1, pct. 2 din Legea 69/2010), și constituie creanțe fiscale astfel cum acestea sunt definite de art. 21 alin. 1 și 2 Cod Procedură Fiscală.
Așadar, și plata făcută de reclamant în conturile pârâtei reprezintă o creanță fiscală pentru a cărei neplată s-ar fi perceput dobânzile și penalitățile prevăzute de Codul Procedură Fiscală, care este lege specială în raport cu OG 9/2000, respectiv OG 13/2011.
Având în vedere cele arătate mai sus precum și considerentele reținute de ICCJ - COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII, cu ocazia pronunțării Deciziei nr. 14/2015, când s-a stabilit că dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare și taxă pentru emisii poluante, restituite prin hotărâri judecătorești, este dobânda fiscală prevăzută de dispozițiile art. 124 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură fiscală, coroborat cu dispozițiile art. 120 alin. (7) din același act normativ, instanța constată că și în speță va fi aplicabil același raționament, fiind vorba tot despre o sumă care a intrat în bugetul general consolidat.
Astfel, dobânda care va trebui plătită de către pârâtă nu va fi dobânda legală, ci dobânda fiscală.
Nu vor fi aplicabile accesoriile prevăzute de art. 12^1 din OUG nr. 125/2006 întrucât acest articol nu era în vigoare la data accesării fondurilor.
Totuși, spre deosebire de situația avută în vedere de ICCJ, instanța constată că în speță nu suntem în prezența unor sume percepute cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, ci a unor sume încasate în temeiul unui contract de drept privat, lovit de nulitate absolută.
Astfel, momentul de la care vor începe să curgă aceste dobânzi va fi cel stabilit în materia plății nedatorate, având în vedere că restituirea sumelor achitate bugetului local reprezintă un mod de stingere a obligației extracontractuale constând în plata nedatorată.
Potrivit art. 994 Cod civil când cel ce a primit plata a fost de rea credință este dator a restitui atât capitalul cât și dobânzile.
per a contrario, nu datorează dobânzi cel care a fost de bună credință la primirea plății.
În speță este vorba de o plată făcută în baza unui contract nul, neputându-se reține reaua-credință a pârâtei.
La aprecierea bunei credințe a pârâtei instanța are în vedere și atitudinea procesuală a acesteia, pârâta neopunându-se admiterii cererii de chemare în judecată, precizând totodată că nu poate restitui reclamantului plata decât în baza unei hotărâri judecătorești.
Astfel, instanța constată că, în lipsa constatării ca fiind nedatorată a plății, pârâta nu avea posibilitatea restituirii respectivelor sume, astfel încât nu poate reține reaua credință a pârâtei nici după momentul introducerii cererii de chemare în judecată, ci doar după momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.
Având în vedere cele arătate mai sus, instanța va obliga pârâta să achite reclamantului dobânda fiscală aferentă debitului principal (103.100 lei), de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești până la data plății efective a debitului principal.
Cheltuieli de judecată
Instanța va lua act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite în parte cererea formulată și precizată de:
- reclamantul B. D., CNP_, cu domiciliul în com. Band, ., jud. M., în contradictoriu cu
- pârâta U. A. TERITORIALĂ . în com. Band, .
ÎN CONSECINȚĂ
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 103.100 lei achitată în data de 08.10.2008 de către reclamant în contul Primăriei Band cu titlu de cv. subvenții agricole, suma ce a fost transferată în data de 22.10.2008 de Primăria Band în contul deținut de aceasta la Trezorerie cu titlu de cv. subvenții agricole 2007 conf. OG 125/2006, contract de arendare nr. 70/2007.
Obligă pârâta să achite reclamantului dobânda fiscală aferentă debitului principal (103.100 lei), de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești până la data plății efective a debitului principal.
Ia act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel la Tribunalul M. în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Târgu-M..
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.12.2015.
PREȘEDINTE A. A. | GREFIER M. M. |
Red/Tehnored.AA
4ex/15.12.2015
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 5584/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 5578/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ → |
|---|
